13,899 matches
-
de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) față de constructorul american s-au ridicat la 903 milioane lei. Până la finele lunii aprilie, ministerul de resort a plătit Bechtel 607,6 milioane de lei ca parte a datoriilor. La 13 noiembrie 2010 constructorul autostrăzii a finalizat ultimii 10 kilometri din tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, având în lucru sectorul Suplacu de Barcău-Borș (gradul de finalizare este de 36,59%), în lungime de 64 de kilometri.. În data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
10 kilometri din tronsonul Câmpia Turzii-Gilău, având în lucru sectorul Suplacu de Barcău-Borș (gradul de finalizare este de 36,59%), în lungime de 64 de kilometri.. În data de 30 mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș a fost reziliat, iar gradul de finalizare era atunci de 50,12%. S-a trecut apoi la reatribuirea lucrărilor. Pentru porțiunea Gilău-Nădășelu, care conectează DN1 cu DN1F la vest de Cluj-Napoca, constructorul desemnat este consorțiul între UMB
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
râul Mureș spre Banat și Ungaria de sud. În extravilanul sudic al satului este notat cu ""Gericht"" locul unde în trecut delicvenții condamnați erau pedepsiți corporal pentru fărădelegile lor (inclusiv prin spânzurătoare). Halta de cale ferată. Prin Mirăslău va trece autostradă Transilvania.
Mirăslău, Alba () [Corola-website/Science/300252_a_301581]
-
fiind la doar 17 km distanță cu acces direct din localitate prin DJ186 sau prin orașul și zona turistică Borșa care se află la 39 de km distanță. Este la o distanță de apoximativ 187 km de aeroportul internațional Cluj Napoca, autostrada A3 și 110 km de municipiul Bistrița. Se poate ajunge în aproximativ o oră și în Bucovina. Sunt 207 km, care pot fi parcursi în 3-4 ore, până în municipiu Suceava. În această zonă valea se lărgește puțin, iar dealurile mai
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bărcănești (reședința), Ghighiu, Pușcași, Românești și Tătărani. Comuna este situată la sud de orașul Ploiești și este traversată de șoseaua națională DN1 care vine de la București și duce către Brașov, precum și de autostrada București-Ploiești, care are aici nodul de legătură cu DN1. Din DN1, la Bărcănești se ramifică șoseaua națională DN1A care ocolește Ploieștiul pe la est, ducând către Vălenii de Munte și Brașov, iar din aceasta șoselele județene DJ101G, care duce înspre Ploiești
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
România, formată din satele Ciupelnița, Cornu de Sus, Dumbrava (reședința), Trestienii de Jos, Trestienii de Sus și Zănoaga. Comuna se află în partea ușor sud-estică a județului, pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în zonă, urmând eventual în viitor să aibă însă aici nodul de intersecție cu drumul expres Ploiești-Bacău. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud de . La Fulga de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ100B, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1D), (unde se construiește un nod de acces pe [[Autostrada A3 (România)|autostrada București-Ploiești), și (unde se intersectează cu [[DN1]]). Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Fulga se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
termină în DN1B) și spre sud de . La Fulga de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ100B, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1D), (unde se construiește un nod de acces pe [[Autostrada A3 (România)|autostrada București-Ploiești), și (unde se intersectează cu [[DN1]]). Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Fulga se ridică la de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, dar nu are acces la aceasta. În schimb, comuna este deservită de mai multe șosele județene. Cea mai importantă, DJ101D, leagă comuna spre nord de Bărcănești (unde se termină în DN1A). DJ101D se intersectează la Mălăiești cu DJ139, care
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
teritoriul unității noastre administrativ-teritoriale. Satele componente ale comunei: Boghiș și Bozieș sunt unite de un drum comunal care are o lungime de 1,5 km. La începutul lunii august a.c. au fost demarate lucrările de asfaltare a acestui drum comunal. Autostrada Brașov - Borș va trece prin apropierea comunei, iar punctul de racolare la autobandă se va afla la o distanță de 7 km de localitate. Zilnic pe traseul Boghiș-Șimleu Silvaniei-Zalău circulă la interval de aproximativ 2 ore autobuze. În comuna Boghiș
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
reședința) și Geamăna. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al Argeșului, în zona izvoarelor Neajlovului, în vecinătatea sudică a municipiului Pitești. Prin comună trece șoseaua națională DN65B, un drum secundar care face pe teritoriul comunei legătura între autostrada A1 și șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. În satul Geamăna, DN65B are o intersecție denivelată cu șoseaua județeană DJ659 (unul dintre cele două drumuri care o leagă de Pitești, acesta terminându-se acolo în DN65), care duce
Comuna Bradu, Argeș () [Corola-website/Science/300606_a_301935]
-
DJ703B, care duce spre nord-vest în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și și spre est la Costești (unde se intersectează cu DN65A), , (unde are un nod de acces la autostrada A1) și (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Corbului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
de București. La Ciulnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ702C, care duce spre nord la . Tot din DN7, la Leordeni se ramifică și șoseaua județeană DJ703B, care duce spre sud-vest la (unde are un nod de acces la autostrada A1), , Costești (unde se intersectează cu DN65A), (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și . Prin comună trece și calea ferată București-Pitești, pe care
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
acestor dovezi nu sunt concludente, sau pot fi explicate în alți termeni decât cei sugerați de Suvorov. Un alt exemplu al argumentelor lui Suvorov a fost acela că sovieticii au proiectat tancul BT pentru a fi folosit pe rețeaua de autostrăzi germane (Autobahns). De fapt, acest proiect își avea originea în SUA, iar producția de tancuri BT a început în Uniunea Sovietică în 1931, când în Germania nu existau autostrăzi, iar URSS și Germania nu aveau frontieră comună. Teoriile lui Suvorov
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
au proiectat tancul BT pentru a fi folosit pe rețeaua de autostrăzi germane (Autobahns). De fapt, acest proiect își avea originea în SUA, iar producția de tancuri BT a început în Uniunea Sovietică în 1931, când în Germania nu existau autostrăzi, iar URSS și Germania nu aveau frontieră comună. Teoriile lui Suvorov coincid cu unele declarații ale fostului prim-ministru al Estoniei, Mart Laar. Pe 20 august 2004, el a publicat un articol în Wall Street Journal intitulat "When Will Russia
Victor Suvorov () [Corola-website/Science/300734_a_302063]
-
de tineri primăvara, atunci când florile timpurii par a transmite o chemare irezistibilă la viață. Pârâul Glavaciog izvorăște de sub Mânăstirea cu același nume, aflată la 8 km de satul Cătunu, în județul Argeș. Mânăstirea poate fi vizitată, drumul fiind accesibil dinspre autostrada București-Pitești, la km 30, 40 sau 70. Există posibilitatea de a lua apă chiar din izvorul aflat sub mânăstire. Această zonă este descrisă succint în romanul Rascoala de Liviu Rebreanu, atunci când vorbește de moșiile Teleormanului.
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
acestora folosind piatră din zonă. După 1989 carieră a fost privatizata, dar nu s-a dovedit a fi la nivelul altor mine din zonă, așa că a încetat să fie principala sursă de venit a sătenilor. Proiectele viitoare de construire de autostrăzi în România este posibil să aducă minei perspective mai pozitive. Pădurăritul este de asemenea activ în zonă, desi Valea Dragan, din apropiere, este mult mai activă în domeniu. Agricultură este de asemenea practicată, desi calitatea și cantitatea pământului din această
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1%). Pentru 4,78% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: În apropierea satului Săndulești, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o populație a cărei origine nu
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
Valea Feneșului), care izvorăște de pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii și se varsă în Someșu Mic, după ieșirea din sat. Suprafața satului este traversată de DN1, la nord de intravilan. Someșul Mic își are cursul mai spre nord. Autostrada "Transilvania", București - Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. Lungimea autostrăzii pe teritoriul satului este de circa 3,5 km, suprafață totală de peste 550000 mp lățimea platformei este de 26 m, partea carosabilă 7,5m X 2, fundația este
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și se varsă în Someșu Mic, după ieșirea din sat. Suprafața satului este traversată de DN1, la nord de intravilan. Someșul Mic își are cursul mai spre nord. Autostrada "Transilvania", București - Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. Lungimea autostrăzii pe teritoriul satului este de circa 3,5 km, suprafață totală de peste 550000 mp lățimea platformei este de 26 m, partea carosabilă 7,5m X 2, fundația este din piatră spartă. În zona Șesul de Sus-Chișter este un pod cu
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
topoare. După marea invazie tătară din 1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic al Alba-Iuliei, stăpânul domeniului din care satul făcea parte. Pe teritoriul satului, zona Ordög Árok - Kistér în cadrul cercetărilor preventive pe tronsonul 2 B al Autostrăzii Transilvania. . . au fost efectuate săpături arheologice între anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație. Cel mai probabil ar fi ca fortificația să aparțină primei vârste a fierului, inclusă în categoria fortificațiilor de refugiu. De asemenea a fost descoperită o
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Tatomirești este un sat în comuna Brădești din județul Dolj, Oltenia, România. Tatomirești (cod postal: 207111) este astăzi o localitate de pe malul stâng al Jiului, de la europeana autostradă și de la calea ferată electrificată, dublă, "Craiova - Filiași", localitate / sat care, până dincoace de cel de-al II-lea război mondial, are statutul de "comună" și, sub administrația comunistă, pe cel de "sat;" în vremea administrației dejiste, satul Tatomirești a
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Bătrâni, Brădeștii din Față, Pârligeni și Valea Rea, formează comuna Brădești, din județul Dolj, regiunea / provincia Oltenia, din România. Satul Tatomirești de azi - alcătuit din trei părți: Tatomireștii de Jos (sau "Tatomireștii din Vale“, partea de pe "buza platoului / dealului", de la autostradă și de la calea ferată, dintre Pârâul Văii Rele și Pârâul Bongioaicăi, în ultimele două decenii, cu extindere urbanizatoare rapidă dincolo de măgura Țâțova, între Moara Mare și Castrul Romanilor / Gara CFR Răcari), Tatomireștii din Deal (partea de la nord de măgura Țâțova
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
intersectează cu șoseaua județeană DJ601, care duce spre vest la Roata de Jos, Mârșa și mai departe în județul Teleorman la Videle, și spre est la Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crevedia Mare se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,61%), cu o minoritate de romi (7,05
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601 care o leagă spre nord și est de Roata de Jos, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre nord-est la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Ogrezeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mârșa
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]