13,465 matches
-
cu DN2), mai departe din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Valea Ursului se ramifică șoseaua județeană DJ207C, care duce spre nord-vest la Ion Creangă și Horia (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Ursului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,68%). Pentru
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
vin, moare de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat ori pe câmp pentru a fi linsă de oi, capre, vaci; (a se) gijgina= ase desprinde o creangă mai groasă de tulpină sub grutatea fructelor, zăpezii, etc,(Interesant că în Moldova se folosește expresia "a dejghina" = "a dezbina");(a se)gâmfa = (a se) umfla (ex. i s-a gâmfat obrazul de la o măsauă).Opusul este dezgâmfare; glimpi= denovelări
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al Siretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207D, care o leagă spre sud de Traian și spre nord de Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț de Icușești și Ion Creangă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prăjești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,92%). Pentru 11,02% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie bărbații aduceau de la pădure lemne de foc (din composesoratul de lângă sat), acestea erau aduse cu care, sănii sau tânjala (1-2 copaci de fag curățați de crengi târâți pe pământ de animalele de tracțiune cai sau boi). Luna decembrie era a pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă: Crăciun, Anul Nou și Bobotează, pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale. De asemenea tradiția populară a românilor are în luna
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu ,înblăciu”,după seceriș. Această unealtă era confecționată din două bucăți de lemn, una mai lungă și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau gresia folosită la ascuțitul coasei, - târnaț - coridor lung la case, construit în fața camerelor, - târși - crengi de copaci care aveau diverse întrebuințări ( fundații la clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Siretului. Este străbătută de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. La Traian, din acest drum se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ207D, care duce la Prăjești, Negri, Dămienești și mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
la amândouă. După ce au urcat pe deal, flăcăii merg în pădurea din apropiere pentru a căuta doi molizi înalți, drepți și la fel de groși. Îi taie și îi aduc pe vârful dealului unde va fi ridicată coroana. După ce sunt curățiți de crengi aceștia poartă numele de durginețe. Totodată se aduc din pădure și mlădițe de fag care vor servi la confecționarea arcului coroanei și cetină de molid cu care se vor împodobi, împleti durghinețele. Mai sunt aduse și câteva crăcane care vor
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
cel din urmă loc, unde se sfârșea podul. Zidurile cetății parte stau încă în picioare, altele sunt dărâmate. Partea castelului, despre vale, este așezată pe marginea unei stânci râpoase"". Copilărind în satul Humulești de la poalele Cetății Neamțului, marele scriitor Ion Creangă a descris în ""Amintiri din copilărie"" (1881). Descriind zona unde a copilărit, el amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. ""Iar deasupra Condrenilor, pe vârful unui deal nalt și plin de tihărăi, se află vestita Cetatea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de tei păstrată în grindă sau la fereastră, o ard pe foc deoarece fumul care iese pe coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
consta în câteva „rânduri” de haine pentru vară și iarnă, hrană și câte o oaie cu miel .( Pavel Copil) Se crede că se poate semăna grâul de primavară când înfloresc mâțișoarele, iar porumbul, când înfloresc pipijoii. La Rusalii se duc crengi de tei în casă, în grajd și în holde, pentru a le feri de „rodie”. Tot acum se duc spice de grâu la biserică pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se poartă la om ca să-1 ferească de rele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
1918, Bucovina s-a unit cu România, iar satul Bunești a devenit parte a României. Stema comunei Bunești se compune dintr-un scut albastru, cu un brâu crenelat, pe ambele părți, roșu. În partea superioară a scutului se află o creangă de măr înflorită, cu vârful spre stânga. În partea inferioară, doi pești unul sub altul, cel de jos conturnat, toate din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stemă
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
biserica sfinților apostoli Petru și Pavel, și care și-a zălogit - la 26 octombrie 1350 - în fața Conventului de la Cluj - Mănăștur, o bucată de pădure pentru suma de 11 mărci de argint după greutatea de la Cluj. Este vorba de Pădurea de crengi / Agaserdõ /, aflătoare în partea de răsărit a satului, lângă o pădure ce ține de Aruncuta /Arankuth. Numită bucată din pădurea de crengi începe de la un drum ce se îndreaptă dinspre Suatu, spre Țicud, prin locul numit Căpuș . În secolul XVIII
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de pădure pentru suma de 11 mărci de argint după greutatea de la Cluj. Este vorba de Pădurea de crengi / Agaserdõ /, aflătoare în partea de răsărit a satului, lângă o pădure ce ține de Aruncuta /Arankuth. Numită bucată din pădurea de crengi începe de la un drum ce se îndreaptă dinspre Suatu, spre Țicud, prin locul numit Căpuș . În secolul XVIII, documentele vremii menționează o biserică veche, din lemn de brad, care a fost adusă în anul 1765 din părțile Bârgăului și așezată
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
dat-o-n mâna străină La străini floarea nu crește, lu lu lu Numai se țâț vestejește Se țâț veștejește-n-cet Până se usca de țâț Că-așa-i rândul fetelor Ca și rândul merelor Până-s mere tinerele Stau pe crengi și-s frumușele Da pe când îmbătrânesc Ptică jos și putrezesc Ca altu nu folosesc Hai mama și mă petreci, lu lu, lu Batăr ulița mă treci Până-n fundu grădinii Că mă duc cu străinii M-ai dat mamă-n miez
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
km prin DJ127 , Gheorghieni la 47 km prin DJ127 și 81 km prin Toplița . Distanță până la localități mai îndepărtate este: Piatră Neamț 93 km, Târgu Neamț 69 km, Vatra Dornei 109 km pe valea Bistriței - 89 km prin Borsec - Pasul Creangă - Bilbor pe DJ174A . Munții care se găsesc în jurul localității sunt : Climă este una specifică zonelor montane, cu veri răcoroase a caror temperatura medie este de 14-16 grade Celsius în luna iulie și cu ierni nu prea geroase. Temperatura medie anuală
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
a unor persoane competente și echidistante în plan politic. 19 martie - „Țara” publică stenograma ședinței extraordinare a Parlamentului din 16 martie care s-a ținut cu ușile închise. Subiectul dezbaterilor l-a constituit Decretul Președintelui Snegur privind destituirea lui Pavel Creangă din funcția de ministru al apărării. Prin hotărârea adoptată, Parlamentul ia act de acțiunile șefului statului și îi recomandă să instituie un moratoriu asupra investirii generalului Tudor Dabija în funcția de ministru interimar al apărării. De fapt este vorba despre
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
că era român, a fost discutată cu lux de amănunte de istoricul ieșean Florin Cîntec, în "Memorie si uitare în cultura româna. Cazul ", Iași, Rd. Timpul, 2003. Urmează cursurile Școlii primare de la Tg. Neamț, unde îl are coleg pe Ion Creangă, iar mai apoi Academia Mihăileană sau Gimnaziul Central din Iași, unde a luat bacalaureatul în 1868. În 1862, întrerupe studiile și însoțește o trupă de actori prin întreaga Moldovă, timp în care scrie o piesă de teatru jucată la Botoșani
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
în 1877, și în limba franceză, la Bruxelles, apoi " Teoria ondulației universale" (1877), "Încercări de metafizică" (1878). Ultima lucrare a fost tradusă, în 1880, în limba franceză, la Bruxelles, cu titlul definitiv "Introducere în metafizică". Coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, Vasile Conta ocupă în 1873 postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Din 1873 frecventează ședințele Junimii, unde ține conferințe asupra teoriei fatalismului și își publică în Convorbiri literare
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Maiorescu și în cele din urmă în armonioasa casă din strada Mercur, unde Vasile Alecsandri a citit Fântâna Blanduziei ,Despot-vodă; Caragiale a citit "O noapte furtunoasă", apărute în aceeași perioadă în "Convorbiri literare" împreună cu operele lui Vasile Conta și Ion Creangă. Este perioada de desăvârșire a direcției noi. În paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, precum și ale altor personalități din primul rang în artă, știință și cultură. Este perioada de glorie absolută a revistei. Perioada 1885-1900 este
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
citit Fântâna Blanduziei ,Despot-vodă; Caragiale a citit "O noapte furtunoasă", apărute în aceeași perioadă în "Convorbiri literare" împreună cu operele lui Vasile Conta și Ion Creangă. Este perioada de desăvârșire a direcției noi. În paginile revistei apar operele marilor clasici: Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, precum și ale altor personalități din primul rang în artă, știință și cultură. Este perioada de glorie absolută a revistei. Perioada 1885-1900 este o perioadă mai lungă și lipsită de omogenitate. Transferată la București, revista își schimbă în mare
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
lui Pancu sunt în majoritate originale, două dintre puținele prelucrări publicate fiind „Albastră ca Cerneala” (cu subtitlul „după Frații Grimm” - este vorba de povestea „Albă ca Zăpada”) și „Iedul cu trei capre” (parafrază la „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă). Principala sursă de inspirație a autorului este viața cotidiană. O parte din texte, mai ales cele din prima perioadă de creație (anii 1950), au un substrat educativ, promovând politețea, moralitatea, dragostea de învățătură și de muncă, dar și modelele socialismului
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
publicații de popularizare a științei. În paralel și-a continuat activitatea literară, fiind autoarea mai multor piese de teatru pentru copii, premiate în cadrul unor concursuri organizate de Ministerul Culturii și Cultelor, Radiodifuziunea Română, Teatrul Gulliver din Galați sau Teatrul Ion Creangă din București. De asemenea, începând din 2002, a creat sau a contribuit la realizarea scenariilor unor seriale de televiziune pentru Prima TV, Pro TV sau Acasă TV. În stagiunea 1997-1998, o piesă a Sînzianei Popescu - „Viața ca o poveste” sau
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]