13,652 matches
-
succesorilor săi. Catolic și monarhist fervent, a manifestat o prezență socială activă. S-a născut la 21 august 1789 la Paris, la o lună după izbucnirea Revoluției franceze, ca fiul cel mare al lui Louis François Cauchy și al lui Marie Madeleine Desestre. Tatăl ocupă diverse funcții fiind în relații cu Pierre Simon Laplace și cu Joseph-Louis Lagrange. Încă de mic manifestă un talent deosebit pentru matematică. Primul său învățător i-a fost tatăl - un catolic convins, cunoscut pentru concepțiile sale
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
National Français" (CNF), guvernul francez din exil. În același an, pe 24 noiembrie, SUA a acceptat CNF-ul în cadrul programului Lend-Lease. Soldații Franței Libere au participat la campania din Africa de nord a Aliaților, luptând în Libia și Egipt. Generalul Marie Pierre Koenig și Brigada I franceză au luptat împotriva Afrika Korps în bătălia de la Hakeim. La sfârșitul anului 1942, după bătălia pentru Madagascar, forțele Regimului de la Vichy au fost învinse de unitățile FFL conduse de generalul Paul Legentilhomme, care a
Forțele Franceze Libere () [Corola-website/Science/309606_a_310935]
-
Gustav și Viktor. Când s-a născut Viktor (1824) părinții erau deja divorțați. Friedrich Wieck s-a căsătorit în 1828 cu Clementine Fechner, care era cu douăzeci de ani mai tânără decât el și cu care a avut o fiică (Marie), care a primit lecții de pian de la el. Marianne s-a recăsătorit cu Adolph Bargiel și a avut un fiu, Woldemar Bargiel, care mai târziu a devenit un compozitor important. Friedrich Wieck care a fost desemnat să se ocupe de
Clara Schumann () [Corola-website/Science/309687_a_311016]
-
a unui afacerist, în vârstă de 26 de ani, femeie de o cinste și de o puritate ireproșabilă, care rămâne toată viața marea pasiune a scriitorului; episodul întâlnirii este povestit amănunțit în "Memoriile unui nebun", unde tânăra doamnă se numește Marie; ea va deveni modelul lui Marie în "Educația sentimentală". "Memoriile unui nebun", roman terminat în 1838, este un jurnal al crizei sentimentale pe care o traversează un adolescent exaltat; este vizibilă influența "Confesiunilor" lui J. J. Rousseau, a "Confesiunii unui
Gustave Flaubert () [Corola-website/Science/310075_a_311404]
-
26 de ani, femeie de o cinste și de o puritate ireproșabilă, care rămâne toată viața marea pasiune a scriitorului; episodul întâlnirii este povestit amănunțit în "Memoriile unui nebun", unde tânăra doamnă se numește Marie; ea va deveni modelul lui Marie în "Educația sentimentală". "Memoriile unui nebun", roman terminat în 1838, este un jurnal al crizei sentimentale pe care o traversează un adolescent exaltat; este vizibilă influența "Confesiunilor" lui J. J. Rousseau, a "Confesiunii unui copil al secolului" a lui A
Gustave Flaubert () [Corola-website/Science/310075_a_311404]
-
alte familii și descendenții lor. Astfel, peste noapte, verișorul său, Prințul Louis de Battenberg, a devenit Louis Mountbatten, Marchiz de Milford Haven, în timp ce cumnatul său, Ducele de Teck, a devenit Adolphus Cambridge, Marchiz de Cambridge. Alții cum ar fi Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein și Prințesa Helena Victoria de Schleswig-Holstein, au încetat să-și mai folosească în titlu denumirile teritoriale. Regele a restricționat titlul de "Alteța Sa Regală" pentru copiii suveranului, copiii copiilor suveranului iar pentru cel mai mare fiu al suveranului
George al V-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/310244_a_311573]
-
(n. 26 aprilie 1575 - d. 3 iulie 1642) a fost regină a Franței sub numele de Marie de Médicis, a doua soție a regelui Henric al IV-lea al Franței. După asasinarea soțului său în 1610, a fost regentă pentru fiul său, Ludovic al XIII-lea. Născută la Palazzo Pitti din Florența, Italia, a fost fiica lui
Maria de Medici () [Corola-website/Science/310283_a_311612]
-
Ursu, nevoitori 5 besărici(i) și au dat într-acest lucru Tomșe Grigore și cu al său frate Tomșe Ilie 20 de florinți să le fie pomană în veci la tot neamul lor și părinții Ștefan...Nechita, muerei sale Cârstina Marie...” . Deși pictorul nu și-a consemnat numele, cercetătorii cred că ar putea fi un zugrav maramureșean anonim, iar tradiția locală îl numește a fi zugravul Gheorghe din Dragomirești. Este cel mai înalt loc în biserică (altum, în limba latină) și
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
anului respectiv. Ducele de Luynes a încercat să remedieze distanța formală între Ludovic și regina lui. A trimis acasă doamnele de onoare spaniole și le-a înlocuit cu cele franceze, în special cu prințesa de Conti și cu soția sa, Marie de Rohan-Montbazon. Ana a început să se îmbrace în manieră franceză iar în 1619 Luynes l-a presat pe rege să se culce cu regina. Seria de avorturi care a urmat l-a dezamăgit pe rege și a relaxat relația
Ana de Austria () [Corola-website/Science/310277_a_311606]
-
pe Anna și a fost furios pe Madame de Luynes că a încurajat-o pe regină în ceea ce el a numit neglijență. Atenția regelui a fost monopolizată de războiul său împotriva protestanților, în timp ce regina a apărat recăsătoria însoțitoarei ei inseparabilă, Marie de Rohan, centrul tuturor intrigilor curții cu iubitul ei, Claude, duce de Chevreuse, în 1622. Sub influența ducesei de Chevreuse, regina s-a lăsat atrasă în opoziția politică împotriva lui Richelieu și s-a implicat în multe intrigi împotriva politicilor
Ana de Austria () [Corola-website/Science/310277_a_311606]
-
semnele bolii care îi poartă numele, neurologia modernă își are originea în Franța, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Guillaume Duchenne de Boulogne, Alfred Vulpian și mai ales Jean-Martin Charcot împreună cu elevii săi Joseph Babinski și Pierre Marie au contribuit la dezvoltarea neurologiei pe baze anatomo-clinice. În anul 1882 se înființează prima catedră de maladii nervoase la spitalul Salpêtrière în cadrul facultății de medicină din Paris, condusă de Charcot. Și neurologul român Gheorghe Marinescu, întemeietorul Școlii românești de neurologie
Neurologie () [Corola-website/Science/310288_a_311617]
-
dintre țara ei natală Spania și țara adoptivă Franța. Ezitarea spaniolă și amânarea l-au condus pe cardinalul Mazarin, primul ministru al Franței, să pretindă o căsătorie pentru stăpânul său cu Margaret Yolande de Savoia, a doua fiică a Christinei Marie a Franței, care a fost sora lui Ludovic al XIII-lea. Când Filip al IV-lea al Spaniei a auzit de întâlnirea de la Lyon între Casele de Franța și Savoia în noiembrie 1658, el a exclamat despre uniunea franco-Savoia că
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
a Casei de Bourbon. A fost sora mai mică a viitorului rege Ludovic al XIII-lea al Franței. Tatăl ei a fost asasinat la 14 mai 1610, înainte ca ea să împlinească un an. După ce sora sa mai mare, Christine Marie, s-a căsătorit cu Victor Amadeus I, Duce de Savoia, în 1619, Henriette a preluat prestigiosul titlu de "Madame Royale"; acesta era folosit de cea mai mare prințesă de la curtea franceză. Henrietta a fost instruită, împreună cu surorile sale într-un
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
bronșită urâtă cauzată de clima umedă din Anglia, decide să se întoarcă în Franța. Henrietta a plecat la Paris unde a locuit la Hôtel de la Bazinière, actualul Hôtel de Chimay. În august 1669 a asistat la nașterea nepoatei sale Anne Marie, care a fost bunica maternă a lui Ludovic al XV-lea, ceea ce face din Henrietta Maria strămoașa celor mai multe familii regale din zilele noastre. Puțin mai târziu, în 10 septembrie 1669, Henrietta Maria a murit la castelul Colombes din cauză că a luat
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
plecat la Paris unde a locuit la Hôtel de la Bazinière, actualul Hôtel de Chimay. În august 1669 a asistat la nașterea nepoatei sale Anne Marie, care a fost bunica maternă a lui Ludovic al XV-lea, ceea ce face din Henrietta Maria strămoașa celor mai multe familii regale din zilele noastre. Puțin mai târziu, în 10 septembrie 1669, Henrietta Maria a murit la castelul Colombes din cauză că a luat o doză prea mare de opiacee, la sfatul medicului lui Ludovic al XIV-lea. A fost
Henrietta Maria a Franței () [Corola-website/Science/310284_a_311613]
-
al Senei, în fața Luvrului, un hotel, care astăzi nu mai există cu excepția capelei din curtea Bonaparte. Dă recepții fastuoase cu spectacole teatrale și baleturi, care țineau până târziu. Deschide un salon literar unde erau prezenți scriitori, filozofi, poeți printre care:Marie de Gournay, Philippe de Desporte, François Mainard... Margareta reia raporturile cu Henric și devine prietenă cu Maria de Medici. După moartea lui Henric al IV-lea, în 14 mai 1610, Maria obține regența pentru fiul său minor și dorește ca
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
a fost numit „"cel mai înțelept nebun din creștinătate"”, un epitet atribuit caracterului său până astăzi. Iacob a fost singurul fiu al reginei Maria I a Scoției și a celui de-al doilea ei soț, Henry Stuart, Lord Darnley. Atât Maria cât și și Darnley erau strănepoți ai regelui Henric al VII-lea al Angliei prin fiica acestuia, Margareta Tudor, sora mai mare a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. Domnia Mariei în Scoția a fost nesigură, ea și soțul
Iacob I al Angliei () [Corola-website/Science/310325_a_311654]
-
regală a avut șapte copii: Regele a avut și șase copii nelegitimi : Cu aristocrata franceză Mélanie de Gaufridy de Dortan (1876-1937): Cu actrița spaniolă María del Carmen Ruíz y Moragas (1898-1936): Cu Pauline of Saint Glen: Cu Béatrice Noon: Cu Marie Sousa:
Alfonso al XIII-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/309115_a_310444]
-
domnului Ioan Constantin Neculai (Mavrocordat) Voievod, cu toată cheltuiala și osârdie sf(â)nți(ei) sale chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru vecinica sa pomenire. Fost-au sârguitori cu osteneala Dum(nealui) Ștefan Rusăt vel pah(arnic) cu giupâneasa dum(nealui) Marie Sturdza. Leat 7251 (=1743) mart(ie) 5"". Pe partea cealaltă a turnului, inscripția se continuă astfel: ""Fost-au la această vreme egumen Ștefan monah"". Turnul este construit din pereți portanți din zidărie de piatră tencuită cu mortar de var. Pe
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
pe ei și pe familiile lor. Asemenea acțiuni erau mai ușor de întreprins în Berlin și de asemenea mai ușor de întreprins pentru persoanele bogate, cu relații și în mod particular pentru femei. Aristocrate precum Maria Gräfin von Maltzan și Marie Therese von Hammerstein au reușit să obțină acte cu ajutorul cărora au ajutat numeroși evrei să evadeze din Germania. Elisabeth von Thadden, directoarea unei școli private de fete, nu a fost de acord cu edictele naziste, și a continuat să înscrie
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
( este un vârf stâncos, înalt de 428 de m, situat în apropiere de localitatea Jetřichovice (Dittersbach) ) în Boemia, Cehia. Vârful a fost denumit în secolul XIX după prințesa Marie Kinsky, anterior fiind numit Spitzgestein" (Vârf de piatră). In anul 1856 prințul Ferdinand Bonaventura Kinsky lasă să fie construit pe vârful stâncos o colibă, care a servit și ca foișor de foc. Coliba este distrusă de vreo două ori de
Mariina skála () [Corola-website/Science/310627_a_311956]
-
însoțit toată viața. Învățătura despre Sfânta Inimă a lui Isus nu era foare răspândită în evul mediu. Cultul Sfintei Inimi a luat amploare în biserica catolică abea în secolul al XVII-lea, urmare a mesajelor divine primite de Sfânta Marguerite Marie Alacoque (1647 - 1690). De aceea, este remarcabil faptul că Sfânta Inimă apare în mai multe dintre viziunile Fericitei Angela de Foligno. Ea își prezintă experiența mistică astfel: În alte ocaziii, Angelei îi apărea Sfânta Inimă pentru a o invita să
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
Fred Sr.). Însă Fred III a dat în judecată familia lui Donald pentru o presupusă „influență abuzivă” asupra lui Fred Sr. lovit de o demență, pentru a obține o reducere a cotei care revenea lui Fred III și surorii sale Maria prin testamentul bunicului lor, dar Donald Trump a atribuit cota redusă din testament antipatiei tatălui său față de mama lui Fred III și a sistat ajutorul financiar pentru fiul lui Fred III. Ajutorul a fost reluat printr-o hotărâre judecătorească până la
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
(4 ianuarie, 1852, Greifswald - 18 iulie, 1916 în Berlin), născută Marie Charlotte von Bardeleben (pseudonime "George Allan", "Ditto and Idem"), a fost o scriitoare și traducătoare germană, care a locuit în România. Este eroina romanului biografic al lui Eugen Lovinescu, "Mite". A fost căsătorită cu doctorul Wilhelm Kremnitz, medic al familiei
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
Idem"), a fost o scriitoare și traducătoare germană, care a locuit în România. Este eroina romanului biografic al lui Eugen Lovinescu, "Mite". A fost căsătorită cu doctorul Wilhelm Kremnitz, medic al familiei regale române, și cumnat al lui Titu Maiorescu. Marie Charlotte von Bardeleben s-a născut pe 4 ianuarie 1852 în orașul Greifswald din Pomerania Inferioară. Tatăl său, Marie Charlotte, care prefera să fie numită Mite, a urmat studii de literatură, filozofie, pictură și canto, întâi la Greifswald, apoi la
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]