14,500 matches
-
o terasă susținută de stâlpi; se poate să o găsim pe toate laturile casei. În timpurile moderne casei țărănești i-a fost adăugată o cameră de oaspeți unde țăranul își ținea toate lucrurile de preț: carpetele, covoarele, vasele din lut, icoanele (pictate pe lemn în Țara Românească și Moldova și pe sticlă în Transilvania), cuferele de zestre, etc.. Muzeul are în colecțiile sale și locuințe ale minorităților etnice ceea ce aduce o mai bună înțelegere a diferențelor etnice dar și a interferenței
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
artă populară contemporană care reunește în expoziția permanentă cu vânzare, obiecte realizate de creatori populari contemporani, de artiști plastici, de mici societăți profilate pe domeniul artei populare. Obiectele prezente ilustrează bogăția genurilor creației populare - ceramică, textile, împletituri, lemn, ouă încondeiate, icoane pe lemn și pe sticlă, scoarțe populare, jucării, mobilier, măști, podoabe populare, piese de port, cojoace, pielărie. Există și o librărie a muzeului ce cuprinde o importantă ofertă de publicații de cercetare - volume de studii ale celor mai prestigioși specialiști
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
va face din nou simțită, prin stilul din timpul dinastiei Song (960-1279), în special prin intermediul călugărilor Zen. Lucrări de caligrafie ale acestor călugări zen se numeau "bokuseki" și erau foarte căutate de mănăstiri, care le tratau că un fel de icoane. Când sectă zen "Ōbaku" a fost întemeiata în orașul Uji la sud de Kyoto pe la începutul perioadei Edo, călugării chinezi care au jucat un rol importat în această întemeiere au adus cu ei stilurile de caligrafie ale dinastiei Ming, care
Shodō () [Corola-website/Science/302276_a_303605]
-
de frumusețe și curățenie! Și ce aer curat! Repet vorba pe care românii o știu, dar ce folos: «Omul sfințește locul» - dar îl și spurcă, așa cum este cazul în București. Cum se pot justifica în capitala României, în zona Grădinei Icoanei (deci, central) maidane - depozite de gunoi urât mirositoare, în loc de flori? Oare ce gândesc despre români nemții, care văd sau aud de așa grozavii? În Ulm s-a născut și s-a «îmbogățit» cu știința și în cultura germană marele Albert
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
cu preotul Simion Simionescu au făcut cărămidă și temelie din piatră grea, au ridicat în cumpene câte o porțiune din haizașul bisericii clădind pereții din cărămidă și au acoperit-o cu șindrilă. Acestă bisericuță era fără pod și fără pictură: icoanele fiind în alb. Costachi Miclescu fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu, a adus pe vestitul pictor al acelui timp,numit Strejescu, care a pictat catapeteasma. Tot acest boier a făcut și cinci clopote cumpărând și cărțile de ritual. Moșia a
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
generalizat, devenind, în secolul al IX-lea, condiție necesară cuminecării. În secolul al XVI-lea, Carol Boromeu va inventa confesionalul, un scaun de spovadă în formă de dulap. În Răsărit, spovedania se va practica fie în diaconin, fie în fața unei icoane din nartex. Din punct de vedere liturgic și sistematic, spovada se desfășoară în mai multe etape: În toate riturile există rugăciuni de primire a penitentului. Conciliul Tridentin (în Biserica Catolică) a declarat că spovada e validă, chiar dacă molitva se omite
Spovedanie () [Corola-website/Science/302095_a_303424]
-
se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, "pisania" veche a fost înlocuită cu o "pisanie în limba română cu litere chirilice". De remarcat în arhitectura interioară "tâmpla aurită" din lemn de tei veche de când biserica, "icoanele împărătești" așișderea, poate cele originale după unii și "Icoana Maicii Domnului", restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, "Ioan Zugravul". De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale "Sfântului Nicolae, Coborârea de
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
în aceeași perioadă, "pisania" veche a fost înlocuită cu o "pisanie în limba română cu litere chirilice". De remarcat în arhitectura interioară "tâmpla aurită" din lemn de tei veche de când biserica, "icoanele împărătești" așișderea, poate cele originale după unii și "Icoana Maicii Domnului", restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, "Ioan Zugravul". De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale "Sfântului Nicolae, Coborârea de pa cruce" și "Sfântul Sava", icoane de o mare
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
de tei veche de când biserica, "icoanele împărătești" așișderea, poate cele originale după unii și "Icoana Maicii Domnului", restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, "Ioan Zugravul". De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale "Sfântului Nicolae, Coborârea de pa cruce" și "Sfântul Sava", icoane de o mare valoare artistică din perioada de început a bisericii și care acum se află în custodia "Muzeului de Artă al României". Schitul, dealungul vremii se mai remarcă
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
după unii și "Icoana Maicii Domnului", restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, "Ioan Zugravul". De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale "Sfântului Nicolae, Coborârea de pa cruce" și "Sfântul Sava", icoane de o mare valoare artistică din perioada de început a bisericii și care acum se află în custodia "Muzeului de Artă al României". Schitul, dealungul vremii se mai remarcă prin lucruri importante petrecute aici și care au marcat istoria pământului
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
rangul de "mănăstire canonică". Un eveniment nefericit, un incendiu izbucnit într-o noapte de februarie 1932, face să piară în flăcări 5 corpuri de case cu 26 camere, 2 șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserica mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele, iar pictura interioară este grav afectată. Biserica, clopotnița și două case vor fi refăcute prin străduința episcopului "Nichita Duma" și contribuțiile credincioșilor. Fresca a fost realizată între anii 1935-1936 de către "pictorul Belizarie". Mănăstirea este desființată în anul 1961
Mănăstirea Turnu () [Corola-website/Science/302115_a_303444]
-
preot. La fel se întâmplă și în cazul episcopilor, unde Hristos este cel care lucrează ca învățător, păstor bun, iertător și vindecător. Hristos este cel care șterge păcatele și vindecă bolile fizice, mentale și spirituale ale lumii întregi. Preotul este icoana lui Hristos. În exercițiul funcțiunii sale liturgice, preotul ortodox îndeplinește un rol dublu: pe de o parte, în virtutea harului sfânt primit de la episcop prin hirotonie, el este un slujitor al lui Dumnezeu, un reprezentant sau continuator al preoției Mântuitorului, iar
Preot () [Corola-website/Science/302117_a_303446]
-
de nord) și turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
Irimah pune să se refacă clădirile și pictura murală. În perioada 1864-1949 biserica este administrată de către Eforia Spitalelor Civile din București care în 1885 finanțează construirea iconostasului din lemn de stejar; un an mai târziu fiind pictate în ulei și icoanele de lemn. Tot instituția ce patronează schitul în cooperare cu Direcția Monumentelor refac între anii 1923-1925 cupola turlei și altarul dărâmate de obuze de altilerie în timpul luptelor din anul 1916. În anul 1898, cu ocazia săpării tunelului pe sub zidurile de
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
rugăciunea trisagiului și trisagiul, un ultim prochimen, apostolul, evanghelia, predica și ectenia stăruitoare. Aici ne vom ocupa amănunțit de liturghia cuvântului împletită cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului de cult. Tămâind rostește psalmul 51. Duminica, la greci și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
Atunci au fost elaborate formulele pentru exprimarea divinității Fiului și a Duhului Sfânt; unitatea Persoanei lui Christos în două naturi: umană și dumnezeiască. Au fost fixate normele privitoare la ierarhia bisericească, rolul diferitelor biserici și, în cele din urmă, cultul icoanelor. Al patrulea Conciliu din Constantinopol (al optulea ecumenic), care conține condamnarea lui Fotie, a însemnat o mare ruptură între cele două Tradiții creștine: Răsărit și Apus (Bizanț și Roma). De altfel, Biserica Răsăriteană (Ortodoxă) nici măcar nu-l recunoaște ca fiind
Sinod () [Corola-website/Science/302566_a_303895]
-
cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular. O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că "un
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
acel loc o biserică din acel stejar secular. O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că "un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Dintr-un lemn". Cam tot așa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că "un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Dintr-un lemn". Cam tot așa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcașul, ascultând legendele locului. Bisericuța din lemn de stejar, din bârne groase pare a fi
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
Dintr-un lemn". Cam tot așa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcașul, ascultând legendele locului. Bisericuța din lemn de stejar, din bârne groase pare a fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XVI-lea. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existența așezământului monahal. Despre când și unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărțite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
locului. Bisericuța din lemn de stejar, din bârne groase pare a fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XVI-lea. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existența așezământului monahal. Despre când și unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărțite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după modelul aparținând apostolului Luca, cel care a pictat prima oară pe Fecioara Maria. Profesorul I.D.
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după modelul aparținând apostolului Luca, cel care a pictat prima oară pe Fecioara Maria. Profesorul I.D. Ștefănescu nu împărtășește ideea lui Andrei Grabor, afirmând că icoana ar fi fost pictată la Bizanț sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi de pe la jumătatea secolului XVI și se pare că este ipoteza cea mai plauzibilă. Modul cum a ajuns pe aceste meleaguri nu este cunoscut. Legendele
Mănăstirea Dintr-un Lemn () [Corola-website/Science/302586_a_303915]
-
a hotărât ca în toate școlile din România să se țină o oră de curs consacrată memoriei defunctului general. Ziarul "Viitorul" a publicat următorul text: "L-am iubit mult. L-am venerat. Era al Franței dar era și al nostru. Icoana sa va rămâne neuitată în cronica românismului în timp ce memoria sa va trece peste generații ca o moștenire glorioasă a națiunii". Limba română Limba franceză
Henri Mathias Berthelot () [Corola-website/Science/302714_a_304043]
-
călugăria, primind numele de Filaret, înmormântat în pridvorul bisericii. Biserica de iarna, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, împreuna cu stăreția veche, au fost ridicate la 1843, dar a fost sfințită abia în 1847. Până în prezent pe peretele altarului se păstrează icoana sfântului. Biserica de vară sau biserica mare, cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” a fost ridicată între anii 1866-1872, din banii mănăstirii, din banii adunați cu condica de milă, dar s-a folosit și piatra de la biserica veche a lui Toader
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
un focar de cultură și de viată duhovnicească. Anii grei a încercărilor fac ca în 1944 circa 40 monahi se refugiază în România, la mănăstirile Cernica și Căldărușani. Însă în 1958 puterea sovietică a izgonit călugării rămași, a distrus numeroase icoane, a ars literatura religioasă și artistică de circa 4 mii de volume. Bisericile de pe teritoriul mănăstirii, au fost transformate în depozite, sau încăperi auxiliare cu o altă menire decât cea creștină. Istoricul Mănăstirii Curchi de la începutul anilor 60 ai secolului
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]