14,769 matches
-
cultural al lumii elene, Alexandria, corpul omenesc a putut deveni pentru prima data obiect de studiu permis pentru anatomie. Acest mod de gândire propriu științelor exacte și-a pus pecetea și pe gândirea filosofică a celor care pătrundeau interioarele vieții sufletești. Desigur, în domeniul științelor naturii învățătura lui Aristotel a rămas o culme inegalabilă. Discipolii lui au fost denumiți peripatetici, epicurieni și stoici. Aceștia și-au propus să rezolve multe din contradicțiile existente în sistemul aristotelian, pe cele care s-au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
valori individuale libere (ex: sclavii erau tot individual vânduți în piețe). 3.1. Peripateticii Peripateticii au interpretat sufletul ca reproducând forma corpului. Sufletul a rămas un produs echilibrat al combinării dintre cele patru elemente: foc, pământ, aer, apă. Diversitatea formelor sufletești a fost lăsată deseori fără substanță, imaterială. Se considera că este peste posibilitatea formei sufletului să poată reconstrui corpul în întregime. Așa ceva putea fi doar rezultatul unor inter-influențe reciproce dintre diversele părți ale corpului, dintre acesta ca un tot și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu au dezvoltat o învățătură despre suflet diferită sau mai completă decât a dascălului lor, Aristotel, pentru a aduce ceva nou. Contribuția lor a constat doar în îndepărtarea din sistem a tuturor elementelor ce ar fi dat ocazie interpretării fenomenelor sufletești dintr-o altă perspectivă decât cea a științelor naturii. În intransigența lor, din păcate, au înlăturat, odată cu adevărul aprioric despre suflet, și mintea dumnezeiască, ce nu se confunda cu corpul. Au aruncat deci, dintr-un principiu organizatoric, odată cu apa din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cât se poate de aproape de explicarea psihogenetică a gândirii, a intervenției inteligenței. Schema dezvoltării inteligenței este următoarea: copilul când se naște intră, cu ajutorul respirației, în posesia unei pneume, la acțiunea căreia se pornește funcționarea și a unei alte pneume, interne, sufletești, psihice. Prelucrarea ei necontenită asigură dezvoltarea sufletului. Acesta se dezvoltă până în jurul vârstei de 14 ani, când are loc un eveniment nodal: se naște gândirea conștientă și rațională. Astfel, s-a demonstrat că, în raport cu lumea senzorială externă, nu există nimic
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și cauzalitate a lucrurilor. Lucretius spunea că lucrurile, chiar în afară de ceea ce se întâmplă în natura înconjurătoare, nu au nici un rost. Atomii există, dar în acord cu legile mecanicii, sufletul însuși trebuie dedus în acord cu aceste legi. În studierea fenomenelor sufletești trebuie pornit de la experiență. Caracterele diferențiate ale sufletului în raport cu corpul pot să fie determinate nu prin mijloace metafizice, ci prin cele proprii științelor naturii. La această concluzie se poate ajunge pe cale empirică și nu prin postularea unei aptitudini suprasenzoriale. Experiența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se deosebește de materia fizică prin finețea sa. Altfel nu poate fi explicată inter-influența dintre suflet si corp. Sufletul este el însuși o materie mai rafinată, nu însă în sensul că ar fi prin ceva subordonat forțelor trupești. Problemelor vieții sufletești li s-a dat o însemnătate și o interpretare etică. 2. Senzația și gândirea Aptitudinea principală a sufletului, după Lucretius, este senzația. Toate celelalte aptitudini ale sufletului izvorăsc de aici. Senzația este cauzată de influența particulelor atomice asupra organului de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ia naștere doar în acel corp care este apt să preia formele de acțiune ale atomilor. Ochiul este cel care vede și nu sufletul cu ajutorul ochiului. Cu această teorie a nașterii senzațiilor, Lucretius a fundamentat și alte explicații ale fenomenelor sufletești, cum ar fi senzația vederii la depărtare, iluziile optice, tonul emoțional al senzației, etc. 3. Organele psihicului la Galenus Organele psihicului sunt, după Galenus, creierul, inima și ficatul. Fiecare dintre ele reprezintă câte o funcție psihică. Împărțirea se face în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pneumei sufletului, o diviziune făcută în raport cu despărțirea sufletului de corp. Ambele se nasc în organism, ca un produs al schimbului material organism mediu. Pneuma vieții a fost considerată aerul și hrana, din ea, pe calea unei filtrări, se naște pneuma sufletească. 5. Suferința ca o stare activă a sufletului Suferința, la Galenus, corespunde unei stări active a sufletului. Ceea ce este suferință pentru unul, poate deveni și pentru celălalt. Când suferința depășește un prag natural, aduce în această stare nu numai trupul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concepție care se află foarte aproape de ceea ce astăzi este numită conștiință. În ceea ce privește mișcarea, cu excepția celor care provin de la inimă, sânge ș.a., toate celelalte mișcări sunt de natură voluntară. Mușchiul este pus în mișcare de nervi, prin insuflarea acestora cu pneuma sufletească. Această interpretare s-a păstrat până la descoperirea teoriei reflexelor. Galenus lansează ipoteza intervenției unor mișcări inteligente, susținute, în starea de veghe. Acestor manifestări li s-a dat denumirea de conștiință. Progresele realizate în acest domeniu al psihofiziologiei au rămas neschimbate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spirituală pe care de-abia o pierduse. Din această cauză, învățătura lui Plotin s-a distins ca o încercare de sustragere a omului din fața realității tot mai tumultuoase a prezentului, pentru a o îndrepta spre o contemplare neputincioasă a slăbiciunilor sufletești, de retragere din fața dorințelor declanșate, de accentuare a genialității magice individuale și iraționale. Plotin a făcut eforturi mari ca să refacă atmosfera creatoare din Academia platonică de odinioară, de evocare a sufletului ca pe o esență, pe care să-l ferească
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența devine accesibilă numai prin interiorizare. Accesul la unicitatea sufletească este posibilă doar prin izolarea corpului și a sufletului sensibil. Sufletele au facultatea de a fi unice prin capacitatea de a se reuni cu Inteligența divină, prin eliberarea de atracțiile exercitate asupra lor de lucrurile externe, sensibile. În caz contrar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca o simplă preferință sau înclinare a stării corpului, de a-i fi foame, sete, o orientare spre un anume obiect al dorinței. În final, dorința se contopește cu obiectul până în adâncurile sufletului. Emoțiile, la Plotin, sunt expresia unei unități sufletești și reprezintă un nivel de cunoaștere a corpului și a sufletului senzitiv. În ceea ce privește sufletul senzitiv, funcționarea lui depinde de compoziția sângelui. În starea colerică, el distinge între ce se datorează corpului, în funcție de relația dintre activitatea bilei și a sângelui, și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
capabil de o activitate superioară, distinctă de o alta inferioară. Acesta este momentul în care imaginația ajunge într-o poziție intermediară, aflată între senzație și funcțiile raționale. Memoria se naște atunci când corpul își pierde unicitatea. Memoria este expresia unei atitudini sufletești, a celei aflate între trecut și interesul de moment. Memoria își găsește greu locul într-o viață fragmentată de grijile de fiecare zi. Cu ajutorul memoriei pot fi cunoscute evenimentele trecute. Plotin a văzut în funcția memoriei o probă a ireductibilității
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
probă a ireductibilității conștiinței la simplele senzații de moment, conștiința fiind capabilă să cunoască lucrurile aflate într-o desfășurare temporală. Opera lui Plotin apare asemenea unui cânt de lebădă al perioadei elene. Plotinismul reprezintă un pasaj important spre o interiorizare sufletească tot mai exigentă, care și-a propus să declare întâietatea acțiunilor spirituale în fața acelora de natură obiectivă, organică. Operei sale îi revine un loc aparte în această perioadă de început a creștinătății. Sufletul începe să fie conceput prin raportare la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a introspecționismului. 3. Apologia creștinătății Frământările sociale din perioada istorică a începutului de mileniu au fost contrabalansate pe planul conștiinței sociale a oamenilor de o centrare și ancorare a acesteia într-o bunăvestire generală, într-o speranță a unei plenitudini sufletești și trupești măcar într-o viață de apoi. Întreaga lor dragoste și bunătate era convertită moral, radical, spre Creator, spre Dumnezeu Tatăl și alte creații cerești. Nu mai este vorba de nici o tendință de a elabora sisteme cosmogonice capabile să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fel Christos s-a încarnat în și printre oameni, și-a asumat păcatele și greșelile acestora, pentru care ajunge crucificat. Învierea lui, pentru Sfântul Pavel, a corespuns cu iertarea păcatelor lumești, ale lui și ale credincioșilor, a însemnat mântuirea lor sufletească. Sf. Pavel nu l-a cunoscut pe Christos în viață, dar considera că Învierea lui a asigurat fundamentarea credinței creștine. Credința omului există întru sacrificiul lui Christos. În contextul răspândirii credinței creștine, psihologia este subordonată în întregime obiectivelor teologice, devine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Christos. În contextul răspândirii credinței creștine, psihologia este subordonată în întregime obiectivelor teologice, devine inseparabilă de experiența religioasă, de activitatea preoților. Apărătorii credinței au urmărit să evidențieze formele diferite de distribuire a Revelației. O făceau confruntându-se cu o diversitate sufletească deseori mai mare decât cauza lor teologică imediată. Pe acest drum au avut loc și exagerări, excese, cu o centrare conceptuală greșită, opusă ideilor inițiale. Se știe că teologii au refuzat cu ostentație contribuțiile anticilor despre suflet, concepția lor asupra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
decât cauza lor teologică imediată. Pe acest drum au avut loc și exagerări, excese, cu o centrare conceptuală greșită, opusă ideilor inițiale. Se știe că teologii au refuzat cu ostentație contribuțiile anticilor despre suflet, concepția lor asupra ideii preexistenței vieții sufletești epicurienii au ajuns din această cauză proscriși. Ei nu admiteau valabilitatea ideilor platonice și a celor ale stoicilor despre existența unui suflet cosmic și, ca un fragment al acestuia, a celui individual, cu propriul său destin. Împăcarea opiniilor a avut
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pregătit pentru psihologie o ordine aparte de argumentare, o ordine care, după secole, va deveni fundamentul metodei introspecției. Se va găsi la el invocată existența unui suflet ce acționează independent de corp, care folosește corpul ca mijloc pentru asigurarea unității sufletești. Acțiunea acestui suflet respectă principiul autocontrolului; experiența interioară reprezintă cel mai fidel instrument pentru aflarea adevărului, pentru a ajunge la cunoaștere, lucru posibil doar prin credință. Tocmai de aceea, învățătura Sfântului Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale lui Aristotel. Din întreaga filosofie a lui Aristotel a fost păstrată doar forma externă, extirpând din ea tocmai neastâmpărul esenței. Totul din această filosofie a fost prelucrat conform cu gândirea și cu interesele teologiei. Aceasta avea ca obiect convertirea dinamicii sufletești în credința în Dumnezeu, cu tot ceea ce au însemnat entitățile psihofiziologice și mentale ale sufletului. S-a instituit credința într-un "tot", în Atotputernicul dumnezeiesc, piatra unghiulară a întregii gândiri teologice, o gândire îndreptată împotriva sufletului sensibil ca parte a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost considerată ca suport pentru replicile de reflectat. El a repudiat acea teorie a pneumei conform căreia senzația reflectată are ca suport legătura dintre factorii corporali, cei lăuntrici din suflet și obiectele reflectate. Pentru ca reflectarea să aibă loc, fenomenele sufletești reflectate trebuie să fie golite de substanțialitate. Pe această linie, gândirea lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
această absolutizare a reflectării conștiente s-a creat posibilitatea tomistă de a contrapune psihicul uman tuturor celorlalte ființe, tuturor celorlalte forme de activitate; o esență aflată deasupra lumii trupești comune. Filosofia tomistă s-a distins prin a fi așezat acțiunile sufletești într-o ordine progresivă, recurentă, de la cele inferioare la cele superioare. În acord cu acest criteriu, anumite fenomene sufletești se puteau plasa organizatoric în raport cu altele, mai puțin organizate. Sufletul a fost identificat, asemenea lui Aristotel, la plante, la animale, la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celorlalte forme de activitate; o esență aflată deasupra lumii trupești comune. Filosofia tomistă s-a distins prin a fi așezat acțiunile sufletești într-o ordine progresivă, recurentă, de la cele inferioare la cele superioare. În acord cu acest criteriu, anumite fenomene sufletești se puteau plasa organizatoric în raport cu altele, mai puțin organizate. Sufletul a fost identificat, asemenea lui Aristotel, la plante, la animale, la om. În sufletul omenesc își găsesc loc aptitudinile și procesele senzația, percepția, conceptele ș.a. Cele inferioare sunt subordonate celor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ideilor lui Aristotel. În miezul ei se află ideea de dezvoltare, care la tomiști ajunge să se epuizeze într-o schemă în care acțiunea organizatorică este o funcție a intervenției puterii dumnezeiești. Dimpotrivă, în acord cu viziunea aristotelică, organizarea devenirii sufletești era permeabilă la ideea de evoluție. La tomiști, dezvoltarea este încremenită într-un cadru de sorginte divină. La această substituire tomiștii au lucrat foarte mult, fiind proprie ideologiei scolasticii. Ordinea progresivă a formelor a fost legată deci la tomiști de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru determinismul acestora nu mai încăpea în noua paradigmă de gândire a epocii, dominată de ocultism, de interesul pentru cultivarea viziunilor speculative, mistice. Soluțiile acestora au fost găsite satisfăcătoare pentru explicarea fenomenelor naturale, pentru explicarea omului, a vieții organice și sufletești. Din atenția gânditorilor medievali a dispărut interesul antic pentru cosmogonie, pentru cunoașterea cauzalității din natură și din sufletele oamenilor. Acesta a fost înlocuit de un altul, îndreptat spre realizarea reflectării conștiente, spre ceea ce se întâmpla în convingerile fiecărui om în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]