128,121 matches
-
Iphiclos, fiul lui Phylacos (greaca veche: Ἴφικλος τοῦ Φυλάκου, latină: "Iphiclus Phylaci"), redat uneori în limba română și ca Ificlos din Filache sau Ificle din Filaca, este un personaj din mitologia greacă. Tatăl său a fost regele întemeietor al cetății Phylace din Thesalia, care îi purta
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
Deion), rege al Focidei și frate al lui Sisif, Iphiclos descindea din Eol, strămoșul legendar al tuturor triburilor eoliene. Mama lui Iphiclos se numea Clymene (sau Periclymene), iar soția lui a fost Diomedeea. Personajul este atestat încă din cele mai vechi texte ale literaturii grecești și este cunoscut mai ales pentru mitul vindecării miraculoase a impotenței (sau infertilității) sale de către ghicitorul-tămăduitor Melampus. În "Iliada" lui Homer, Iphiclos din Phylace este menționat ca tatăl eroului Protesilaos (primul dintre aheii căzuți la Troia
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
Sofia, Palatul Topkapî, Muzeul de Artă Musulmană, Muzeul Militar, , diferite moschei. În 25 octombrie depășesc foarte greu Munții Taurus, printr-o șa, la înălțimea de 1750 m, plafonul pe care îl pot atinge avioanele încărcate. Ies la Mediterană deasupra localității (vechea "Seleucie"). Trec peste Mersina și fac formalitățile vamale la Adana. Ocolesc și ajung la Alep. A doua zi decolează, trec pe lângă Baalbek și pe lângă locul Bătăliei de la Kadesh și fac escală la pentru a remite un mesaj de la atașatul militar
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Tripoli, Marea Mediterană spre și El Kantara. La Cairo, în dimineața următoare schimbă elicele cu altele, metalice, de tip "Hamilton" (de la Fleet), deoarece la Adana pe cele de lemn se observaseră fisuri. Operația costă. În aceeași zi zboară până la Assuan, pe vechiul traseu. La 17 aprilie ajung la Khartum, iar în ziua următoare trec de Malakal, ajungând la Juba, depășind parcursul din 1933. În continuare părăsesc Nilul și zboară după busolă direct spre Kisumu, survolând Lira, , Tororo și , extensie a lacului Victoria
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Conții della Scala din Bucovina, referitori la Scaligeri din Verona, sunt descendenții unei vechi familii nobile italiane, apoi austriece, care s-a integrat în Ducatul Bucovinei, după acea în România. Familia celebră Della Scala a hotărât soarta orașului Verona peste un secol (1261-1387), dar a fost reprezentată nu numai acolo. O ramură a familiei
Familia Della Scala (Editura Bucovina) () [Corola-website/Science/331665_a_332994]
-
și Duce de Milano de la 7 septembrie 1672. Datorită celei mai înalte rezoluții a împăratului Francisc I al Austriei de la 10 decembrie 1816, conților Claudius (Claudio) della Scala din Lodi, precum și fiilor săi Hanibal și Franz a fost confirmată nobilimea veche, conectată cu permisiunea conducerii titlului de conte în Austria. Fiul cel mare s-a căsătorit cu Paraschiva de Goian din Bucovina. Familia a cumpărat în lungul timpului în ducat moșiile Berbeștie, Călinești, precum în Galiția Landestreu (Selenyj Jar), Brigidau (Laniwka
Familia Della Scala (Editura Bucovina) () [Corola-website/Science/331665_a_332994]
-
orașul Istanbul, din Turcia. Numele ei se traduce ca "Moscheea Cuceritorului", deoarece a fost construită de către sultanul Mahomed al II-lea, cel ce a cucerit Constantinopolul. Moscheea a fost construită din ordinul sultanului Mahomed al II-lea, pe locul unei vechi biserici bizantine. Construcția a avut loc între anii 1463-1470, și a fost realizată de către arhitectul Atik Sinan. Ea a fost una dintre cele mai mari moschei din Istanbul, fiind prima operă monumentală a arhitecturii otomane. cuprindea un întreg complex de
Moscheea Fatih () [Corola-website/Science/331682_a_333011]
-
a scris „în locul pe care DOMNUL îl va alege ca să-și așeze Numele acolo", însă Festivalul Paștilor era și este ținut în cămine. Un credincios a lui Mesia nu poate continua a trăi ca înainte: „Curăța-ți dintre-voi aluat vechi, ca să fiți amestec nou, după cum sunteți voi nedospiți; căci Pasca propie Mesia, el a fost jertfit pentru noi. De aceea, să ținem festivalul, nu cu aluat vechi, nici cu dospire de răutate și de viclenie, ci cu paștile purității și
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
Mesia nu poate continua a trăi ca înainte: „Curăța-ți dintre-voi aluat vechi, ca să fiți amestec nou, după cum sunteți voi nedospiți; căci Pasca propie Mesia, el a fost jertfit pentru noi. De aceea, să ținem festivalul, nu cu aluat vechi, nici cu dospire de răutate și de viclenie, ci cu paștile purității și ale sfințeniei. ” (1 Corinteni 5:7,8). Dacă „Postul Întâilor Născuți” (în ebraică: תַּעֲנִית בְּכוֹרוֹת
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
cum ar fi Atlantida, Insula Sfântului Brendan și Insula Mam. Etimologia numelor Brasil și Hy-Brasil este necunoscută, dar în tradiția irlandeză se crede că derivă din "Irish Uí Breasail" (însemnând "descendenți (de exemplu, ai clanului) Breasal"), unul dintre cele mai vechi clanuri din nord-estul Irlandei. cf. irlandezei vechi: "Í": insulă; "bres": frumusețe, valoare, mare, puternic. În ciuda asemănării, numele țării Brazilia nu are nicio legătură cu insulele mitice. Acesta a fost numită prima dată ca "Ilha de Vera Cruz" (Insula Sfintei Cruci
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
și Insula Mam. Etimologia numelor Brasil și Hy-Brasil este necunoscută, dar în tradiția irlandeză se crede că derivă din "Irish Uí Breasail" (însemnând "descendenți (de exemplu, ai clanului) Breasal"), unul dintre cele mai vechi clanuri din nord-estul Irlandei. cf. irlandezei vechi: "Í": insulă; "bres": frumusețe, valoare, mare, puternic. În ciuda asemănării, numele țării Brazilia nu are nicio legătură cu insulele mitice. Acesta a fost numită prima dată ca "Ilha de Vera Cruz" (Insula Sfintei Cruci) și mai târziu "Terra de Santa Cruz
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
este o biserică din Cairo, Egipt. Este una dintre cele mai vechi biserici din Egipt, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Mai este cunoscută și sub numele de "Biserica Agățată" sau "Biserica Suspendată" deoarece se află pe o colină înaltă, mai sus de ruinele cetății Babilon. Conform tradiției, biserica ar
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
sub numele de "Biserica Agățată" sau "Biserica Suspendată" deoarece se află pe o colină înaltă, mai sus de ruinele cetății Babilon. Conform tradiției, biserica ar fi fost construită prin secolul al VII-lea de către patriarhul Isaac (690-692), pe locul unei vechi biserici din secolul al IV-lea. Cu toate acestea, cea mai veche mențiune a bisericii o găsim în biografia patriarhului Iosif I (839-849). În timpul patriarhului Avraam (975-978), biserica a fost reconstruită și de-a lungul timpului a suferit mai multe
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
o colină înaltă, mai sus de ruinele cetății Babilon. Conform tradiției, biserica ar fi fost construită prin secolul al VII-lea de către patriarhul Isaac (690-692), pe locul unei vechi biserici din secolul al IV-lea. Cu toate acestea, cea mai veche mențiune a bisericii o găsim în biografia patriarhului Iosif I (839-849). În timpul patriarhului Avraam (975-978), biserica a fost reconstruită și de-a lungul timpului a suferit mai multe restaurări. Sediul Patriarhiei Egiptene era la Alexandria, dar după invazia islamică din
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
a mutat reședința în anul 1047 la . Importanța bisericii nu este dată doar de faptul că a fost catedrală patriarhală, ci și de faptul că deține o colecție importantă de icoane. Ele sunt în număr de 110, iar cea mai veche datează din secolul al VIII-lea. Una dintre cele mai importante icoane este cea a Sfântului Mercurius, care datează din secolul al XVIII-lea.
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
este o moschee din orașul Istanbul, din Turcia. Este una dintre cele mai vechi moschei imperiale din oraș. Construcția moscheii a început în anul 1501 din ordinul sultanului Baiazid al II-lea. A fost finalizată în anul 1506 de către arhitectul Yakub Sah și a fost al doilea mare complex religios construit de otomani, după
Moscheea lui Baiazid al II-lea () [Corola-website/Science/331687_a_333016]
-
al doilea mare complex religios construit de otomani, după Moscheea Fatih, construită în anul 1470. De-a lungul timpului moscheea a suferit mai multe incendi și cutremure, fiind reconstruită parțial de mai multe ori în stiluri diferite, la fel ca vechiul complex de la Moscheea Fatih. În anul 1509, a fost afectată de un cutremur, iar reparațiile au fost efectuate între anii 1573-1574 de către arhitectul Mimar Sinan. De asemenea, cele două minarete au ars, unul în anul 1683, celălalt în anul 1764
Moscheea lui Baiazid al II-lea () [Corola-website/Science/331687_a_333016]
-
utilizate pentru lansarea avioanelor, și patru cabluri sunt folosite pentru frânarea acestora la aterizare. Cele două noi portavioane, Ronald Reagan și George H.W. Bush au doar trei cabluri fiecare, deoarece al patrulea era folosit foarte rar pe navele mai vechi și prin urmare, nu a fost considerată ca fiind necesară. Acest aranjament permite sistemului CATOBAR lansarea și recuperarea mai rapidă, precum și o gamă mai largă de aeronave cu aripi fixe care pot utilizate la bordul portavioanelor, comparativ cu portavioanele mai
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
sunt montate pentru a limita răspândirea unui eventual incendiu . În timp ce modele de ultimele șapte nave (începând cu USS Theodore Roosevelt) sunt ușor diferite de navele anterioare, Marina SUA consideră că toate cele zece portavioane aparțin unei singure clase. Navele mai vechi ale clasei au fost modernizate privind unele aspecte, ca de exemplu centralele lor nucleare Navele au fost inițial clasificate doar ca portavioane de atac, dar au fost construite și cu echipament antisubmarin începând de la USS Carl Vinson. Alte îmbunătățiri includ
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
Își petrec vara anului 1984 pe vastul domeniu al Fundației Mattson, la Varnanas (Suedia). În 1985, tânărul cuplu se instalează la Paris. În 1989 Constantin și Florica fac prima călătorie în Spania, la Madrid, Barcelona Ibiza și descoperă Altea, un vechi sat mediteranean. În luna august, moare Ion Pacea, o lovitură survenita brutal, surprinzător. Pleacă grabnic la București, din Spania, unde se află. Impresionat de tragicul eveniment, si de imaginea tatălui, îi pictează portretul, din memorie. „13 August 1999 - Altea. În afară de
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
reînființată. Complexul monastic se afla în stare foarte devastată, deoarece nu a mai fost reparat de la închidere. Dar lucrătorii spitalului, rămânând fără serviciu, au furat din mănăstire tot ce au putut, distrugand complexul. În biserica de vară ploua din cauza acoperișului vechi, pereții bisericii aveau multe crăpături. Chiliile și alte clădiri din mănăstire necesitau reparație capitală. Primul stareț al mănăstirii Țigănești, a fost arhimandritul Artemie Bocșa, venit de la mănăstirea Căpriana în 1992, care s-a aflat aici până în anul 1994. Din 1994
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
funcțonează 3 biserici. A treia biserică a fost înălâată în anul 2009 în cinstea icoanei făcatoare de minuni a Maicii Monmului ,Izvorul Tămăduirilor, în clădirea de de-asupra izvorului. Mănăstirea are o bibliotecă de cărți, între care sunt și cărți vechi de peste o sută de ani.
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
comune, încep să formeze gruparea dialectelor "oc". Din perioada limbii protofranceze (sec. VIII-X) datează primele texte scrise ce reflectă o limbă diferită de latină. În secolul al IX-lea se diferențiază net dialectele "oïl" de cele "oc". În perioada francezei vechi (secolele X-XIV) se scrie în mai multe dialecte "oïl", dar în ele trăsăturile comune sunt relativ numeroase. Deși primele opere literare nu sunt scrise în acesta, unul dintre dialecte, numit "françois", vorbit în regiunea din jurul Parisului, corespunzătoare aproximativ domeniului regal
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
grupurilor consonantice [pt] și [ps], care s-au confundat cu [kt], respectiv [ks], apoi au evoluat în [xt], [xs], iar ulterior în [i̯t], [i̯s] ([i̯] fiind al doilea element al unui diftong). Exemplu: > [kaxtivus] > franceza veche "chaitif" > fr. mod. "chétif" „plăpând, firav”, > *[kaxsa] > fr. mod. "caisse" „ladă”. Vocala [y] exista în limba galilor și s-ar putea ca franceza să o fi moștenit din aceasta, ca și limba bretonă, cea occitană și cea francoprovensală. Limba galilor
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
cuvântul "la hache" „toporul”. H a apărut și ca inițiala unor cuvinte de origine latină, precum "haut" „înalt”, sub influența cuvântului germanic *"hauh" sau *"hôh" cu același sens. Tot influenței germanice i se poate atribui diftongarea vocalelor accentuate [a] ( > fr. veche "chievre" > fr. mod. "chèvre" „capră”), [e] ( > fr. mod. "trois" „trei”) și [o] ( > fr. "fleur"), accentul germanic fiind mai puternic decât cel latin și provocând lungirea considerabilă a vocalelor accentuate, odată cu scurtarea celorlalte. Ca urmare, [a] final evoluează în [ə] și
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]