14,044 matches
-
considera o recuperare a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a energiei, deoarece micșorează sarcina de răcire), Q(R) - energia necesară pentru răcirea clădirii; Q(RsistCTA) - energia necesară pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar) - energia consumată datorită încălzirii apei în rețelele de apă rece, la transport, distribuție etc, datorită căldurii care pătrunde în sistem; Q(pierdGTF) - pierderi în sistemul de generare a frigului, Q(aux) - energie primară consumată pentru echipamente auxiliare (pompe, ventilatoare), care include energia suplimentară datorită pierderilor de aer din sistem, prin neetanșeitățile conductelor. ÎI.2.4.4. Definirea conturului clădirii și a zonelor de calcul Pentru o abordare corectă a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pierderilor de căldură În metodă de calcul lunară, efectele dinamice sunt luate în considerare prin introducerea unui unui factor de utilizare a pierderilor de căldură în situația răcirii. Efectul inerției termice a clădirii în cazul răcirii intermitențe sau opririi furnizării frigului este luat în considerare prin introducerea unei ajustări (corecții) a temperaturii interioare prescrise sau a unei corecții aplicate necesarului de energie pentru răcire; aceste aspecte sunt descrise în § 2.4.12. Factorul de utilizare a pierderilor de căldură este funcție de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
vedea figură 2.6. ÎI.2.4.12.3. Cazul răcirii cu perioade mari de întrerupere a funcționării În anumite clădiri cum ar fi școlile, perioadele de vacanță în timpul sezonului de răcire conduc la o reducere importantă a necesarului de frig. Necesarul de frig în timpul perioadei de vacanță se calculează astfel: - pentru luna ce include o perioadă de vacanță, calculul se face diferențiat: a) pentru perioada de răcire normală: și b) pentru perioada de vacanță: - se interpolează liniar rezultatele obținute ținând
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
6. ÎI.2.4.12.3. Cazul răcirii cu perioade mari de întrerupere a funcționării În anumite clădiri cum ar fi școlile, perioadele de vacanță în timpul sezonului de răcire conduc la o reducere importantă a necesarului de frig. Necesarul de frig în timpul perioadei de vacanță se calculează astfel: - pentru luna ce include o perioadă de vacanță, calculul se face diferențiat: a) pentru perioada de răcire normală: și b) pentru perioada de vacanță: - se interpolează liniar rezultatele obținute ținând cont de raportul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
mai rațional. În diagramă energetică din fig. 2.4 s-au pus în evidență patru nivele la care trebuie calculate pierderile și aporturile de energie în sisteme și anume: - nivelul clădirii, - nivelul centralei de tratare a aerului, - nivelul sursei de frig, pe partea de agent secundar (de răcire) - nivelul sursei de frig, pe partea de agent primar (agent frigorific). La acestea se adaugă energia auxiliara necesară funcționarii pompelor, ventilatoarelor, recuperatoarelor etc. La nivelul generatorului termodinamic de frig, GTF sunt evidențiate două
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pus în evidență patru nivele la care trebuie calculate pierderile și aporturile de energie în sisteme și anume: - nivelul clădirii, - nivelul centralei de tratare a aerului, - nivelul sursei de frig, pe partea de agent secundar (de răcire) - nivelul sursei de frig, pe partea de agent primar (agent frigorific). La acestea se adaugă energia auxiliara necesară funcționarii pompelor, ventilatoarelor, recuperatoarelor etc. La nivelul generatorului termodinamic de frig, GTF sunt evidențiate două intrări: pe de o parte este energia primară furnizată sistemului frigorific
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
aerului, - nivelul sursei de frig, pe partea de agent secundar (de răcire) - nivelul sursei de frig, pe partea de agent primar (agent frigorific). La acestea se adaugă energia auxiliara necesară funcționarii pompelor, ventilatoarelor, recuperatoarelor etc. La nivelul generatorului termodinamic de frig, GTF sunt evidențiate două intrări: pe de o parte este energia primară furnizată sistemului frigorific și pe de altă parte este energia (căldură) absorbita de circuitul secundar care va alimenta centrală de tratare a aerului, CTA. De asemenea sunt puse
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
următoarele precizări pentru aplicarea metodei de calcul lunare. Astfel: ● Durată sezonului de încălzire și de răcire (număr de zile sau ore) se determina considerând momentul de început și de sfârșit al perioadei de încălzire/răcire atunci cand necesarul de căldură sau frig depășește 1 W/mp. Această durată va fi luată în considerare și pentru calculul energiei auxiliare consumate în sisteme (pentru funcționarea pompelor, ventilatoarelor etc). ● Condițiile la limita și datele de intrare se vor stabili după aceleași reguli că în cazul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sarcini importante datorate debitelor mari de aer proaspăt - utilizarea în cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de căldură (sensibilă sau sensibilă și latentă) - inerția termică a elementelor de construcție - varietatea mare de tipuri de instalații de climatizare și a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate "numai aer", sisteme cu aparate terminale de tip "aer-apa", chillere cu compresie mecanică, chillere cu absorbție, chillere reversibile - pompe de căldură, etc.) Metodă de calcul a consumului de energie este lunară. Pentru a se putea evalua consumul
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pe baza numărului de grade-zile și a valorii coeficientului de performanță al chiller-ului, astfel: Q(r) Q(chiller) = ─── (kWh) (2.108) COP Q(r) = 24 . mc(p)NGZ (kWh) (2.109) unde: Q(chiller) - necesarul de energie la sursă de frig a sistemului de climatizare (kWh) Q(r) - necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare (kWh) COP - coeficient de performanță al chiller-ului m - debitul masic de aer vehiculat în sistemul de climatizare (kg/s) c(p) - căldură specifică a aerului (kJ
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de încăpere. 11.5. METODE SIMPLIFICATE DE CALCUL AL PERFORMANȚEI ENERGETICE A INSTALAȚIILOR DIN CLĂDIRI CUPRINS ÎI.5 .1. Variația temperaturii interioare în spații locuite/ocupate nedotate cu sisteme de climatizare. Metodă orara analitică simplificată ÎI.5.2. Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.3. Necesarul de căldură anual normal pentru încălzire ÎI.5 .4. Metodologie de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum Anexe Anexă ÎI.5.A
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
α(cv)│ ──── - a*a(1)│; A(E) └ A(E) ┘ A(Ț) α(i) = α(cv) + α(r) * F(R) * ────; A(E) Se recomandă: α(cv) = 3,5 W/(mpK) α(r) = 4,5 W/(mpK) ÎI.5.2 Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.2.1 Necesar sensibil de frig Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determina cu relația: Q(F)[ț] ≈= ι[i(o)]-ι[eRc(j)][ț]│+1,1*n(a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
α(r) * F(R) * ────; A(E) Se recomandă: α(cv) = 3,5 W/(mpK) α(r) = 4,5 W/(mpK) ÎI.5.2 Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.2.1 Necesar sensibil de frig Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determina cu relația: Q(F)[ț] ≈= ι[i(o)]-ι[eRc(j)][ț]│+1,1*n(a)[ț]*V(a)*(ro)[a]* R └ ┘ ┌ ┐ * c(pa)│ι(i(o))-ι(e(j))[ț
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
R) * ────; A(E) Se recomandă: α(cv) = 3,5 W/(mpK) α(r) = 4,5 W/(mpK) ÎI.5.2 Necesarul de frig al unui spațiu ocupat (metodă orara simplificată) ÎI.5.2.1 Necesar sensibil de frig Necesarul de frig (sensibil) al unei incinte se determina cu relația: Q(F)[ț] ≈= ι[i(o)]-ι[eRc(j)][ț]│+1,1*n(a)[ț]*V(a)*(ro)[a]* R └ ┘ ┌ ┐ * c(pa)│ι(i(o))-ι(e(j))[ț]│ + a(s)[ț
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de răcire. Cantitatea de căldură sensibilă extrasa zilnic în luna "j" din spațiul ocupat se determina cu relația: . Q(zij) = 0,001*Q(j)*D[R(j)] [kWh] (5.13) în care: Q(j) - valoarea medie a necesarului sensibil de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W; D[R(j)] - durată intervalului de răcire, în h. Cantitatea de căldură (sensibilă) extrasa în fiecare lună se determina cu relația: . . Q(sz(j)) = N(z(j)) * Q(zi(j
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
N[z(j)] - numărul de zile senine din luna "j" Cantitatea de căldură extrasa (sensibilă) pe durata sezonului cald se determina cu relația: . . Q(sz) = Σ Q(sz(j)) [kWh] (5.15) j ÎI.5 .2.2 Necesar latent de frig Căldură latentă se determina în funcție de numărul de persoane din spațiul ocupat N(pers) și în funcție de debitul de vapori de apă care se degajă în spațiul ocupat (altul decât cel provenit metabolismul uman). Rezultă: Q(L)[ț] = N(pers)[ț]*a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
fi preluată de instalația/sistemul de climatizare este dată de relația: . Q(Lz) = 0,001 Σ [N(z(j))*Q(L(j))*D(R(j))] [kWh] (5.17) j în care: Q(L(j)) - valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W. ÎI.5 .2.3 Necesarul total de frig Necesarul total de frig se determina cu relația: . . . Q = Q(sz)+Q(Lz) [kWh] (5.18) ÎI.5.3 Necesarul de căldură
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
j))*Q(L(j))*D(R(j))] [kWh] (5.17) j în care: Q(L(j)) - valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W. ÎI.5 .2.3 Necesarul total de frig Necesarul total de frig se determina cu relația: . . . Q = Q(sz)+Q(Lz) [kWh] (5.18) ÎI.5.3 Necesarul de căldură anual normal pentru încălzire Metodă de calcul se bazează pe următoarele ipoteze: - Transferul de căldură prin elementele de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
D(R(j))] [kWh] (5.17) j în care: Q(L(j)) - valoarea medie a necesarului latent de frig pe durata de climatizare, din cursul unei zile, în W. ÎI.5 .2.3 Necesarul total de frig Necesarul total de frig se determina cu relația: . . . Q = Q(sz)+Q(Lz) [kWh] (5.18) ÎI.5.3 Necesarul de căldură anual normal pentru încălzire Metodă de calcul se bazează pe următoarele ipoteze: - Transferul de căldură prin elementele de construcție care constituie anvelopa
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
normă sanitară veterinară. Anexă 1 ------- la normă sanitară veterinară ---------------------------- I. CATEGORIILE DE UNITĂȚI CARE PRODUC ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE SE SUPUN AUTORIZĂRII SANITARE VETERINARE A. Unități cu activități generale: 1. Depozit frigorific (independent): unitate cu spații și instalații de frig adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, depozitarea și livrarea produselor de origine animală congelate și/sau refrigerate; 2. Unitate de reambalare: unitate cu spații, dotări și instalații adecvate în care se desfășoară activități pentru recepția, depozitarea, porționarea, reambalarea
NORMA SANITARA VETERINARA din 29 noiembrie 2006 (*actualizata*) privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unităţilor care produc alimente de origine animala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183543_a_184872]
-
de aer. Aceste mașini pot fi montate pe camioane, trailere sau vehicule speciale. 14. Transportor cu banda Echipament instalat temporar, destinat transportului de materiale prin intermediul unei benzi acționate de un motor. 15. Echipament frigorific montat pe vehicule. Unitate pentru producerea frigului într-o incinta pentru mărfuri, amplasată pe vehicule de categoria N2, N3, O3 și O4 definite în Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211 din 11 februarie 2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condițiile tehnice pe care trebuie să
HOTĂRÂRE nr. 1.756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184483_a_185812]
-
conservarea fructelor, nucilor sau a legumelor - unitate cu spații, dotări, instalații adecvate pentru recepția, depozitarea, condiționarea și prelucrarea (congelarea, uscarea, conservarea în ulei sau în oțet, fabricarea conservelor, etc.) în vederea conservării fructelor și legumelor, precum și a spațiilor, inclusiv spații de frig și dotărilor necesare îmbutelierii, ambalării, depozitarii, păstrării și livrării acestora. 9. Unități de fabricarea produselor alimentare din fructe și legume - unitate cu spații, dotări, instalații adecvate pentru recepția, depozitarea, condiționarea și prelucrarea fructelor și legumelor, în vederea obținerii produselor alimentare, precum și
NORMA SANITARĂ VETERINARA (*actualizată*) privind procedurile de înregistrare a activităţilor de vânzare directa de produse primare, a activităţilor de vânzare cu amănuntul şi a activităţilor de fabricare a alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184043_a_185372]
-
și livrarea acestuia. IV. Activități de fabricare a altor produse alimentare 1. Unități pentru fabricarea pâinii, produselor proaspete de patiserie, plăcintelor, specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc. - unitate prevăzută cu spații, amenajări, dotări și instalații în domeniu, inclusiv spații de frig pentru recepția materiei prime, depozitarea, prelucrarea fainei și a ingredientelor de origine vegetală și animală în vederea obținerii produselor proaspete de patiserie, plăcintelor, specialităților de panificație, checurilor, tartelor, etc., precum și a spațiilor de depozitare și livrare corespunzătoare. 2. Unități pentru fabricarea
NORMA SANITARĂ VETERINARA (*actualizată*) privind procedurile de înregistrare a activităţilor de vânzare directa de produse primare, a activităţilor de vânzare cu amănuntul şi a activităţilor de fabricare a alimentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184043_a_185372]