43,150 matches
-
regăsește chiar și în cele două intervale de câte 24 de zile cu care se deschide și se închide Iliada, zile care, la rândul lor, pot fi împărțite în două intervale de câte 12 zile: în cântul I, atâta durează absența zeilor din Olimp, iar în cântul XIV, tot atâta durează târârea de către Ahile a leșului lui Hector în jurul mormântului lui Patrocles și, de asemenea, armistițiul acordat de Ahile troienilor. Iar în cântul I, molima trimisă de Apolo cuprinde 9 zile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
leșul lui Hector. Supunerea lui nu este mai mică față de evidența adevărului, când e vorba de cineva detestat, ca Agamemnon, căruia îi recunoaște meritul de a fi fortificat bine tabăra ahee, chiar dacă nici parapetul nici șanțul nu pot opri, în absența lui, a lui Ahile, avântul lui Hector. Hector, despre care tot el spune, într o clipă de deznădejde, că este cel mai viteaz dintre vitejii pe care i-a hrănit pământul Troiei și că, decât să piară înecat de ape
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
spună că din cauza ofensei. Dar el spune doar atât: „din pricina unei femei cu cingătoare frumoasă, care, spre părerea lui de rău, i-a fost luată cu sila“. Ceea ce, poate, revine la același lucru. Apoi, cu voia lui Zeus și în absența lui Ahile, începe dezastrul armatei aheene. Și lunga îndărătnicie a eroului, al cărei capăt nu-l știa nici el. Voia doar să se bucure, privind de pe corabia lui cum mor aheii, copleșiți de troienii duși la luptă de Hector, care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și, respectiv o majorare a acestei puteri a autorităților publice, semnificând deci un transfer de putere de cumpărare care este acceptat ca o necesitate cu caracter obiectiv de către societate, pornind de la considerentul că funcționarea statului nu ar fi posibilă În absența sa. Este semnificativă, În context, distincția ce se face Între impozite și o categorie de taxe cu un conținut similar exprimând și procese de redistribuire a produsului intern brut, de la diferitele persoane fizice și juridice la dispoziția autorităților publice, având
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cât și averile. Doar În cazul capitalului existent sub diverse forme de care dispune contribuabilul, impozitul direct face abstracție de capacitatea contributivă a subiectului impozabil. Impozitele directe lovesc averea deținută, În curs de obținere sau primită, dar și venitul În absența căruia realizarea consumului și economisirii nu este posibilă. Spre deosebire, impozitele indirecte lovesc venitul utilizat numai cu ocazia consumului și acționează În mod indirect asupra capacității contributive individuale. Ele se manifestă pe fundalul actelor economice care determină o cheltuială ce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
obține un termen de recuperare inferior duratei de viață a investiției. Totodată, se consideră că riscul unei investiții este direct proporțional cu speranța matematică de câștig și puternic crescător cu introducerea impozitului pe profit 154. Într-o situație caracterizată prin absența impozitului pe profit, riscul este neglijabil, dar odată cu prezența impozitului, riscul de pierdere devine considerabil. Efectele impozitului pe profit pot fi evaluate, atât În relație cu durata de viață a investiției, cât și cu rata de actualizare. Reducerea ratei de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
furnizării de reducere specială fiscală, În sensul reducerii numărului de contribuabili beneficiari. Dacă este posibil, țările gazdă preferă În general să ofere stimulente fiscale doar pentru investițiile incrementale, pentru a evita pierderile din veniturile investiției, care ar interveni În cazul absenței reducerilor stimulative. Dar chiar dacă este imposibil să se restricționeze stimulentele (doar pentru acele Întreprinderi care altfel nu ar fi investit), anumite tipuri de stimulente pot avea efecte pozitive, evitând, Însă, situațiile În care reducerile fiscale ar fi oferite ca urmare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
direct proporționale cu nivelul producției (materii prime și materiale directe, salariile personalului direct productiv, etc.). Spre deosebire, cheltuielile fixe sunt independente de nivelul activității, fiind angajate În scopul menținerii În stare de funcționare normală a Întreprinderii, fiind efectuate chiar În absența derulării activității economice și realizării cifrei de afaceri, așa cum se Întâmplă În cazul consumurilor de Întreținere (apă, electricitate, salarii pentru personal administrativ, cheltuieli cu amortizarea, etc.). Este de menționat că gruparea cheltuielilor În cele două categorii este semnificativă când sunt
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la lucru în următorul pasaj din Quaestiones disputatae de veritate: (ÎI.2.14.) Șed circa apprehensionem sensus sciendum est, quod est quaedam vis apprehensiva, quae apprehendit speciem sensibilem sensibili re praesente, sicut sensus proprius; quaedam vero quae apprehendit eam re absențe, sicut imaginatio (De ver., q. 1, a. 11, co.). Cât privește perceperea simțului, trebuie știut că este o anumita putere de percepție care percepe specia sensibilă când obiectul sensibil este prezent, adică simțul pro priu; [și este și alta putere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată, funcția ei pasivă. Dincolo de faptul că este un receptacul al speciilor sensibile, imaginația are capacitatea de a produce imagini ale unor obiecte reale absențe, care nu se prezintă direct simțurilor externe, și ale unor obiecte inexistente în lumea reală: (ÎI.3.18.) Ad secundum dicendum quod aliquae potentiae cognoscitivae sunt, quae ex speciebus primo conceptis alias formare possunt. Sicut imaginatio ex praeconceptis speciebus montis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fără aceste entități intermediare care populează trei dintre simțurile interne (imaginația, puterea cogitativa și memoria) nu poate exista cunoaștere; fără ele nivelul la care se rămâne este unul pur senzorial. To tuși, de ce anume cunoașterea nu este cu putință în absență imaginilor? Care este rolul pe care acestea îl înde plinesc în procesul cunoașterii? Joacă ele un rol asemănător rolului jucat de speciile sensibile? Au ele doar un rol cauzal, sau sunt și obiecte ale cunoașterii? Dacă sunt obiecte ale cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
restul zilelor sapta manii înșirate una după alta. Oricât aș încerca să abstractizez, tot nu pot gândi în afara unor imagini, oricât de vagi vor fi fiind ele. Dincolo de faptul că noi, ca oameni, nu putem gândi fără aceste imagini, în absența lor n-am fi nici macar conștienți de lumea înconjurătoare. Eleonore Stump, încercând să explice rolul imaginilor în procesul cunoașterii umane, propune un exemplu foarte sugestiv: în lipsă imaginilor ne-am comportă asemenea pacienților care suferă de „vedere oarbă“, care, deși
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formează în ea însăși reprezentări ale obiectelor, în care (în quo) și prin care (id quo) cunoaște obiec tele respective. Această activitate a imaginației este explicabila prin faptul că obiectele ei fie nu există în natură ca atare, fie sunt absențe din raza de acțiune a simțurilor externe, neexistând, deci, posibilitatea unui contact direct cu ele care să declanșeze un set de senzații: (ÎI.4.4.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Balmoral și Osborne, unde își petrecea cea mai mare parte a timpului în compania (nefirească și detestată de anturajul familial și politic al reginei) unui oarecare John Brown, un Highlander gillie**, care fusese în serviciul prințului în aceeași funcție de grăjdar. Absența reginei, timp de peste un deceniu (1861-1865 și 1867-1876), din viața politică și publică (poate cu excepția zilei de deschidere a lucrărilor sesiunii parlamentare, mai ales atunci cînd trebuia să ceară Parlamentului votarea unei noi Liste civile pentru un nou membru al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
hotelului Sacher (recent construit) din spatele palatului imperial. Hotelul (5 stele) este renumit și astăzi pentru deliciosul Sacher-Torte. ********** A deschis prima oară lucrările Parlamentului în 1866, la 5 ani de la moartea lui Albert, după care a urmat o lungă pauză de absență totală. Victoria și-a revenit începînd cu anul 1876, după ce a fost proclamată împărăteasă a Indiei. ** A nu se confunda cu doctorul Eduard Jenner, descoperitorul vaccinării antivariolice (v. vol. 3). Așa va proceda la noi mareșalul Ion Antonescu, care se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde difuzibilitatea sunt mărimea moleculei și liposolubilitatea sa. Difuziunea este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în diastola ventriculară izovolumică, în paralel cu acumularea sanguină atrială prin retur venos, y evacuarea rapidă a atriului în ventricul la începutul umplerii ventriculare. Diverse condiții patologice sunt însoțite de modificări ale jugulogramei. In fibrilația atrială dispare unda a datorită absenței unei sistole atriale eficace. In insuficiența tricuspidiană unda a pare mai redusă, iar depresiunea x este redusă, dispare sau este înlocuită de unda pozitivă R (de regurgitare), unda v fiind mai amplă; undele c, R, v se pot contopi într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt responsabili pentru toate creșterile ventilației care au loc în organism ca răspuns la hipoxemie; în absența acestor receptori hipoxemia severă deprimă centrii respiratori prin efect direct asupra centrilor respiratori. Reacția chemoreceptorilor periferici la variațiile pCO2 este mai puțin importantă decât cea a chemoreceptorilor centrali. De exemplu, când unui subiect normal i se administrează un amestec gazos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
populație de neuroni are rolul de a termina sau de a inhiba inspirul și astfel reglează volumul inspirator și secundar frecvența respiratorie. Rolul acestui centru este doar de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar în timpul efortului susținut poate ajunge la nivele foarte înalte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de maximă importanță în determinarea cantității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Sistemul Renină-Angiotensină Secreția de aldosteron la nivelul zonei granuloase a corticosuprarenalei funcționează ca un sistem de acord fin al eliminărilor de sodiu, deoarece la nivelul tubului distal și colector cea mai mare parte a sodiului a fost deja reabsorbit. În absența totală a aldosteronului, cca 2% din sodiul filtrat (35 g Na/zi) nu se mai reabsoarbe, ci este eliminat urinar, împreună cu o cantitate echivalentă de apă. In condițiile în care secreția de aldosteron este înaltă, practic tot sodiul ajuns la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
fizice. Interesul lor esențial a fost ca,știind sau cunoscând inevitabilitatea și iminența acesteia, să aratemodurile în care omul își poate pregăti o moarte frumoasă, dar nuîn sensul „morții dulci” și fără conștiința durerii, al eutanasiei con temporane, ci al absenței, dacă nu a suferinței fizice, atunci a remușcărilor sufletești, odată ce clipa morții este definitorie pentruveșnicie, iar modul în care aceasta ne află, marchează pentru tot deauna starea noastră morală. Deși cunosc mai multe feluri de moarte: fizică sau biologică(despărțirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
43 În 1995). Sistemele naționale inovaționale devin din ce În ce mai interdependente. Întro economie mondială globalizată, țările mai puțin dezvoltate pot obține tehnologii noi de la alte țări, În special de la cele Înalt dezvoltate, pentru a le orienta ulterior În direcțiile sporirii competitivității. Iar absența abilităților locale de absorbție a schimbărilor tehnologice pot limita interacțiunea dintre sistemul național inovațional și restul lumii, izolînd economia națională de posibilitățile reale de creștere a competitivității naționale. Anume Indicile Abilităților Inovaționale este cel care reflectă diferențele existente Între state
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de factori de risc (anexa 1): A. Factori generați de starea economiei naționale. Această grupă de factori de risc are În vedere dimensiunea economiei naționale, precum și creșterea economică Înregistrată de aceasta pe o perioadă de timp determinată (3 - 5 ani). Absența creșterii economice afectează existența fondurilor disponibile pentru investiții, deteriorarea condițiilor economice având un impact direct asupra ratei profiturilor și asupra ratei economisirilor interne. Dimensiunea economiei naționale se apreciază prin prisma următorilor indicatori economici principali : 1. Produsul intern brut (P.I.B.) exprimă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]