12,957 matches
-
inofensiv, o glumă, un mod de a acorda atenție unei persoane. Hărțuirea este un abuz de putere, o problemă gravă și deloc inofensivă. Efectele pe care le produce sunt multiple și diverse, hărțuirea sexuală dăunând grav sănătății fizice, psihice și emoționale a persoanei hărțuite și afectând negativ viața profesională și socială a acesteia. Hărțuirea sexuală nu se întâmplă frecvent. Hărțuirea sexuală este foarte răspândită în mediul profesional. Cercetările arată că 40-60% dintre femeile angajate și același procent de studente/eleve sunt
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
perspectiva performanței firmei are ca rezultat: * mai multe șanse de a angaja persoana potrivită pentru postul potrivit; * un management al resurselor umane care conduce către o performanță mai mare; * absenteism mai scăzut; * loialitatea mai mare a angajaților; * sănătatea socială și emoțională a angajaților. 6.4.2. Cercetare asupra perceperii discriminării în raporturile de muncă Am ajuns la aceste concluzii efectuând studii comparative ca urmare a interpretării datelor furnizate de răspunsurile la un chestionar de profil aplicat unui număr reprezentativ de persoane
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ale organizației. Training și dezvoltare: * programe de mentorat pentru angajații din grupurile subreprezentate; * workshopuri pentru manageri privind gestionarea diferențelor și a diversității culturale a angajaților; * operaționalizarea și dezvoltarea unor "competențe" de tipul: empatie, autoapreciere și reflecție, deschidere, atitudine flexibilă, stabilitate emoțională; * identificarea unor stereotipuri care se regăsesc la angajați și la manageri și includerea în traininguri a unor activități de adresare a acestora; * programe de training pentru manageri prin care să învețe să identifice nevoi diferite ale angajaților și modalități de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o situație de dezechilibru (denumit "conflict între muncă și viața de familie"). Același dezechilibru este prezent și atunci când angajatul se gândește la problemele de muncă în timpul liber sau atunci când este cu familia. Consecințele acestui dezechilibru: A) asupra angajatului a) probleme emoționale (stres, depresie etc.); b) probleme fizice (oboseală, dureri de cap etc.); c) probleme sociale (izolare, dificultăți de relaționare etc.). B) asupra companiei/organizației: a) scade productivitatea; b) crește absenteismul; c) crește prezenteismul (timpul în care angajatul este la muncă, dar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie să își ia timp liber pentru a rezolva chestiuni care țin de responsabilități familiale. Scor ales: 5. Pentru o dezvoltare normală a copiilor, este nevoie ca mamele să stea acasă până când aceștia cresc. Scor ales: 6. Femeile sunt prea emoționale pentru a deține poziții de conducere în organizații. Scor ales: 7. În medie, femeile manager/femeile care au o carieră câștigă un salariu egal cu cel al bărbaților care prestează muncă de valoare egală, în poziții echivalente. Scor ales: 8
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
posturi de conducere este acela că, prin natura lor, bărbații sunt mai potriviți pentru aceste roluri. Scor ales: 9. Bărbații vor avea întotdeauna mai mult succes decât femeile pentru că, până la urmă sunt, în mod natural, mai raționali și mai puțin emoționali. Scor ales: 10. Feminismul este o amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: ANEXA 7. Chestionar managementul diversității în organizații (I) Întrebări-cheie: * Organizația are o politică privind diversitatea? * Există o declarație scrisă privind consecințele încălcării politicii privind diversitatea? * Rata celor care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
conținutului în muzică, cea mai abstractă dintre toate artele, prezintă multe dificultăți. Conținutul muzicii este comunicat în multiple modalități, iar linia de demarcație dintre conținut și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este sintetizat graiul
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu faima unei familii de surzi în cadrul comunității de surzi. A.G.Bell în ,,Memoire Upon the Formation of a Deaf Variety of the Human Race” afirmă că există o tendință printre surdo-muți, de
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
pare să-i deconcerteze, blocînd sau estompînd orice Întrebare adiacentă. Depășind această stare de uimire sau amnezie aparentă, urmată de o apatie obișnuită, Întrebările Încep să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și țara de origine s-a păstrat și chiar s-a agravat. Iar vinovăția la care ne duce gîndul după o asemenea constatare nu aparține românilor americani. Sau, dacă au și ei o vină, aceea este neînsemnată, determinată de circumstanțe emoționale și, mai ales, de reacțiile românilor. Revenind la subiectul pe care Îl discutam, merită a fi cunoscută opinia după care „cifrele record de emigranți români Înregistrate după 1990 arată că plecarea masivă din România nu este un caz Închis. Diferă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mele, voi sînteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocîrlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a cîștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei Într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale pentru supraviețuirea ei. Ceea ce atrage atenția este faptul că tocmai În acest context, al muncii forțate, multe dintre femei au fost tratate altfel decît erau obișnuite, respectiv În concordanță cu noțiunile tradiționale de gen. Pentru multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Nicolaescu, de către Dietmar Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale În școala + literatura Iugoslaviei socialiste. Îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă Începea să se destrame Încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri În stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau Îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sînt puține și, desigur, autorii lor nu s-au format
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
11. │Medierea și negocierea în administrația publică 2.12. │Relații europene și internaționale 2.14. 3.1. │Coaching-ul - instrument al managementului public modern 3.2. │Comportament și conduită publică 3.3. │Dezvoltare abilități și aptitudini 3.7. │Inteligență socială și emoțională 3.13. │Tehnici de motivare 3.14. │Tehnici și programe de dezvoltare personală 3.17. 4. DEZVOLTARE REGIONALĂ 4.10.│Managementul dezvoltării durabile 5.3. │Cod fiscal, cod procedura fiscală 5.5. │Drept administrativ și contencios administrativ 5.6. │Drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228763_a_230092]
-
Extremități normale DA [] NU []: ................... Tegumente normale DA [] NU []: ................... Dezvoltare psihologică normală DA [] NU []: ................... Limbaj normal DA [] NU []: ................... Comportament normal DA [] NU []: ................... Dezvoltare (copii preșcolari) În limite normale DA [] NU []: ..................................................................... Dacă ați bifat NU, precizați tipul de afectare: - cognitivă ........................................................................................ - comunicare/limbaj ................................................................................ - emoțională/socială ............................................................................... - adaptare ......................................................................................... - motricitate ...................................................................................... Auz Vizual - Audiometrie (după caz) - Acuitate vizuală normal [] normală DA [] anormal []: ......................... NU []: ................ ..................................... Ochi stâng: ................... ..................................... Ochi drept: ................... ..................................... - Corecție cu lentile NU [] DA [] - Strabism NU [] DA [] Recomandări Activitate fizică normală DA [] NU [] restricții (după caz): ..................................................... Alimentație diversificată DA [] NU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238132_a_239461]
-
Extremități normale DA [] NU []: ................... Tegumente normale DA [] NU []: ................... Dezvoltare psihologică normală DA [] NU []: ................... Limbaj normal DA [] NU []: ................... Comportament normal DA [] NU []: ................... Dezvoltare (copii preșcolari) În limite normale DA [] NU []: ..................................................................... Dacă ați bifat NU, precizați tipul de afectare: - cognitivă ........................................................................................ - comunicare/limbaj ................................................................................ - emoțională/socială ............................................................................... - adaptare ......................................................................................... - motricitate ...................................................................................... Auz Vizual - Audiometrie (după caz) - Acuitate vizuală normal [] normală DA [] anormal []: ......................... NU []: ................ ..................................... Ochi stâng: ................... ..................................... Ochi drept: ................... ..................................... - Corecție cu lentile NU [] DA [] - Strabism NU [] DA [] Recomandări Activitate fizică normală DA [] NU [] restricții (după caz): ..................................................... Alimentație diversificată DA [] NU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238134_a_239463]
-
de aceeași centri nervoși ce controlează manifestarea comportamentului agresiv. Totuși dezvoltarea neuronală a omului îi permite acestuia să controleze procesele fundamentale ale acestor centri. În opinia lui Panksepp (2000), procesele și relațiile dintre diferiții centri nervoși implicați în gestionarea stărilor emoționale și motivaționale ale oamenilor se pot modifica în funcție de experiențele individuale ale fiecăruia. Furia ca emoție negativă și agresivitatea ca un comportament de aversiune se pot adapta, modificându-și valoarea inițială și căpătând conotații pozitive. Așadar, explicarea comportamentului agresiv uman prin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rol în manifestarea unui comportament agresiv ce poate provoca suferință celuilalt, prezența lor nu reprezintă o condiție obligatorie. Nu este neapărat ca individul să fie furios pentru a agresa. se poate manifesta cu mult sânge rece sau în plină efervescență emoțională. Nici măcar nu este nevoie ca agresorul să-și deteste victima. Se întâmplă uneori ca agresorul să adopte chiar o atitudine pozitivă față de victimă mai ales în cazul agresiunii domestice. Intenționalitatea agresivității Intenționalitatea figurează printre dimensiunile ce diferențiază comportamentul agresiv de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mici. Constatând de asemenea diferențe în ceea ce privește formele de agresivitate directă și indirectă, aceeași autori au semnalat că tendința bărbaților de a-și explica agresivitatea drept instrumentală, iar a femeilor de a o defini ca pe un comportament indezirabil la nivel emoțional se manifestă foarte devreme în copilărie. Frodi, Macaulay și Thome (1997) constată că femeile percep, în general, agresivitatea ca pe un comportament pe care nu și-l atribuie. Ele încearcă să-și reprime tendințele agresive și resimt un acut sentiment
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezvoltării predispoziției individuale la agresivitate. Demonstrarea stabilității agresivității nu vrea să însemne nicidecum că unii indivizi se comportă agresiv în marea majoritate a timpului. Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul emoțiilor, de exemplu. Copilul manifestă în acest caz importante defecte la nivel cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul rămâne într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Structura factorilor identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
identificați se potrivește cu structura propusă de alte modele multidimensionale de personalitate (a se vedea Caprara, Barbaranelli, Pastorelli și Perugini, 1994). Scalele cele mai importante pentru măsurarea agresivității sunt scalele de iritabilitate (rigiditate în fața unei provocări), de susceptibilitate emoțională (vulnerabilitate emoțională) și de exteriorizare-înfrânare (înfrânarea emoțiilor resimțite în cazul unei provocări și nu exteriorizarea lor). Rezultatele mai multor studii de laborator scot în evidență efectul interactiv al acestor tendințe cu unele condiții impuse de manipularea experimentală (eșec, frustrare, insultă) asupra comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în care provocarea se substituie eșecului în îndeplinirea unor sarcini. Experimentele în timpul cărora subiecții au primit false evaluări în ceea ce privește performanța lor înregistrează reacții agresive mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai intense la subiecții al căror scor de iritabilitatea se dovediseră a fi destul de ridicat. Susceptibilitatea emoțională pare să nu interacționeze cu condițiile experimentale impuse. În cazul în care insulta este folosită ca mijloc de manipulare experimentală, iritabilitatea și susceptibilitatea emoțională sunt înlocuite de exteriorizare-înfrânare. Subiecții caracterizați de un înalt grad de "înfrânare" dovedesc o agresivitate puternică atunci când sunt puși în situația de a răspunde la o insultă neașteptată. Rezultatele a trei experimente realizate de Bushman (Bushman, 1995; Bushman și Geen
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în cel de-al doilea caz, agresorul nu dorește să-i provoace daune celuilalt, dar încărcătura emoțională ce-i însoțește comportamentul este destul de mare. Agresivitatea de ordin afectiv este o reacție la anumite evenimente, la schimbările de mediu sau la o reprezentare mentală a acestora (de exemplu, amintirea unei jigniri suportate). Marea majoritate a psihologilor sociali apreciază
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]