16,589 matches
-
nătit nici odănăoară în veci și să aibă a asculta acela sat de părintele Mitrofan Episcopul de Huș(i) și alt să nu amestece înainte(aă curții domni(e)i mele. Sam gospodin velel U Ias vlt 7138 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 2-2v; Vezi și Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 111-112 și mențiune în Appendice la Chronica Hușilor , p. 50, respectiv 57; Mențiune în C.D.M., vol. II, p.121, nr. 538; - < 1630 (7139ă septembrie 5>, Hârlău. - Moise Movilă voevod întărește
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
domni(eăi mele de mai sus scris Mitrofan, Episcopul de Huși, și cu toate veniturile sale nerușâtă nici odânăoară în veci și altul să nu mai amestece peste carte noastră. Sam gospodin velel U Hârlău vel(et) 7139 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 3-3v, cu o copie slavă la f. 2-2v; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 112 și respectiv 113; Idem, Appendice la Chronica Hușilor, p. 52; Mențiune în C.D.M., vol. II, p. 133, nr. 593 11 Crețești 91
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a stăpâni sfinția sa acea bucată hotar din gios de Vale(a) Popii, cu loc de fâneți și cu tot venitul. Nici să aibă a se mai pârî, pentru această pâră nici odinioară, în veci. Sam gospodin velel 7154 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 6; Și în limba slavă la f. 5v-6; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 116-117; Mențiune în C.D.M., vol. II, p. 374, nr. 1908; Originalul publicat în D.R.H. A. Moldova, XXVIII, p. 470-471, nr.470 - < 1662 (7170) aprilie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aăcurata maica sfintii sale și de 318 părinți de la Niche(e)a și de toț(i) sfinții și să aibă parte cu Iuda și trecletul Arie, în vecii vecilor în munci, amin. U Ias vlet Sam gospodin cazal D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 46-46v (fără datăă; Vezi și Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 127129; Mențiune în C.D.M., vol. III, p. 180, nr. 786 93 - <1668 (7177 septembrieă 23 >, Iași Iliaș Alexandru Voevod întărește uric Episcopiei Huși și Episcopului Ioan stăpânirea asupra
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
H(riăs(tosă , și de Pre(aăcurata maica sfinții sale, și de 318 o(teăți vănenistem grade, și de toț(iă sfinții, și să aibă loc și parte cu Iuda și cu trecletul Arie, în vecii vecilor amin. D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 48-48v; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 133, pe care îl datează în 1667. „Ioan a repețitu la Domnulu Iliașu tânguirea făcută mai dinainte de Serafim la Evstratie Dabija pentru sărăcia Episcopiei, și a căpatatu de la el nou
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sale și de 318 o(te)ți ije vanic iistem grade și de toți sfinții, și să aibă parte cu Iuda și cu trecletul Arie, în vecii vecilor în munci. Amin. U Esi v(e)l(et) 7181 D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 47-47v; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 134; Mențiune în C.D.M., vol. III, p. 466, nr. 2233 - < 1674 (7182) martie 31, Iași. - > Dumitrașco Cantacuzino voievod întărește uric Episcopiei Hușilor stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pre curat Maica Sfintii sale și de 318 o(te)ți ij v(...) stet grade și de tot sfinții și să aibă parte cu ia da și cu trecletul Arie, în veci amin. 7182 mart(ie) 31 Iași D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 3v-5v; Mențiune în Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 137; Mențiune în C.D.M., vol. III, 1653-1675, București, 1968, p. 489, nr. 2348 - < 1675 (7184) decembrie 28, Iași. > Antonie Ruset Voevod întărește uric Episcopiei Huși stăpânirea peste satul Broșteni de lângă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a întări Sfânta Episcopie.Iar carele va strica danie și întăritura noastră acela să fie neertat de D(o)mnul D(u)mnezeu și de Pre(a)curată Maica sfintii Sali și de [............]. 7184 dec(embrie) 28, Iași D.A.N.I.C., Fond Manuscrise, nr. 545, f. 4v-5; Mențiune în Melchisedec Ștefănescu, op. cit., p. 141, care îl datează la 28 decembrie 1676; Mențiune în C.D.M., vol. III, p. 519, nr. 2508 ASPECTE PRIVITOARE LA EVOLUȚIA SALHANALELOR DIN HUȘI Costin Clit Episcopul Meletie Lefter în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o asândi la moarte, Ironic te-o lovi și fără teamă, Tu nu băga însă nimic în samă, Căci mie sfântă-mi ești, umilă carte.” Aron Cotruș Știați că... - Cea mai veche carte din lume - peste 6.500 ani - este manuscrisul „Papirus Priss” și se găsește la Biblioteca Națională din Paris ? - Cea mai veche carte caligrafiată de pe teritoriul țării noastre, legată și prevăzută cu coperte de argint, este „Evangheliarul”, scrisă de Nicodim de la Tismana în secolul al XIII-lea? - Cea dintâi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
hârtii și să găsească, dacă se poate, un fel de coerență în haosul vieții. Înainte de boală, tocmai se apucase de munca asta odată cu renovarea apartamentului. O masă enormă de hârtii fusese repartizată pe categorii mari, în cartoane aduse de la supermarket: manuscrise, corespondență, fotocopii, tăieturi din ziare etc. Cartoanele, îngrămădite în camera de zi și revărsându-se pe balcon, adică în partea apartamentului care trebuia ultima refăcută, după camere și dependințe, sunt tot acolo. Partea asta a casei, care nu a fost
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
decât înainte, oricum, mai vizibilă. Găsește totuși modul de a se strecura printre boturile larg deschise ale dosarelor până la masa de lucru, invadată de cărți, fotocopii, scrisori, dicționare, ziare, hârtii de tot felul, între care rămâne exact un locșor pentru manuscrisul în curs de redactare. Asta îi ajunge. Iese puțin, totdeauna însoțită. Pe stradă, e adesea pe punctul de a-și pierde echilibrul sau direcția. După ce a făcut înconjurul unui cvartal, se simte obosită. Se întoarce și cade iar în hârtiile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
contractul și se puse pe treabă. Pe măsură ce foile acoperite de scrisul ei ferm și strâns se adunau pe masa din sufragerie, unde lucra ținându-i companie mamei ei, le ducea la editură. Când Angela lipsea, unul dintre colegii ei primea manuscrisul ca să-l predea la serviciul de dactilografiere. S-a întâmplat de mai multe ori să fie același. Prenumele lui era Ahile, nimic de făcut aici, mama lui era doctor în limbi clasice; numele de familie era Szemler, și nici aici
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care îl găsea foarte actual, ba mai mult decât actual. Traducători amândoi, au luat obiceiul să discute despre plăcerile și dificultățile meseriei. Într-o zi, ea ajunse la sfârșitul programului, când el tocmai se pregătea să iasă din birou. Trimise manuscrisul la serviciul de dactilografiere și plecară împreună. Margareta prefera să se întoarcă pe jos de-a lungul marelui bulevard, cu arborii iluminați de toamnă. Oraș al unui singur anotimp, Bucureștiul era în culmea farmecului său impudic. Merseră pe sub coroanele flamboiante
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină sau o cravată, ca regulamentul să fie respectat; criticul muzical ce revendică descoperirea a două măsuri manuscrise ale lui Mozart; eruditul care lucrează, în perspectiva eternității, la o traducere a lui Joyce și care, cu un aer distant, își sprijină chiar în clipa asta ceafa de spătarul de pluș roșu, în vreme ce șeful de sală, înclinat respectuos, ia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sezonul recoltei!" Nu-și dă seama că a pălmuit-o decât atunci când fata scoate un urlet, iar soacră-sa, tot încercând să-și vâre mâna pe mâneca rochiei de casă, lansează pe un ton ascuțit: Ce mai casă de nebuni!" Manuscrisul se oprește aici. După câte își aduce aminte, telefonul avea să se lase așteptat mult și bine. De unde, agitația lui Bejan. Cine a stopat, în ultima clipă, inițiativa ziarului? O dispoziție venită de sus? I se tot reproșau blestematele alea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și dupre Dumnezeu povățuitorul.” <footnote Dascălul Isaac, originar se pare chiar din părțile Neamțului, a fost un ucenic apropiat al Starețului Paisie, prieten și secretar al acestuia. Cuvântul său solemn rostit la înmormântarea lui Paisie Velicikovski s-a păstrat în manuscris (ms. românesc BAR 1860, file: 32-60) și a fost editat de preot dr. Paul Mihail în completarea cronicii ultimelor zile și îngropării starețului Paisie. Vezi: „În legătură cu participarea Episcopului Veniamin Costachi la înmormântarea starețului Paisie de la Neamțu”, Biserica Ortodoxă Română, 105
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în Ortodoxie, un model al desăvârșirii umane și un paradox pentru cărturari. Moștenirea transmisă ucenicilor săi și lumii întregi îmbrățișează deopotrivă „toate lucrurile acestea din lumea aceasta”, căci ea se adresează inimii, prin practica de rugăciune isihastă, minții prin numeroasele manuscrise, precum și întregii firi omenești prin bucuria de viață cuprinsă în învățătura sa. ÎNCEPUT DE DRUM. POLTAVA Pelerinajul pământesc al Starețului Paisie a început în 21 decembrie 1722, la Poltava, în Ucraina. Punct al rivalității politice dintre Rusia și Polonia, Ucraina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
încă, un reper în istoria creștinismului ortodox și un model spiritual de desăvârșire umană pentru cei aflați în căutarea sfințeniei. Ideile și concepția sa asupra vieții i-au supraviețuit, croindu-și drum în lume și în timp, prin ucenici, prin manuscrisele sale și prin volumele ce i-au fost dedicate. În 1794, după dispariția sa, stăreția Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prin volumele ce i-au fost dedicate. În 1794, după dispariția sa, stăreția Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui cărturar. Anul 1794 este de altfel un an foarte important și pentru misionarismul monahal rus. În timp ce Paisie Velicikovski se stingea la Neamț, Sfântul Gherman (rămas în istorie ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
după dispariția sa, stăreția Mănăstirii Neamț este preluată de ucenicul său de limba slavonă, Sofronie. Acesta preia nu numai grija obștei paisiene de peste opt sute de monahi, ci și cele trei sute de manuscrise rămase din timpul starețului Paisie, din care patruzeci manuscrise autografe ale marelui cărturar. Anul 1794 este de altfel un an foarte important și pentru misionarismul monahal rus. În timp ce Paisie Velicikovski se stingea la Neamț, Sfântul Gherman (rămas în istorie ca Sfântul Gherman de Alaska) ajungea în insula Kodiak, ducând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Țariste) și întemeiază, împreună cu părintele Teofan Cristea, mănăstirea Noul Neamț, pe malul Nistrului. În desaga pe care o poartă cu sine, în noaptea în care trece Prutul clandestin, într-o albie de spălat rufe, călugărul Andronic duce o parte din manuscrisele lui Paisie și scrisorile acestuia, pe care dorește să le scape de la foc și de la prigoana dezlănțuită asupra mănăstirilor pe vremea lui Cuza. Aceste prețioase documente rămân în biblioteca mănăstirii Noul Neamț, și ulterior, sunt descoperite, traduse din slavonă în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fusese unul dintre cei mai apropiați ucenici de limbă slavă ai lui Paisie și petrecuse treizeci de ani alături de el, ceea ce îi conferă o perspectivă corectă și o bună cunoaștere a vieții acestuia. Scoasă la iveală abia în 1905, ca manuscrisul cu numărul 58 din fondul colecției A. Iațimirski, Autobiografia a cunoscut o primă ediție publicată a textului original integral slavon abia în 1986, prin grija slavistului grec din Tesalonic, A. E. N. Tachiaos. Tot în acel an, a fost finalizată și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din Iași, sub titlul „Cuvinte și Scrisori Duhovnicești”. Cele două volume cuprind și celebrul „Sul în șase capitole despre rugăciunea minții ”, text de referință, citat aproape în toate lucrările despre istoria isihasmului. Un text cu paternitate controversată este „Crinii Țarinii”. Manuscrisul, descoperit la mănăstirea Putna și redactat în limba română cu grafie kirilică, nu poartă practic nici o semnătură, dar cercetătorii l-au atribuit lui Paisie Velicikovski. Acest manuscris este practic o culegere de apophtegme și s-a publicat în 1996 la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
toate lucrările despre istoria isihasmului. Un text cu paternitate controversată este „Crinii Țarinii”. Manuscrisul, descoperit la mănăstirea Putna și redactat în limba română cu grafie kirilică, nu poartă practic nici o semnătură, dar cercetătorii l-au atribuit lui Paisie Velicikovski. Acest manuscris este practic o culegere de apophtegme și s-a publicat în 1996 la editura Anastasia din București. Aceeași editură a publicat cu semnătura de autor, Paisie Velicikovski, în 1997, volumul „Cuvinte despre ascultare”. În momentul de față, la Institutul de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mănăstirea Neamț, a fost adusă prima tiparniță. Era momentul când limba română câștigase definitiv bătălia cu slavona în interiorul bisericii românești, astfel încât tipografia de la Neamț începe să publice în special traducerile în română, realizate aici în timpul lui Paisie de către ucenicii săi. Manuscrisele traducerilor sale în slavonă, în majoritatea lor, iau calea Rusiei și apar publicate la mănăstirea Optina, prin grija starețului Ambrozie (1812-1891). Optina va fi cunoscută de altfel în secolul al XIX-lea, ca cea mai fidelă păstrătoare a ideilor lui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]