14,490 matches
-
se va ocupa mai mult de extinderea parcului care va avea o suprafață de 100 de holde de pădure plantata. În anul 1900, proprietar al domeniului este Gyula Karolyi, cel care îl va aduce pe fotograful Ruhm Odon să imortalizeze castelul. O imagine s-a păstrat până în ziua de astăzi. Tot el este cel care adaugă o terasă metalică la corpul vechi. După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axându-se în mod special de moșie. Începând cu 1920
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
care îl va aduce pe fotograful Ruhm Odon să imortalizeze castelul. O imagine s-a păstrat până în ziua de astăzi. Tot el este cel care adaugă o terasă metalică la corpul vechi. După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axându-se în mod special de moșie. Începând cu 1920, Gyula Karolyi se retrage la reședința sa de la Budapesta. În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici. Acesta le va posedă până la naționalizarea lor în
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
este cel care adaugă o terasă metalică la corpul vechi. După 1912, groful nu se mai ocupă de castel, axându-se în mod special de moșie. Începând cu 1920, Gyula Karolyi se retrage la reședința sa de la Budapesta. În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici. Acesta le va posedă până la naționalizarea lor în anul 1948. După această dată castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
de moșie. Începând cu 1920, Gyula Karolyi se retrage la reședința sa de la Budapesta. În 1939, castelul și parcul trec în proprietatea medicului Adam Iancu din Curtici. Acesta le va posedă până la naționalizarea lor în anul 1948. După această dată castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluție,incepand cu anul 1991, castelul și grădină botanica au fost închiriate de către Universitatea de Vest "Vasile
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
va posedă până la naționalizarea lor în anul 1948. După această dată castelul va avea mai multe destinații printre care orfelinat, azil pentru orbi, centru de reeducare pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluție,incepand cu anul 1991, castelul și grădină botanica au fost închiriate de către Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", fiind într-un final achiziționate de această recent. Din punct de vedere arhitectural, castelul prezintă o îmbinare de stiluri. Există elemente de baroc târziu (la parter și intrarea
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
pentru copiii orfani sau sediu al Cooperativei Agricole. După Revoluție,incepand cu anul 1991, castelul și grădină botanica au fost închiriate de către Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", fiind într-un final achiziționate de această recent. Din punct de vedere arhitectural, castelul prezintă o îmbinare de stiluri. Există elemente de baroc târziu (la parter și intrarea principala) ce aparțin perioadei în care castelul a aparținut familiei Csernovics. Tot în partea veche se observă elemente de inspirație bizantina (turnulețele), deși poate fi remarcată
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
de către Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", fiind într-un final achiziționate de această recent. Din punct de vedere arhitectural, castelul prezintă o îmbinare de stiluri. Există elemente de baroc târziu (la parter și intrarea principala) ce aparțin perioadei în care castelul a aparținut familiei Csernovics. Tot în partea veche se observă elemente de inspirație bizantina (turnulețele), deși poate fi remarcată de asemenea lipsa unor forme gotice. Partea nouă, ridicată de familia Karolyi este mult mai simplă, mai modernă. Acoperișul este construit
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
nouă, ridicată de familia Karolyi este mult mai simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub formă de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții sunt mai subțiri. Intrarea principala în castel se face printr-o ușa mare din lemn de stejar, plasată sub terasă dinspre vest. Pe treptele din piatră cioplita se urcă la etaj, iar din coridorul lung se poate ajunge aproape în toate camerele de la etaj. Tot de aici
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
aplicat pe perete, într-un cadru special zidit. La început s-a crezut că era blazonul familiei Csernovics, dar după descoperirea blazonului lor, specialiștii în heraldica îl atribuie familiei Karolyi. Balustradă are suporturi pentru vaze cu flori. Pereții interiori ai castelului, la început, au fost zugrăviți simplu, cu văr, peste care se aplicau diferite modele colorate (flori, struguri, fructe etc.), după destinația camerei. Mai tarziu, familia Karolyi a aplicat un tapet, iar camerele de la etaj erau îmbrăcate în draperii de diferite
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
fiecare latura având o altă specie. Iedera era fixată în cuie speciale și tunsa plastic la ferestre. Odată cu venirea comuniștilor a fost dată jos cu ajutorul unui tractor. Există o legendă locală care face referire la a o sută cameră a castelului, nedescoperita până în ziua de astăzi. Conform unor localnici care s-au aflat în parc după miezul nopții, ei au auzit sunetul unui pian la care se presupune că ar cântă însuși groful Karolyi, acesta aflându-se în interiorul celei de-a
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
localnici care s-au aflat în parc după miezul nopții, ei au auzit sunetul unui pian la care se presupune că ar cântă însuși groful Karolyi, acesta aflându-se în interiorul celei de-a o sută camere. Strâns legată de istoria castelului, este istoria Grădinii botanice în interiorul căreia se află reședința nobiliara. Începută de familia Csernovics, în principal Mihai, primul care dorea trasarea unui parc în jurul edificiului ce era în construcție. La cumpărarea de către Karolyi parcul avea o întindere de 10 hectare
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
elegantă, boierul Cantacuzino a plantat arbuști de esență rară în jurul palatului. În fața palatului a fost amenajată și un bazin, a cărui formă se poate distinge și în zilele noastre. Palatul avea un sistem de încălzire centrală asemănător cu cel de la Castelul Peleș și mai multe săli de bal destinate oaspeților dornici de distracție. Grădină din fața palatului, desenată de peisagistul francez Emile Pinard după modelul parcurilor ""à la française"" cobora în mai multe terase de la bazinul astăzi secat, înspre lunca Prahovei. Din
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
foarte bine și astăzi. În parc erau înălțate mai multe statui din piatră, ale căror fragmente se mai văd risipite prin iarbă. Tot în incinta parcului, la o mică distanță de palat, se află o altă construcție impunătoare, un imens castel de apă înalt de 30 metri (declarat monument, cu ), care seamănă izbitor cu Turnul Chindiei de la Târgoviște, pe care în mod sigur a vrut să îl imite. În urmă primei vizite la palat, Maria Tescanu Rosetti, nora lui George Grigore
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
Primul Război Mondial, germanii au luat tablă de cupru de pe acoperiș și sobele de teracota. Și cutremurul din 1940 l-a afectat serios. Generalul Friedrich Paulus, mare iubitor de artă, a scris în memoriile sale: ""Valea Prahovei, pe lângă petrol și Castelul Peleș mai are o bogăție de neprețuit: palatul Micului Trianon, măi izbutit și măreț decât originalul de la Paris"". A urmat prăpădul lăsat în urmă de ruși în al Doilea Război Mondial, care au furat tot ceea ce era de valoare. În
Palatul Cantacuzino (Florești) () [Corola-website/Science/322568_a_323897]
-
(28 noiembrie 1700 - 27 mai 1770) a fost regină a Danemarcei și Norvegiei, ca soție a regelui Christian al VI-lea al Danemarcei și al Norvegiei. S-a născut la Castelul Schonberg ca fiica lui Christian Heinrich, Margraf de Brandenburg-Bayreuth-Kulmbach și a soției sale, Contesa Sophie Christiane de Wolfstein. A fost doamnă de onoare a reginei Poloniei, Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth, unde Christian a venit să-și aleagă o soție. La
Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach () [Corola-website/Science/322586_a_323915]
-
Europa. Ne aflăm la începutul secolului al XIX-lea. Dinastia Habsburgilor este îngrijorată de soarta patrimoniului artistic al familiei, mai ales pentru comoara imensă a Sfântului Imperiu Roman și Ordinului Lânii de Aur. Această comoară era împărțită între trei orașe: Castelul Ambras de lângă Innsbruck, Nürnberg și Aachen. Habsburgii au ordonat ca toate desenele să fie aduse la Viena și drept urmare obiectele de artă sunt transferate în Palatul Belvedere, unde se aflau deja câteva colecții de pictură. Comorile au supraviețuit distrugerilor provocate
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
rege al Germaniei, Boemiei și Ungariei, este proclamat împărat. Suveranul moștenește de la tatăl său dragostea pentru artă și devine prietenul și clientul artiștilor. Printre aceștia se numără și germanul Albrecht Dürer. În anul 1567, Ferdinand al II-lea aduce în castelul din Ambras, situate lîngă Innsbruck, o colecție bogată de armuri și de portrete realizate de maeștri de calibru: Cranach cel Tânăr, Bronzino și Clouet; arhiducele era un adept al umanismului, curent care l-a impresionat și pe Maximilian I. Aceste
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
de maeștri de calibru: Cranach cel Tânăr, Bronzino și Clouet; arhiducele era un adept al umanismului, curent care l-a impresionat și pe Maximilian I. Aceste capodopere pot fi considerate o enciclopedie a suveranilor, a intelectualilor și a poeților. Identitatea castelului din Ambras este strâns legată de personalitatea lui Ferdinand, un adevărat prinț al Renașterii și mare promotor al artei și științei. Zona cea mai impresionantă din castel este camera de artă și curiozități, așa-numita „Kunstkammer”. Aici se află o
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
pot fi considerate o enciclopedie a suveranilor, a intelectualilor și a poeților. Identitatea castelului din Ambras este strâns legată de personalitatea lui Ferdinand, un adevărat prinț al Renașterii și mare promotor al artei și științei. Zona cea mai impresionantă din castel este camera de artă și curiozități, așa-numita „Kunstkammer”. Aici se află o colecție vastă și rafinată de „elemente naturală” (caracterizate de forme antropomorfe, pești ciudați, colonii de corali), „elemente artificiale” (produse ale naturii prelucrate artistic) și elemente de manufactură
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
În anul 1605, Carol, fiul și moștenitorul lui Ferdinand al II-lea, vinde colecția din Ambras împăratului Rudolf al II-lea. Acesta transferă cîteva lucrări la curtea la Curtea din Praga, dar cea mai mare parte a colecției rămâne în castelul din Tirol. Iubitor și cunoscător de artă, împăratul înființează în castelul Hradcany din Praga o galerie prestigioasă de tablouri, alături de colecții vechi și de obiecte prețioase decorative. Rudolf al II-lea manifestă o predilecție pentru Renașterea italiană, mai ales pentru
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
-lea, vinde colecția din Ambras împăratului Rudolf al II-lea. Acesta transferă cîteva lucrări la curtea la Curtea din Praga, dar cea mai mare parte a colecției rămâne în castelul din Tirol. Iubitor și cunoscător de artă, împăratul înființează în castelul Hradcany din Praga o galerie prestigioasă de tablouri, alături de colecții vechi și de obiecte prețioase decorative. Rudolf al II-lea manifestă o predilecție pentru Renașterea italiană, mai ales pentru secolul al XVI-lea venețian, dar și pentru maeștrii germani și
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
său, Carol al VI-lea, este chemat la Viena pentru a primi coroana imperială. Carol decide să împodobească Viena cu clădiri noi și importante. Ne aflăm în perioada de aur a stilului baroc. Johann Fischer von Erlach este autorul proiectului Castelului Schonbrunn, iar Lukas von Hildebrandt este arhitectul Castelului Belvedere. Carol al VI-lea reorganizează un etaj întreg din Palatul Stallburg - sediu al grajdurilor regale pe vremea lui Leopold Wilhelm. Împăratul transformă vechea încăpere în care era expusă colecția imperială a
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Viena pentru a primi coroana imperială. Carol decide să împodobească Viena cu clădiri noi și importante. Ne aflăm în perioada de aur a stilului baroc. Johann Fischer von Erlach este autorul proiectului Castelului Schonbrunn, iar Lukas von Hildebrandt este arhitectul Castelului Belvedere. Carol al VI-lea reorganizează un etaj întreg din Palatul Stallburg - sediu al grajdurilor regale pe vremea lui Leopold Wilhelm. Împăratul transformă vechea încăpere în care era expusă colecția imperială a lui Leopold Wilhelm într-o fastuoasă galerie privată
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
al VI-lea o numește împărăteasă pe fiica sa Maria Teresa de Austria. Soțul său, Francisc Stefan de Lorena, achiziționeză câteva tapiserii, îmbogățind astfel colecția familiei. Bernardo Bellotto pictează pentru Maria Teresa treisprezece tablouri în care protagoniștii sunt Viena și castelele imperiale. În anul 1765, cuplul imperial decide să înființeze la Viena Cabinetul numismatic și al antichităților. Tot atunci sunt reorganizate obiectele prețioase din camera tezaurului imperial din Palatul Hofburg. În anii ’70 din secolul al XVIII-lea, colecțiile imperiale sunt
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]