13,356 matches
-
comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție; ... f) procesarea, fără drept, a produselor obținute din pescuit sau acvacultură; ... g) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale; ... h) deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui, icrelor ori produselor din pește obținute din pescuit; ... i) producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani: ... a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; ... b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine. ... (2) Tentativa
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
a) pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice de orice fel, precum și folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; ... b) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine. ... (2) Tentativa se pedepsește. ... ----------- Art. 65 a fost modificat de pct. 2 al art. 208 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. (2) Bunurile rezultate din săvârșirea infracțiunilor și contravențiilor, constând în pește, icre, alte viețuitoare și produse acvatice, sunt supuse confiscării. ... (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) și (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condițiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat. ... Articolul 67 (1) Pe lângă organele de urmărire
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
întocmite la data preluării. Patrimoniul se preia pe bază de protocol, modificându-se corespunzător bugetul de venituri și cheltuieli aferent. ... Articolul 70 La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul și acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. ---------------- Art. 70 a fost modificat de pct.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
Articolul 1 (1) Activitățile de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare a plantelor și animalelor din flora și fauna sălbatice, terestre și acvatice, în stare vie sau semiprelucrată, sau a unor părți sau produse ale acestora, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, pe teritoriul național sau la export, se pot organiza și desfășura numai
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
inclusiv speciilor de ciuperci, în stare vie sau semiprelucrată (moartă), sub formă întreagă sau de părți ale acestor plante (rădăcini, rizomi, bulbi, tulpini, ramuri, coji, flori, frunze, fructe, semințe, muguri etc.); ... b) speciilor de animale din fauna sălbatică, terestră și acvatică, în stare vie sau semiprelucrată (moartă), sau unor părți sau produse obținute din acestea; ... c) florilor de mină; ... d) fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate. Articolul 2 În sensul prezentei proceduri, termenii și expresiile de mai
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
împotriva poluării și deteriorării, să nu fie îndeplinite. Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ține seama de următoarele: 1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a) extinderea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente; ... b) legătura cu utilizările sau cu funcțiile legitime reale ori potențiale ale apelor subterane; ... c) toți poluanții care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ținându-se seama de lista minimală prevăzută în
HOTĂRÂRE nr. 516 din 20 iulie 2016 pentru modificarea anexei nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273950_a_275279]
-
Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. Ținând cont de ansamblul aspectelor naturale, se poate vorbi de o fauna a pădurilor de fag și o fauna acvatică. Printre mamiferele obișnuite, caracteristice pădurilor din jur, avem veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc.
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei "“La sud de orașul Balș, peo suprafață de circa 6 ha, se află o baltă format dintr-un meandru părăsit, care, datorită depunerilor aluvionare și intervențiilor omului, n-a mai comunicat cu râul nici la ape mari
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu o capacitate de 45.000 de locuri, o sală polivalentă de 16.000 de locuri, un bazin olimpic de înot, un velodrom, o sală de atletism precum și un hotel. Câteva ștranduri aflate în oraș sunt: Alte opțiuni pentru agrement acvatic sunt albia râului Timiș, unde există două zone amenajate: la Șag (distanță 10 kilometri de oraș) și la Albina (15 kilometri de Timișoara). Alte ștanduri în afara orașului, frecventate de timișoreni sunt cel de la Sânmihaiul German (20 de kilometri de oraș
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
83 zile). Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea"; Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de "Chara"; Bancuri de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm), arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). La nivelul ierburilor sunt
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone", "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
banale liste de cumpărături zilnice și datorii, până la desene de aripi și pantofi pentru mers pe apă. Se regăsesc de asemenea, compoziții pentru pictură, studii și detalii de draperii, animale, copii, disecții de organe, studii de plante, formațiuni stâncoase, vârtejuri acvatice, mașini de război, mașini de zburat, studii de arhitectură. Aceste caiete, de diverse tipuri și mărimi, au fost împrăștiate de prieteni și moștenitori după moartea sa, marea majoritate ajungând în final în colecții de prestigiu, precum Royal Library de la Windsor
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
lacurile glaciare din regiunile montane. După raportul dintre evaporabilitate și cantitatea precipitațiilor atmosferice, lacurile din România se împart în două mari categorii: Marea Neagră se învecinează cu teritoriul continental al României pe o distanță de 245 km, formând litoralul românesc. Partea acvatică a teritoriului românesc (marea și limanele) se întinde pe aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, constând din: Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici și arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: șarpele de alun și năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coțofene, stăncuțe, ciori, granguri, botgroși, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becațe, șoimul dunărean și viesparul. Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Numele ei s-a exrins apoi asupra întregii mări. Apele prietenoase care poartă acest nume atrăgător (în turcă Haliç) sunt un reper geografic esențial pentru marea metropolă euro-asiatică. Cornul de Aur este un golf lung și îngust, asemănător unui șarpe acvatic, un corn prelung cu vârful puțin curbat. Razele soarelui de după amiază se reflectă în apele sale, făcându-le să strălucească ca aurul topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulțime de seminții purtătoare a diverse religii și stadii
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sau Aralul de Nord (în , în ) este un lac natural endoreic din Kazahstan, apărut în 1987 în urmă scăderii nivelului apelor Mării Aral și implicit, separării acesteia în două bazine acvatice independente - Aralul Mare și . Până în 1987 Aralul Mic reprezenta un bazin semiînchis din nordul Mării Aral, separat de restul Aralului de insula Kokaral. Către anul 1960 Aralul Mic avea cca 6 mii km². În 1996 pentru a preveni scurgerea surplusului
Aralul Mic () [Corola-website/Science/301022_a_302351]
-
munte,deal,până la câmpie și lunca Dunării.De asemenea flora și fauna sunt variate și bogate,de la plante ce cresc pe malurile apei până la înalții și secularii copaci din munții Locvei,de la cele mai mici și primare forme de viață acvatică până la sălbaticele animale ale munților. Fiind așezat în partea de S-V a țării,fiind mai aproape de Marea Mediterană,clima este mai blândă,cu iernile nu foarte geroase,dar cu veri călduroase și chiar caniculare,cu o toamnă lungă și ploioasă
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
de mercur permit pătrunderea acestuia în biosferă ca și gaz, atunci când exista activitate vulcanică terestră și oceanică, în soluții sau în minereuri. Procesele naturale prin care mercurul este emis în atmosferă mai pot cuprinde volatilizarea mercurului în mediile marine și acvatice și volatilizarea provenită din vegetație. Ciclul global al mercurului implică degajarea acestuia din scoarța terestră, transportul aerian al vaporilor de mercur și depozitarea acestuia în sol și ape; cantitatea de mercur care poate pătrunde anual în atmosferă este în medie
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666 mm³/an ( în spațiul ocupat de sat ). Climei din SE Banatului îi sunt caracteristice și influențe mediteraneene, însoțite de precipitații bogate, în
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]