14,040 matches
-
ancadramente de piatră la uși. Curtea Domnească din Suceava a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au început să fie demantelate. Istoricii presupun că încetarea existenței Casei Domnești a avut loc în iulie 1675, în timpul domniei lui Dumitrașcu Cantacuzino (1674-1675, 1684-1685), când domnitorul a dispus distrugerea cetăților Sucevei, a Neamțului și a Hotinului. În anul 1700, solul polonez Rafael Leszczynski a găsit aici "„un palat domnesc de zid, pustiu”". Ruinele Curții Domnești din Suceava au intrat
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
tezaurul monetar descoperit nu avea o valoare intrinsecă mare, fiind unul de conjunctură și nu de acumulare. Arheologul Monica Gogu presupune că tezaurul monetar descoperit aparținea unui lucrător care a participat la executarea construcțiilor din piatră din ultimii ani de domnie a lui Alexandru cel Bun. Începând din anul 2000 s-a deschis aici un șantier național de restaurare. În timpul lucrărilor, zona ruinelor a fost împrejmuită cu un gard din panouri metalice. Lucrările s-au desfășurat cu întreruperi, din lipsa fondurilor
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe. Clădirea avea rolul de Han Domnesc, aici fiind adăpostiți oaspeți de seamă, mari negustori, călători străini sau dregători veniți la domnie. În anul 1775, nordul Moldovei a fost anexat de către Imperiul Habsburgic. În perioada stăpânirii austriece, în Hanul Domnesc s-a amenajat un casă de vânătoare pentru membri familiei imperiale. Aici poposeau boierii și demnitarii austrieci când se întorceau de la vânătoare
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
al lordului de opt ani Robert Arryn. Încetul cu încetul devine evident că, deși e foarte abilă în țeserea intrigilor necesare pentru a accede la putere, Cersei nu se pricepe prea bine la conducerea de zi cu zi a regatului. Domnia ei aduce în consiliu o serie de persoane incompetente și, pentru a înrăutăți lucrurile, ea nu se încrede în susținătorii ei principali, Casa Tyrell, mai ales în soția fiului ei, Margaery. Paranoia crescândă legată de o profeție din adolescență conform
Festinul ciorilor () [Corola-website/Science/321949_a_323278]
-
fiică a regelui detronat Miguel I al Portugaliei și a Adelaide de Löwenstein-Wertheim-Rosenberg. Tatăl ei a devenit rege al Portugaliei în 1828 după ce și-a detronat nepoata, regina Maria a II-a a Portugaliei. El a domnit până în 1834 când domnia Mariei a II-a a fost restaurată iar Miguel a fost obligat să plece în exil. Descrisă ca fiind una dintre cele mai frumose femei din Europa, Maria Tereza s-a căsătorit ca a treia soție a Arhiducelui Carol Ludovic
Maria Tereza de Bragança () [Corola-website/Science/321986_a_323315]
-
a lui August al III-lea. Ca împărat, August nu era interesat de afacerile de stăpânire polono-lituaniene, concentrându-se în schimb pe vânătoare, operă și artă. El a petrecut în jur de 3 ani din cei 30 de ani de domnie în Polonia, unde certurile politice dintre Casa de Czartoryski și Potocki au paralizat Seimul (Liberum veto), promovând anarhia politică internă și slăbind Republica. August a delegat cea mai mare parte a puterii și responsabilității sale în Republică lui Heinrich von
August al III-lea al Poloniei () [Corola-website/Science/321992_a_323321]
-
să o exercite asupra ei. Găsim, de exemplu, o monedă emisă de Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea, în care împăratul ține globul în mână, și chiar în secolul al II-lea d.Hr., o monedă bătută sub domnia lui Hadrian, reprezentându-l pe zeul roman Salus punând piciorul pe un glob. În timpul expansiunii creștinismului, în secolul al V-lea, globul a primit o cruce, simbolizând lui Dumnezeu asupra lumii întregi.Globul, în mâna împăratului, semnifică și proveniența divină
Globus cruciger () [Corola-website/Science/322005_a_323334]
-
reprezentându-l pe August. La 20 aprilie 1843, Prințesa Clémentine s-a căsătorit cu Prințul August la Castelul Saint-Cloud, în prezența a multor membri ai regalității europene. Cuplul a avut cinci copii: Revoluția franceză de la 1848 a dus la sfarsitul domniei tatălui ei și prințesa a părăsit Franța împreună cu tatăl ei și mulți membri ai familiei regale. S-a instalat în Anglia, apoi la Cobourg și în cele din urmă la Viena, unde soțul ei era ofițer. August a murit în
Clementine de Orléans () [Corola-website/Science/321333_a_322662]
-
a deținut puterea timp de două săptămâni iar Napoleon al II-lea nu a fost chemat ca împărat niciodată. Următorul Bonaparte care a venit pe tronul Franței (în 1852) a luat numele de Napoleon al III-lea, în respectul pentru domnia teoretică a vărul său. După 1815, tânărul prinț, cunoscut acum drept "Franz" (după bunicul matern, împăratul Francisc al Austriei), a locuit în Austria cu mama sa. A fost distins cu titlul de Duce de Reichstadt în 1818. După decesul tatălui
Napoleon al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/321355_a_322684]
-
a întreprins măsuri rapide pentru a afirma controlul său, executându-l pe contele de L'Isle Jourdain, un problematic nobil din sud. Carol, un rege relativ bine educat, a fondat o bibliotecă celebră la Fontainebleau. În timpul celor șase ani de domnie, administrarea lui Carol a devenit din ce în ce mai nepopulară. El a manipulat moneda în beneficiul său, a vândut funcții și a confiscat bunuri de la dușmanii săi sau de la cei pe care îi displăcea. El a fost, de asemenea, implicat îndeaproape în probleme
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
Superioară( de către Cohorta ÎI Raetorum, Cohorta I Aquitanorum),Moesia Superioară. În Moesia Superior, în literatura științifică, Jupiter Dolichenus este atestat la sfârșitul secolului ÎI d.H. și începutul secolului III d.H. Cu toate acestea, prezența acestui cult în Bulgaria, este anterioară domniei lui Septimius Severus. Cohorta I Thracum Syriaca, a fost mutată în secolul I d.H. în Valea Timcoului din Siria. Aici erau mulți adepți ai cultului lui Jupiter Dolichenus. Alți zei foarte răspândiți printre soldații romani erau Hercule, Mithra, Isis și
Religia în armata romană () [Corola-website/Science/321370_a_322699]
-
același pe toată întinderea imperiului. Turbanul, fesul boneta sau alte tipuri de acoperământ de cap trădau sexul, rangul sau profesiunea, cât și statutul de militar sau civil. Diversitatea de obiecte de îmbrăcăminte era strict reglementată de legi speciale începând cu domnia lui Suleiman Magnificul. Sultanul Mahmud al II-lea a urmat exemplul lui Petru cel Mare și a modernizat imperiul impunând, în 1826, un cod al hainelor. Punctul de vedere kemalist a fost impus la fel ca în cazul reformelor lui
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
în luna decembrie a depus un jurământ public în acest sens, în catedrala din Rennes, Franța. Primul Parlament al lui Richard al III-lea din ianuarie 1484 a lăsat-o pe Elizabeth fără nici un teritoriu pe care le primise în timpul domniei lui Eduard al IV-lea. La 1 martie 1484, Elizabeth Woodville și fiicele ei au ieșit din sanctuar după ce Richard a depus un jurământ public că fiicele ei nu vor suferi, nu vor fi molestate și nu vor fi închise
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
dar, în ciuda acestora, Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moșiile recuperate au format „Domeniile Statului”. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi și atribuite țăranilor împroprietăriți în reforma agrară care a urmat. Peste câțiva ani, în timpul domniei lui Carol I, Parlamentul a declarat definitiv închisă problema mănăstirilor închinate.
Secularizarea averilor mănăstirești () [Corola-website/Science/321442_a_322771]
-
cunoscută drept o "külliye", adică un complex cu structuri adiacente pentru servicii culturale și religioase. Complexul avea un spital, o școală primară, băi publice, mausoleu (türbe), două fântâni publice și o piață. Complexului i-a fost adăugată o bibliotecă pe timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea. Mausoleul (türbe) din fosta curte exterioară, astăzi invadată de alte comstrucții, adăpostește mormântul Sultanei Valide, Hadice Turhan, al fiului său Mehmed al IV-lea, precum și pe acelea a unuor sultani de mai târziu, Mustafa al
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
pantaloni, deoarece aceștia erau considerați un obiect de îmbrăcăminte al barbarilor. Scriitorul roman Gellius scria că primele tunici nu aveau mâneci, iar pe cele cu mânecă lungă le considerau ridicole. Cea mai mare parte a evidențelor sculpturale sunt cuprinse între domnia lui Tiberius și cea a lui Hadrian. Tunica militară era asemănătoare cu cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta era, de obicei, strânsă cu o centură care ajungea până la genunchi. O
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
mânecile lungi. Cel puțin unele dintre tuncile infanteriștilor puteau fi purtate cu umărul și brațele dezgolite. Efectele crizei începute la sfârșitul secolului II d.Hr. pot fi văzute în costul crescut ilustrat de prețul emis în 301 d.Hr., în timpul domniei lui Dioclețian. Aici este menționat faptul că există trei clase de tunici militare, costând 1000, 1250 și 1500 de denarii. Clavi, sau faugustus clavus, erau benzi decorative situate în mijlocul tunicii. Cu timpul clavus și-a pierdut importanța. Apoi, clavus a
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
i-a fost încredințată nepotului lui Isidoros din Milet, iar la 24 decembrie 563, Justinian apăsat de vârsta de 84 de ani, a inaugurat din nou biserica iubită. În anul 859 biserica a suferit un puternic incediu distrugător, iar sub domnia împăratului Vasile I-ul, un alt cutremur a prăvălit partea de apus a edificiului, la 9 februarie 869. Reparația s-a executat rapid, în anul următor, 870, deoarece imperiul era într-o perioadă de înflorire. Un cutremur deosebit de violent, din
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
în brațe, încadrată de Ioan al II-lea Comnen și împărăteasa Irina", un tablou al prințului nefericit "Alexios", fiul celor doi, pătrunzătorul "tablou Deisis", în care Iisus are alături pe Sfânta Fecioară și Sfântul Ioan Botezătorul, împăratul Alexandru, asociat la domnie cu Leon al VI-lea. La parter, deasuppra "Porții imperiale" se găsește un tablou valoros reprezentând pe Christos așezat pe un tron opulent, făcând cu mâna dreaptă semnul botezului și ținând în mâna stângă o carte deschisă ce poartă scris
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
său. A fost un copil bolnăvicios și la naștere au existat îndoieli dacă va supravieți până la botez. La scurtă vreme după nașterea sa, părinții au început să trăiască vieți separate. Prințul Vasili și-a petrecut copilăria în Rusia Imperială în timpul domniei unchilui său, Țarul Nicolae al II-lea. După căderea monarhiei ruse în februarie 1917, Vasili, atunci în vârstă de zace ani, era în vacanță la Ai-Todor, moșia tatălui său din Crimeea. La sfârșitul lui martie, ambii părinți, toți frații săi
Prințul Vasili Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/321457_a_322786]
-
a fost o măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
este o coloană comemorativă ridicată în Forumul lui Constantin din Constantinopol, chiar pe timpul domniei lui de Constantin cel Mare, în anul 328 e.n., cu doi ani înaintea inaugurării Noii Rome. Astăzi mai este numită și Coloana Incercuită sau Coloana Arsă, în limba turcă Çemberlitaș, nume care derivă din cuvintele çember-cerc și taș-piatră. Este un
Coloana lui Constantin () [Corola-website/Science/321454_a_322783]
-
Wilhelmina ("Wilhelmina Helena Pauline Maria"; 31 august 1880 - 28 noiembrie 1962) a fost regina Olandei din 1890 până în 1948. A domnit timp de aproape 58 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh olandez. Prințesa Wilhelmina Helena Pauline Marie a Olandei, Prințesă de Orange-Nassau, s-a născut la 31 august 1880 la Haga, Olanda. A fost singura dintre copiii regelui William al III-lea al Olandei și ai celei de-
Wilhelmina a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/316321_a_317650]
-
ajunge la Londra, unde o primește regele George al VI-lea) și refuză să accepte înfrângerea, continuând lupta din exil. Revine în țară la 5 mai 1945, după capitularea Germaniei. Din motive de sănătate, la 4 septembrie 1948, după o domnie de aproape 58 de ani, abdică în favoarea unicei sale fiice, Juliana, și se retrage la castelul Het Loo, dedicându-se pasiunii ei, pictura. Wilhelmina moare la castelul Het Loo la vârsta de 82 de ani, la 28 noiembrie 1962, și
Wilhelmina a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/316321_a_317650]
-
în 976 Ioan Tzimiskes, un împărat foarte competent de altfel, moare, iar Vasile, în vârstă de aproape 20 de ani, ocupă tronul că împărat legitim sub numele de Basileios ÎI la 10 ianuarie al aceluiași an. În primii ani ai domniei tânărul împărat se confruntă cu răscoală a doi mari potentați din Anatolia: Bărdaș Skleros și Bărdaș Phocas. Împăratul reușește să înăbușe cu succes cele două rebeliuni, îl ucide pe Skleros în 979 iar 10 ani mai tarziu, celălalt Bărdaș, Phocas
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]