15,655 matches
-
marginile rotunjite, în care broșează un căprior de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află două spice de grâu, de aur. În mijlocul scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br>Semnificațiile elementelor însumate: Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor istorice în 1333. De-a lungul timpului apare sub următoarele denumiri: Ludas 1333, Ludas 1377, Lwdas 1439, Ludas 1461, Ludas 1733, Ludos
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortăreață împotriva pecenegilor și cumanilor prezenți în regiune, va fi pricina unor revendicări permanente și a unui șir de războaie frecvente între coroana maghiară, bulgari și voievozii din Muntenia, începând cu Litovoi, Bărbat, și Basarab I. Într-o primă perioadă, cetatea Severinului este un obiectiv de dispută politică, economică și religioasă între principi creștini. Ulterior, atât pentru Țara Românescă cât și pentru Coroana
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
coroana maghiară, bulgari și voievozii din Muntenia, începând cu Litovoi, Bărbat, și Basarab I. Într-o primă perioadă, cetatea Severinului este un obiectiv de dispută politică, economică și religioasă între principi creștini. Ulterior, atât pentru Țara Românescă cât și pentru Coroana Maghiară, cetatea Severinului devine un bastion de apărare împotriva expansiunii Imperiului Otoman. Cetatea medievală a Severinului, în perioada maximă a zidirii sale, număra șase turnuri de apărare fiind înconjurată cu două valuri concentrice de piatră și un șanț adânc de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
distrusă de pustiirea mongolă, Béla al IV-lea a lăsat regiunea Severinului în seama guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației române din regiune. Înaintea cumanilor, românii severineni sunt înregistrați în arhivele coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262 și 1293 ca principalii contribuitori la constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Béla al IV-lea i-a adus în regiune pe cavalerii ioaniți, dându-le reședința de misiune
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
-lea în 1248) și înființarea Banatului de Severin este în strânsă legătură cu șirul de războaie pentru stăpânirea cetății și a regiunii Severinului. Conceput ca marcă de graniță a Ungariei, Banatul Severinului avea drept scop apărarea, consolidarea și extinderea autorității coroanei maghiare la sud de Dunăre. În războiul lui Béla al IV-lea împotriva lui Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii sub conducerea țarului Constantin I Assan (1257-1277), și bizantinii conduși de împăratul Mihail Paleologul (1259-1282), au trecut
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
1370). Mitropolia a fost mutată în 1375 la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnicu Vâlcea, unde a ființat cu numele Episcopia Râmnicului și Noului Severin. În 1373, în timpul regelui Ludovic I, Severinul a trecut din nou în stăpânirea coroanei maghiare. Între 1376 și 1377 Severinul a reintrat în stăpânire munteană, iar în 1378 din nou în posesia Ungariei. Mircea cel Bătrân a purtat și el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406, în fața pericolului otoman, încheie un
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Catedrala episcopală din Drobeta-Turnu Severin. Biserica latină (ulterior devenită catedrală catolică) a cetății medievale a Severinului era, se pare, închinată sfântului Severin de Noricum, un sfânt venerat de călugarii austrieci care au misionat in perioadele când Severinul era sub stăpânirea Coroanei maghiare. Nicolae Iorga citează în anul 1383 existența primului episcop catolic de Severin care a purtat titulatura de "Episcopus Severini" și care a luat asupra sa întreaga jurisdicție catolică din Țara Românească. Conform unor alte surse, numele medieval al Severinului
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
câmp albastru, se află un turn pătrat, crenelat, de argint, încărcat cu o cruce aflată deasupra unei semilune, ambele de culoare roșie. Turnul este așezat pe o terasă verde, ieșind din apă undată de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 7 turnuri crenelate. Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe de o parte, de vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
7 turnuri crenelate. Podul semnifică podul lui Apollodor din Damasc. Leul amintește, pe de o parte, de vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
leu rampant de aur, ieșind spre dreapta, armat cu negru. În cartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacără roșie, așezate una la două. În cartierul trei, pe albastru, un caduceu de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală, cu cinci turnuri crenelate (coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "municipiu"). Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
dreapta, armat cu negru. În cartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacără roșie, așezate una la două. În cartierul trei, pe albastru, un caduceu de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală, cu cinci turnuri crenelate (coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de "municipiu"). Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
vieți umane și pagubele materiale au fost semnificative. Revoluția a fost înnăbușită în Banat și Transilvania prin intervenția trupelor imperiale. Ca o urmare directă a revoluției, Ungaria a fost pusă sub o administrație militară, unele provincii intrând, ca domenii ale coroanei, sub jurisdicția nemijlocită a Casei de Habsburg, printre acestea numărându-se și nou-înființata provincie “Voevodina sârbească și Banatul timișan” cu reședința în Timișoara. Anii 1849-1850 au însemnat pentru românii bănățeni și ardeleni anii protestelor. În această perioadă a fost elaborată
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
azur este amplasat un turn de mănăstire de argint, dotat cu o poartă cu grătarul ănchis, tot din argint, și o fereastră larg deschisă; turnul se termină cu o cruce trilobată, ortodoxă, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroană murală cu trei turnuri, simbol al orașelor care nu erau reședință de județ. Interesant este faptul că, după declararea Sloboziei ca oraș-municipiu (1 august 1979), Comisia Locală de Partid și de Stat nu a acceptat în stema propusă - pentru sugerarea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
În partea superioară dreaptă, pe fond albastru, este reprezentată o construcție religioasă simbolizând mănăstirea "Sfinții Voievozi", iar pe câmpul din stânga jos, pe fond roșu, este plasat un pergament desfășurat, purtând un sigiliu. Scutul este timbrat în partea superioară de o coroană murală de argint, alcătuită din șapte turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de comună urbană, datorită dezvoltării economice care
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Regimentul grăniceresc". 1829 - se termină lucrările la șoseaua Caransebeș - Orșova. 1830 - Orșova devine însemnat punct în navigația pe Dunăre, sediul unor agenții de navigație. 1834 - 1846 - se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării. 1849 - la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălțându-se "Capela Coroanei". 1853 - se înființează oficiul telegrafic. 1866 - prima circumscripție medicală. 1873 - Orșova este inclusă în Județul Severin din
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
Orșova. 1830 - Orșova devine însemnat punct în navigația pe Dunăre, sediul unor agenții de navigație. 1834 - 1846 - se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării. 1849 - la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălțându-se "Capela Coroanei". 1853 - se înființează oficiul telegrafic. 1866 - prima circumscripție medicală. 1873 - Orșova este inclusă în Județul Severin din Provincia Banat. Localitatea dispune de judecătorie, pretură, notariat pentru
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
navigație. 1834 - 1846 - se construiește șoseaua de pe malul stâng al Defileului Dunării. 1849 - la Orșova este îngropată coroana Ungariei de către revoluționarii ce trec în Imperiul Otoman. Coroana a fost găsită abia în anul 1853, pe locul respectiv înălțându-se "Capela Coroanei". 1853 - se înființează oficiul telegrafic. 1866 - prima circumscripție medicală. 1873 - Orșova este inclusă în Județul Severin din Provincia Banat. Localitatea dispune de judecătorie, pretură, notariat pentru nevoile locuitorilor din zonă. 1877 - Orșova primește dreptul la două târguri săptămânale și doua
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
la 19 mai 1878 prin gara imperială de graniță de aici începe circulația normală a trenurilor. 1890-1896 au loc lucrările de regularizare a șenalului navigabil al Dunării, se înființează un șantier de reparații navale, se construiește paralel portul de mărfuri “Coroana” legat prin cale ferată de gară și printr-o conductă de rafinăria de petrol din zona gării. O parte a portului din zona orașului primește statutul de "Port liber". 1916 (august - noiembrie) - bătăliile armatei române de la Alion și Cerna, conduse
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
albastru, se află o cetate crenelată cu poartă, de argint; cetatea este amplasată pe o insulă verde, între 2 munți de argint. Totul este plasat pe valuri de argint peste care broșează o ancoră neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Munții simbolizează relieful zonei. Cetatea face referire la străvechea cetate Dierna. Ancora semnifică faptul că așezarea este port la fluviul Dunărea. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
o ancoră neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Munții simbolizează relieful zonei. Cetatea face referire la străvechea cetate Dierna. Ancora semnifică faptul că așezarea este port la fluviul Dunărea. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Orșova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
stâng superior al scutului o spadă din argint, cu mânerul și garda din aur, străpungând un cap natural de urs, iar în colțul din dreapta sus se află o balanță din aur cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate care a fost folosit încă în perioada interbelică. Elementele folosite au o conotație simbolică. Brațul armat cu spadă din argint străpungând un cap natural de urs simbolizează lupta pentru apărare, eroism, vitejie și
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
atât caselor oamenilor, cât și Bisericii Reformate. Balanța din aur cu talgerele în echilibru reprezintă rolul pe care l-au avut unele instituții, cum ar fi Tabula Regia, prima dată în sistemul judiciar din Scaunul Mureș, apoi cel din Transilvania. Coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate simbolizează rangul de reședință de municipiu. Steagul municipiului este alcătuit din trei dungi paralele de culoare albastră și albă, iar pe partea centrală ocupă loc stema orașului pe fondul alb. Acest simbol este
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în viață a cultului primarului din perioada dualistă. Din inițiativa edilului șef au fost construite vechea Primărie și Palatul Culturii, devenite, de-a lungul vremii, simboluri ale orașului. Cu această ocazie, Casa Bernády găzduiește vernisaje cu tematici speciale, sunt depuse coroane de flori la mormântul lui György Bernády din Cimitirul Reformat și la statuia lui din Piața Bernárdy, iar săptămâna culturală se încheie cu concert la Palatul Culturii. Zilele Studențești (în ) sunt organizate în fiecare primăvară de către Asociația Studenților Maghiari din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Mureș zece biserici, Centrul de Caritate și Învățământ Reformat Bod Péter, Liceul Teologic Reformat, clădirea Liceului Teoretic Bolyai Farkas, o grădiniță, diferite centre sociale și imobile. Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca "rege catolic" a înființat "biserica ungară", și a asigurat trecerea populației la creștinismul vestic (catolicism). A întemeiat zece episcopii, iar Transilvania era controlată pe plan religios de la
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
neagră de intrare într-o mină de sare, peste care broșează două ciocane de minerit, mărginită cu o bordură de piatră argintie. În partiția III, în câmp albastru, se află două valuri de argint undate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br> Semnificațiile elementelor însumate: <br> Coiful de soldat roman semnifică prezența veche a civilizației romane din această zonă. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare, ocupația de bază a locuitorilor, respectiv
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]