15,099 matches
-
caracterului novator al reglementărilor consacrate prin legea menționată cu privire la materia măsurilor reparatorii prin echivalent. Așa fiind, instituirea noilor reglementări reprezintă o soluție legislativă nouă, de imediată aplicare, care a devenit incidentă în cauza aflată pe rolul instanței judecătorești prin intermediul normei consacrate de art. 4 din lege. Ca atare, din analiza notelor scrise prin care autorul excepției de neconstituționalitate își motivează criticile formulate, Curtea constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele
DECIZIE nr. 182 din 1 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263204_a_264533]
-
având în vedere data-limită prevăzută de Legea nr. 10/2001 pentru depunerea cererilor de restituire, noile termene instituite de dispozițiile art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere dreptului fundamental la soluționarea în termen rezonabil a unei cereri, drept consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Astfel, prevederea criticată determină un prejudiciu în patrimoniul reclamantului prin prelungirea, în mod nelegal și discreționar, a termenului stabilit inițial pentru soluționarea cererii de restituire formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 . De
DECIZIE nr. 288 din 22 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263050_a_264379]
-
a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă (...)" VII. Dispoziții legale incidente Constituția României Art. 15 Universalitatea (1) Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. ... (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. ... Codul penal din 1969 Art. 13 Aplicarea legii penale mai favorabile În cazul în care
DECIZIE nr. 10 din 2 iunie 2014 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii țări îi impun Președintelui României să aibă un rol activ, prezența lui în viața politică neputând fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar. Funcțiile de garanție și de veghe consacrate în art. 80 alin. (1) din Constituție implică prin definiție observarea atentă a existenței și funcționării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acționează actorii vieții publice - autoritățile publice, organizațiile legitimate de Constituție, societatea civilă - și a respectării principiilor și
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
Constituție implică prin definiție observarea atentă a existenței și funcționării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acționează actorii vieții publice - autoritățile publice, organizațiile legitimate de Constituție, societatea civilă - și a respectării principiilor și normelor stabilite prin Constituție, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea și nici funcția de garanție nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Președintele României poate, în virtutea prerogativelor și a legitimității sale, să exprime
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile art. 4, prin raportare la prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale, deoarece aduc atingere principiului neretroactivității, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. În considerarea acestor norme, în cele mai multe cauze similare celei de față, instanțele judecătorești, în aplicarea art. 4 și art. 33 din Legea nr. 165/2013 , au invocat, din oficiu, excepția prematurității cererilor și
DECIZIE nr. 207 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262998_a_264327]
-
Constituționale, autorii excepției consideră că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 , prin aceea că prevăd aplicarea reglementărilor acestei legi inclusiv cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, încalcă flagrant principiul constituțional al neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 662D/2013 al Curții Constituționale, rezultă, astfel cum a fost consemnat în cuprinsul încheierii de sesizare, și în lipsa unui document distinct
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
persoanelor interesate, reprezentând în același timp un scop legitim, fiind termene pe care legiuitorul și le-a asumat și trebuie să le respecte, fără a interveni pentru amânarea aplicării lor, pentru că, în acest fel, s-ar goli de conținut dreptul consacrat de norma criticată și s-ar anula însuși scopul legii. În concluzie, Curtea a statuat, prin decizia amintită, că tratamentul juridic diferențiat instituit de textul de lege criticat are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu se constituie într-o
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
există vreun temei legal nici în Codul penal, nici în Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal care să permită stabilirea legii penale mai favorabile pe instituții autonome (ce nu sunt consacrate legal și nici nu au fost conturate cu claritate în doctrină și jurisprudență), o interpretare contrară conducând la crearea de către judecător a unei legi proprii, împrejurarea ce reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. S-a mai arătat
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
care le conține); reglementările cuprinse în art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care nu vizează aplicarea legii penale în situații tranzitorii, ci exprimă principiul activității legii penale, consacrat de art. 3 din Codul penal, ce reclamă aplicarea legii noi atât infracțiunilor comise după intrarea sa în vigoare, cât și tuturor situațiilor cu relevanță juridică născute sau finalizate în acest interval, cum este situația pluralității de infracțiuni care și-
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
după intrarea sa în vigoare, cât și tuturor situațiilor cu relevanță juridică născute sau finalizate în acest interval, cum este situația pluralității de infracțiuni care și-a desăvârșit configurația după 1 februarie 2014; principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, care interzice crearea unei discriminări pozitive pentru inculpații judecați definitiv după data de 1 februarie 2014, dar care au săvârșit infracțiunile sub imperiul legii vechi, în comparație cu infractorii aflați deja în executarea unor
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
sub imperiul legii vechi, în comparație cu infractorii aflați deja în executarea unor hotărâri de condamnare la momentul intrării în vigoare a noului Cod, precum și cu cei care au comis infracțiunile sub legea nouă; respectarea condițiilor calitative ale legii, așa cum au fost consacrate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul previzibilității efectelor sale, combinarea dispozițiilor din legile penale succesive lăsând la liberul arbitru al organelor judiciare identificarea dispozițiilor mai blânde din legi diferite, fără ca destinatarul legii să fi fost avertizat în mod
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
acesta este sensul art. 129 din Constituție, text care face referire la "condițiile legii", atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, astfel încât criticile de neconstituționalitate nu pot fi reținute. Referitor la încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară principiului egalității atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. 23. Totodată, Curtea a subliniat
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare. În plus, Curtea a observat că prin continuarea judecății în cauzele în care a fost sesizată Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, se dă expresie exigenței constituționale consacrate de art. 21 alin. (3) potrivit căreia părțile au dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 219 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. 1 din Codul penal din 1969, art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi art. III din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262860_a_264189]
-
contrasemna unele decrete prezidențiale, în temeiul art. 100 alin. (2) din Constituție. Apreciem că soluția prevăzută la art. 100 alin. (2) din Constituție reprezintă o aplicație a concepției legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, principiu aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire și de exercitare a competențelor tuturor autorităților publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeași putere, dintre cele trei prevăzute de textul
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că prevederile art. 1 alin. (2) (în redactarea anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 368/2013 ) și ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 aduc atingere principiului egalității în fața legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât toate persoanele care au depus notificări potrivit Legii nr. 10/2001 se află într-o situație juridică identică, dobândind vocația fie la restituirea în natură, fie la măsuri reparatorii prin echivalent, care
DECIZIE nr. 188 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 34, art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (4), (5) şi (7), art. 24 alin. (4), art. 27 alin. (1) şi (4), art. 31, art. 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent se generează o discriminare între aceste persoane. 14. În al doilea rând, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 4, raportate la art. 33 din Legea nr. 165/2013 , aduc atingere principiului neretroactivității, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Se arată că, în aplicarea acestor norme, instanțele judecătorești au respins cererile de chemare în judecată ca prematur introduse, deși acestea au fost formulate în anii precedenți, anterior intrării în vigoare a noului
DECIZIE nr. 188 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 34, art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (4), (5) şi (7), art. 24 alin. (4), art. 27 alin. (1) şi (4), art. 31, art. 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
acest fel devine un factor credibil la nivel național și internațional și în măsură să respecte art. 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, republicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C326 din 26 octombrie 2012. 23. Drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. În cauza de
DECIZIE nr. 238 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262936_a_264265]
-
unități administrativ-teritoriale, la suportarea cheltuielilor prilejuite de prestarea serviciilor publice locale. Taxa judiciară de timbru nu este justificată prin nicio contraprestație a administrației publice locale, care este beneficiara acestei taxe, ceea ce contravine principiului constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale consacrat de art. 56 alin. (2) din Constituție. Legea nr. 146/1997 îngrădește, astfel, nejustificat liberul acces al cetățeanului la justiție prin condiționarea judecării cauzei sale de plata unei sume de bani în folosul administrației locale, fiind automat încălcate atât prevederile
DECIZIE nr. 191 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262186_a_263515]
-
unei instanțe de contencios administrativ să anuleze o cerere de chemare în judecată, acestea încalcă și prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. k) privind reglementarea prin lege organică a contenciosului administrativ și, automat, încalcă și principiul supremației Constituției consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. În fine, arată că dispozițiile art. 20 din Legea nr. 146/1997 aduc atingere și principiului securității raporturilor juridice și, prin aceasta, prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu respectă
DECIZIE nr. 191 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262186_a_263515]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții de lege. 21. Astfel, prin Decizia nr. 358/2013 , Curtea a statuat că accesul liber la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula
DECIZIE nr. 191 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, ale art. 20 din Legea nr. 146/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262186_a_263515]
-
se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor." 16. În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art.
DECIZIE nr. 212 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 şi ale art. 35 alin.(2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262195_a_263524]
-
în funcție de rata inflației a sumelor stabilite prin titlurile executorii, cât și eșalonarea plăților datorate, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 . Mecanismul de eșalonare a plății instituit prin ordonanța de urgență a fost considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și cu dispozițiile Constituției. Caracterul proporțional al limitării dreptului creditorului de a obține executarea hotărârii judecătorești rezultă din faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu neagă dreptul la executare
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
unui fapt ilicit, deoarece îndeplinirea unei activități impuse de lege reprezintă o cauză justificativă care înlătură caracterul ilicit al faptei, atât în materie delictuală, cât și contractuală, iar Codul civil din 2009, deși prin art. 1.364 a valorificat ideile consacrate în doctrină și practica judiciară în această privință, le-a dat o fizionomie proprie, adăugând și elementul volitiv-intelectiv care însă vizează condițiile culpei civile. Se observă că prejudiciul invocat de creditori, pretins a fi reparat prin obligarea debitorilor la plata
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
În aceste condiții sunt incidente dispozițiile invocate ale art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864, respectiv ale art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza întâi și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacră principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării de către debitor a obligației, conform căruia prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de creditor (damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans). Potrivit acelorași
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]