13,164 matches
-
au ținut apoi lanț. Referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, culegătoare de folclor, îndrumătoare a copiilor care doresc să-i pășească pe urme, a strâns în cei 35 de ani de carieră, 61 de albume, patru cărți și culegeri folclorice, diplome, titluri onorifice și premii primite în țară și la diverse festivaluri folclorice internaționale. În anul 1994 a fost laureată a premiului" „Ethnos”" pentru activitatea sa de culegătoare și interpretă a folclorului năsăudean. În 1974 i-a apărut primul
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
înscrie la Universitatea din Edinburg pentru a deveni avocat. Termină Universitatea în 1792 și profesează ca avocat în Edinburg. În 1797 se căsătorește cu Charlotte Margarete Charpentier. Doi ani mai târziu scrie câteva poeme care vor apărea în 1801 în culegerea "Tales of Wonder" ("Povestiri miraculoase"). Peste un an tipărește primele două volume din "Minstrelsy of the Scottisch Border" ("Balade de la granița Scoției") unde valorifică bogata sa activitate de culegător de folclor scoțian. În 1805 publică cu mare succes "The Lay
Walter Scott () [Corola-website/Science/313730_a_315059]
-
Ministerului Învățământului și ale primăriei Țel Aviv în domeniul cultural , al bibliotecilor etc Stilul ei narativ și subiectul cărților ei a fost dat drept pildă pentru așa zisă „proza feminină” din țara ei, noțiune însă controversată între critici. Prima ei culegere de nuvele „Sub un singur acoperiș” în 1966 a fost primită cu entuziasm. De atunci scriitoarea a publicat române, nuvele, povestiri scurte și eseuri. ed.Hakibbutz Hameuchad, 1971 [Ve-Yareah Be-Emek Ayalon] editură Siman Kriah, 1975 [Keta La-Bamah, Be-Ta`am
Amalia Kahana-Carmon () [Corola-website/Science/313759_a_315088]
-
a cunoscut un uriaș succes dar a generat reticență din partea editorilor sovietici, astfel că publicarea celui de-al doilea (1931) se spune că a fost posibilă doar în urma intervenției personale a lui Maksim Gorki. În ce privește activitatea separată, Ilf este autorul culegerii "Note de caiet" (editată post-mortem în 1939), iar Petrov a scris comedia satirică "Insula păcii" (1939, publicată în 1947), "Jurnalul de pe Front" (1942) și câteva scenarii de teatru. Între anii 1932-1937, Ilf și Petrov au scris articole pentru ziarul "Pravda
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
pe François Villon (Romulus Vulpescu), Mario Vargas Llosa (Mihai Cantuniari), Stefan Heym (Mihai Isbășescu) sau Boris Leonidovici Pasternak (Marin Sorescu). Traducerea lui Tudor Mușatescu este cea folosită în majoritatea editărilor. Textele publicate de către Editura Polirom sunt revizuite de Ana-Maria Brezuleanu. Culegerea "1001 de zile sau Noua Șeherezadă" (Polirom) conține texte traduse de Adriana Liciu, cea căreia îi aparțin și notele. "Douăsprezece scaune" și "Vițelul de aur" au fost publicate de Editura Univers în Colecția Romanul Secolului XX în 1971. "Atitudine disprețuitoare
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
lux, în colecția "Opere XX". Editura Polirom publică în 2010 "America fără etaje" (ISBN 9789734617425), în colecția "Proza XX"; în 2011, în aceeași colectie, "1001 de zile sau Noua Șeherezadă" (ISBN 9789734622566), volum ce conține alături de povestirea ce dă titlul culegerii, "O personalitate luminoasă", "Neobișnuitele istorii din viața orașului Kolokolamsk", o dublă autobiografie și câteva zeci de texte scurte; în 2012, în aceeași colecție, "Douăsprezece scaune" (ISBN 9789734624324) și "Vițelul de aur" (ISBN 9789734624331), iar în anul 2013 reeditează "Atitudine disprețuitoare
Ilf și Petrov () [Corola-website/Science/314037_a_315366]
-
descoperise la Soveja (în 1846). Necunoscându-se, în mod obiectiv, amănunte despre circulația baladei sau despre soarta variantelor din Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat sau Transilvania, Vasile Alecsandri nu putea să-i ofere decât o locație vrânceană. În 1866 însă, în culegerea "Poezii populare ale românilor", Vasile Alecsandri inserează o notă în care afirmă că „Această baladă a Dolcăi, precum și aceea a Mioriței, le-am cules din gura unui baciu, anume Udrea, de la stâna de pe muntele Ceahlău ... la anul 1842 ... ”. Nu voia
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
Ceahlău, de la care a cules-o Alecsandri”. Pe aceeași listă mai figurează chiar și „bardul de la Mircești” și nu fără temei. În perioada folclorismului romantic, după 1850 și până pe la 1880 - când „școala lui Hasdeu” a impus criterii științifice de culegere a folclorului - , se considerau firești și chiar necesare anumite retușuri ale textelor, pentru a le reda strălucirea dintâi, pentru a le descoji de rugină. Un exemplu notoriu este balada "Novac și corbul", în care Alecsandri a ținut cu tot dinadinsul
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit identificat în versiunea baladă a Mioriței. Atât C. Brăiloiu, cât și A. Fochi îi vor împărtăși exegeza. Prima culegere masivă de folclor cuprinzând exclusiv texte mioritice avea să apară în anul 1930, rod al expedițiilor folcloristului Ion Diaconu (1903-1984) - "Ținutul Vrancei", I, București, Atelierele grafice Socec - și conține 91 de texte convorbiri (documentare) în transcriere diacritică, însoțite de note
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
este considerat de musulmani perfect, atât din punct de vedere literar, cât și religios. Capitolele Coranului, numite sure, sunt scrise în proză versificată, nefiind ordonate cronologic, ci în funcție de lungime, excepție făcând doar prima sură. Inițial, "hadith"-urile, au fost o culegere a spuselor lui Mohammed dar ofereau și informații despre aspectele vieții musulmanilor. Printre lucrările medievale în proză, literatura de tip adab deține un loc de cinste. Acest gen combină proza anecdotică cu alte elemente, cum ar fi versetele coranice, hadith-urile
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
și elementele sale adiacente (plaiul, platoul alpin, vârful și pădurea). "Versiunea-baladă", în incipitul căreia ciobanii coboară la vale, declanșează, din acest punct de vedere, un paradox, din pricina faptului că tânărul ciobănel își menține această dorință în ciuda schimbării decorului epic. În culegerea sa de folclor, Tit Bud insera o notă în cuprinsul glosarului referitor la termenul "buhași" = “brad bătrân; la munte, colibele se acopereau cu scoarțe de buhași ce se aduceau din provol (= vale, povârniș). Dacă păcurarul moare în munte, nu-l
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
polemici nuvela „Hirbet Hiz'e”, care evocă împrejurarile evacuării unui sat arab de către armata israeliană în cursul luptelor din războiul de independență al Israelului din 1948 - 1949, iar articolele polemice care se referă la aceasta au fost tipărite într-o culegere. După 1964 nuvela „Hirbet Hiz'e” a fost inclusă în programa de învățământ în școlile din Israel și ulterior și în programa de bacalaureat. La sfârșitul anilor cincizeci a apărut și romanul său de mari dimensiuni, „Zilele Țiklagului”, de peste o
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
celor care nu știau a scrie și a citi. Reprezentau un grup privilegiat și restrâns de experți. Ei aveau sarcina de a redacta și de a citi textele. Codul lui Hammurabi (sau Hammurapi sau Codex Hammurapi ) este cea mai veche culegere de legi, din timpul regelui babilonian Hammurabi. Codul, scris probabil în jurul anului 1760 î.Hr., cuprindea un Prolog, 282 de articole de lege și un Epilog. Textul a fost săpat pe o stelă din diorit lungă de 2,25 metri. Codul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
prezenței Popoarelor mării. Bătălia de la Kadesh (1274 î.Hr.), cea mai mare bătălie de care de luptă din istorie în urma căreia a rezultat primul tratat internațional cunoscut, este foarte bine documentată, mai ales din izvoare egiptene. În așa - numitul „Buletin”, o culegere oficială a relatărilor din război, precum și în poemul scribului Pentaur se precizează că "Sherdenii" capturați anterior au participat ca aliați ai egiptenilor și au avut propunerea de împărțire a armatei faraonului în 4 contingente. Ideea a fost preluată de Ramses
Popoarele mării () [Corola-website/Science/314391_a_315720]
-
bengalezi, bosniaci, bulgari, greci, hinduși, italieni, pașto, perși, români, sârbi, turci și urdu. Pentru uzbeci, Nastratin este al lor. La adunări, la întrunirile familiale sau petreceri se spun povestiri despre el, numite "latifa" ale lui "afandi". Există cel puțin două culegeri de povestiri legate de Nasriddin Afandi: În Uzbekistan a fost produs și un film intitulat "Nasriddin Buxoroda" ("Nastratin în Bukhara"). Numele lui Nastratin mai este scris și: "Nasreddin", "Nasrudin", "Nasr ud-Din", "Nasredin", "Naseeruddin", "Nasruddin", "Nasr Eddin", "Nastradhin", "Nasreddine", "Nusrettin", "Nasrettin
Nastratin Hogea () [Corola-website/Science/313305_a_314634]
-
e shqiptarit” (O alithis pothos ton Alvanon) (Dorința adevărată a albanezilor). Culmea creației sale poetice este atinsă scriind în limba maternă. În 1886 a publicat poemul „Bagëti e bujqësi” (Turme și Ianuri), iar în 1890 văzu lumină tiparului capodoperă să, culegerea lirica „Lulet e verës” (Flori de vară). În 1898 s-a publicat poema cu spirit epic și patriotic ” Historia e Skëndërbeut” (Istoria lui Skanderbeg). Lui Naim Frasheri îi aparține prima traducere a „Iliadei” lui Homer în limba albaneză. A adaptat
Naim Frashëri () [Corola-website/Science/313410_a_314739]
-
și el profesor universitar, este specialist în cultura chineză. Fiica sa, Dina, este designer. Primele sale povestiri au drept scenă, ca o mare parte a romanelor pe care le va scrie, Ierusalimul copilăriei sale, sub stăpânirea mandatară britanică. Prima sa culegere de povestiri , „Despre vise” confruntă eroii, și copilăria lor minunată în Ierusalimul de altădată cu realitatea recentă dezamăgitoare și cu asprimea vieții cotidiene. a scris peste șaizeci de creații literare, traduceri, lucrări de critică literară,între creațiile originale numărându-se
David Shahar () [Corola-website/Science/313865_a_315194]
-
anqa' mughrib" (Cartea Fabulosului Grifon din Vest). Ibn 'Arabi pleacă pentru totdeauna din Andaluzia în 1200. În 1202, a participat la peleginajul de la Mecca, după ce petrecuse doi ani la Cairo și Ierusalim. La Mecca va începe să compună faimoasa sa culegere de poeme "Tarjuman al-așwaq" (Tălmăcitorul dorurilor) inspirate de Nizam 'Ayn aș-Șams (numele de Nizam a fost redat în latina medievală prin Armonia), o tânără persană, de o mare frumusețe, cu o cultură bogată și o înaltă spiritualitate. Interpretarea mistică pe
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
1967, la București, de către compozitorul Iancu Dumitrescu.Ca program estetic, Hyperion își propunea inițial să sublinieze întrepătrunderile, suprapunerile, interpenetrările posibile între "sursele" cele mai arhaice ale muzicii românești - fie ele muzică bizantina, fie din imensul tezaur de folklor românesc, din culegerile unor Bela Bartòk sau Constantin Brăiloiu - pe de o parte, iar pe de alta, muzica actuala, cu aventură și problematică ei de avangardă, cu cerințele ei acute, așa cum era reprezentată prin grupul de compozitori cei mai novatori ai timpului de la
Ansamblul Hyperion () [Corola-website/Science/313933_a_315262]
-
muzică religioasă - gregoriană în apus și bizantină în răsărit - și muzică cultă laică). Începutul muzicii culte în România poate fi marcat de lucrarea "Codex Caioni" (lat. „codicele lui Caioni”, cunoscută și prin grafia maghiară a numelui, Codex Kájoni) este o culegere de piese muzicale la care au contribuit doi învățați transilvani ai secolului al XVII-lea. Cel mai cunoscut este călugărul franciscan umanist de origine română, constructor de orgi și organist Ioan Căianu (cunoscut și ca Johannes Caioni, Kájoni János). Începând
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
la care se susține examenul scris. În perioada 2007-2009, Ministerul Educației publică anual 100 de subiecte pentru fiecare examen, și le face disponibile 6 luni în avans prin site-ul oficial, acestea fiind disponibile și sub forma unor ghiduri sau culegeri cu rezolvări publicate de diverse edituri. Începând cu 2009, Ministerul a eliminat procedura de publicare a 100 de subiecte pentru fiecare examen, și elaborează un număr mic de variante care rămân secrete până în ziua examenului, fiind ales subiectul pentru examen
Educația în România () [Corola-website/Science/314749_a_316078]
-
5 ani), mai apoi și în ebraică, iar la urmă numai în ebraică. Primele versuri publicate le-a semnat cu pseudonimul Lea Meshorer (Lea Poet).. Sub acest nume a tradus și câteva cântece populare lituaniene care au inspirat mai târziu culegerea de versuri "Cântece de la țară". După terminarea liceului, Lea Goldberg a studiat filosofia și limbile semitice la Universitățile din Kaunas,Berlin și Bonn. Teza de doctorat despre dialectul in care este scrisă Tora samaritenilor a scris-o la Universitatea din
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]
-
O iubire mare, singură și unică, și care nu a fost de fel iubire". Poezia ei reflectă uneori și fractura sufletească între cele doua medii - cel al copilăriei și cel al Țării ebraice renăscute ,"durerea celor două patrii". incluzând 9 culegeri de versuri publicate în timpul vieții 20 cărți devenite clasice: două romane, amintiri și 24 povestiri: ("Scrisori dintr-o călătorie imaginară")- roman amintiri despre poetul Avraham Ben Itzhak 3 piese de teatru a fost pus în scenă în 1957 în traducere
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]
-
Diferența constă mai mult în mai marea valoare culturală a textelor în iudeo-arabă, scrierile melkite fiind epigonice, în cea mai mare parte a lor traduceri din greacă și siriacă, și puține din ele fiind originale. În anul 1988 a apărut culegerea de articole ale lui Blau, purtând titlul "Studii ale Arabei Medii și ale variantei ei Iudeo-Arabe" (Studies in Middle Arabic and its Judaeo-Arabic Variety). Culegerea include și trei articole scrise în colaborare cu prof.Simon Hopkins. Unul din ele analizează
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
din greacă și siriacă, și puține din ele fiind originale. În anul 1988 a apărut culegerea de articole ale lui Blau, purtând titlul "Studii ale Arabei Medii și ale variantei ei Iudeo-Arabe" (Studies in Middle Arabic and its Judaeo-Arabic Variety). Culegerea include și trei articole scrise în colaborare cu prof.Simon Hopkins. Unul din ele analizează o scrisoare având semne de vocalizare, celelalte două se ocupă de ortografia iudeo-arabă fonetică. Un articol lung consacră Blau analizei lingvistice a unui text din
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]