15,766 matches
-
mare și-i ziceam Moșu. Avea un cuțit făcut de țigan. Tăia ca briciul. “Vițelu’ ne demască!” I-am pus mâna stângă după gât, mâna dreaptă i-am băgat-o în nări, i-am sucit capul și l-am tras. “Moșule, taie-i beregata! Ai grijă să nu mă tai și pe mine. L-am ținut strâns că n-a mai mișcat bietul vițel. I-a plăcut comandirului Arsenescu. A tăiat capul și picioarele de la genunchi în jos și le-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
poiană. “Comandirule, fie vorba între noi: ai zis că e dat, dar vițelul e luat!... Niște oameni necăjiți puteau consuma căpățâna. Mâine au să vină copiii și-au să vadă burdihanul întins de câini”. Servitoare cu cântec Peste câteva zile, Moșu Dincuță îmi spune: “Dane, a venit ordin de la Arsenescu să te execute că ai refuzat să-l împuști pe Ciobanca.” Radu mi-a zis la fel. “Arsenescu a vrut să facă un grup de trei: eu, Moșu și încă unu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Peste câteva zile, Moșu Dincuță îmi spune: “Dane, a venit ordin de la Arsenescu să te execute că ai refuzat să-l împuști pe Ciobanca.” Radu mi-a zis la fel. “Arsenescu a vrut să facă un grup de trei: eu, Moșu și încă unu, să te împușcăm pe tine, pe Apostol și pe Leana State, o servitoare care fugise cu Apostol în pădure. Avocatul nu se debarasase de femeia asta și o femeie totdeauna-i cu cântec și riscuri. Cei trei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
luptat Preda și-l supunea pe cioban. Ungureanu a băgat mâna la cizmă, a scos un pistol și l-a împușcat în picior. Preda a făcut opt ani de închisoare grea. L-am lăsat Am rămas cu Radu și cu Moșu până în 1951. Ne pregăteam de iarnă. Le-am propus să facem bordei, să ne aprovizionăm și să rămânem în munte. Radu și Moșu n-au vrut. Erau slăbiți. N-au avut curaj să înfrunte iarna. Au plecat în jos pe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Preda a făcut opt ani de închisoare grea. L-am lăsat Am rămas cu Radu și cu Moșu până în 1951. Ne pregăteam de iarnă. Le-am propus să facem bordei, să ne aprovizionăm și să rămânem în munte. Radu și Moșu n-au vrut. Erau slăbiți. N-au avut curaj să înfrunte iarna. Au plecat în jos pe Topolog să caute gazde. Trecând pe zăvoi, pe la Poienarii de Cioflinceni, au ajuns într-o vărzărie. Costel Ciucă din Poienari venise la iepuri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a omorât. Radu nu i-a făcut nici un rău.” M-a oprit. “Sub jurământ, să nu faci așa. Îți interzic. Copilul meu nu mai trăiește.” L-am lăsat. “De-aia-i bădia roșu la față!” Am stat singur în bordei. Moșu era plecat. Pe femeia lui o prinsese șeful de post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
post când îi aducea mâncare. “Mă duc la croitoreasă”. “Îi duci croitoresei mămăliguță și ouă fierte?” A intrat șeful de post în camera vecină să pună coșulețul bine: corp delict! Femeia a ieșit și dusă a fost. A fugit cu Moșu la gazdă. Primăvara, au urcat la munte la mine. Mai aveam într-o damigeană nițel vin, în alta aveam nițică țuică. “De-aia-i bădia roșu la față!...” Ei nu știau că mâncasem alune. Cruci de lemn lângă prăpastie Terminasem
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu capre.” Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale. Tatăl copiilor a venit la Căpățâneni, la șefu’ de post. Toți știau că cine trădează îi dau foc la casă, îi distrug tot neamu’! Și eram cel mai blajin
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
venit nimeni, dar a venit Securitatea. Plecasem dimineață din sat, pe întuneric. Parcă mă trăgea cineva de raniță să nu mă duc la bordei, să mă-ntorc în sat. Nu înțelegeam senzația asta pe care n-am mai avut-o. Moșu și nevasta nu erau la bordei. Spălaseră rufe. Am desfăcut ranița. Au venit și ei cu rufele ude. Le-am zis să le-ntindă la umbră. I-am lăsat să facă mâncare și-am adormit. M-am trezit în rafale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cel care șuieră ai scăpat sigur. Sub mine se căsca o prăpastie de vreo 30 de metri. M-am aruncat în jgheab și m-am dus pe spate. Am ajuns jos și am încercat automatul. Mergea. După mine, a sărit Moșu. Piatra udată Pe o potecuță, am ieșit după cetatea Poenari. Am mers pe pârău. Pietrele erau uscate. Mai încolo, piatra - udă. De ce-i udă? Cel care a trecut a călcat neglijent în baltă și a udat piatra. Dacă mergeam mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să-l captureze cu orice preț. Haiducul își săpase o groapă de patru metri sub grajdul lui Vasile Ștefan din Albești. Era cald în pământ, dar i se stingea felinarul: n-avea aer. A venit Ungureanu cu un IMS la moș Vasile Rădulescu, rudă cu haiducul. “Moșule, unde-i Diaconescu?” “Nu știu.” “Nu spui? Te ducem în Rusia!” L-au aruncat în mașină, au zbăngănit zăvoarele și au plecat. S-a speriat bietul uncheș. “Am trecut de București. Spui?” În realitate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Haiducul își săpase o groapă de patru metri sub grajdul lui Vasile Ștefan din Albești. Era cald în pământ, dar i se stingea felinarul: n-avea aer. A venit Ungureanu cu un IMS la moș Vasile Rădulescu, rudă cu haiducul. “Moșule, unde-i Diaconescu?” “Nu știu.” “Nu spui? Te ducem în Rusia!” L-au aruncat în mașină, au zbăngănit zăvoarele și au plecat. S-a speriat bietul uncheș. “Am trecut de București. Spui?” În realitate, se învârteau în jurul Argeșului. “Vă spun
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
actele. Membru de partid de ce nu te-ai făcut?”, mă-ntrebau securiștii mai târziu. “Mi-era silă să mă întrebați mereu: cea, cea, cea?” “Cum, mă?” “Păi, ce-a fost mă-ta, ce-a fost tat-tu, ce-a fost moș-tu?...” Dracul din cârcă Am lucrat la drumuri trei ani. În ’64, m-am predat după ce s-a dat amnistia. M-au iertat cu... 21 de ani de pușcărie. Aveam în cârcă o condamnare de 15 ani în contumacie din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
își învelesc acareturile cu paie de grâu, prinse în țepușe, să nu le ia vântul. Văgăuna de După Deal este străjuită de culmile Vulturu, Urmezău și Cununa. Ei au știut să vadă peste tot urmele lui Dumnezeu cel de demult, Zău Moș, Zalmoxis. Îmi tremură genunchii de atâta umblet. E noapte adâncă și am ajuns la părinții lui Victor Ciorbea - Eugenia și Vasile - doi bătrâni blajini și buni ca pâinea cea caldă. Dar aceeași reticență la început, aud reproșuri referitoare la ziariștii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
După 1990, cei expropriați au primit terenul bisericii. «I-am cântat primarului <<Mulți ani trăiască!>>, l-am invitat la un ou roș, la un hram, ne-a înțeles și a dat bisericii cinci hectare în arendă. Parcă-i la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales meserii ușoare... șoferi... Făceam orice din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la noi! Moș Petru Bordeianu are 91 de ani. - Mă supără picioarele. Am fost chierar. Aici, în ogradă, am avut chierărie... Băieții au ales meserii ușoare... șoferi... Făceam orice din chier. - Mai potcovea câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu nurorile că, până nu faci foc, nu iese fum. - Unde-l găsesc pe Creangă? - La Iași. Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea la 85
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
câte-o mânză, sare Frăsinica, nora lui moș Petru. - Știu nurorile că, până nu faci foc, nu iese fum. - Unde-l găsesc pe Creangă? - La Iași. Acolo-i înmormântat. - Ba, parcă-i îngropat la noi... spune mătușa Macrina, baba lui moș Petru. A ajuns și ea la 85 de ani. Oleacî di neamuri Sîntem oleacî di neamuri cu Ștefan Apetrei, tresare bătrânul. Da’ nu mai știu... Mătușa Sofica era fata Ilenei, sora lui Creangă. Măritată cu Antonică Grigoriu. Omenoși... Ileana, sora
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
s-a dus. Când se îmbată, povestește tot cu prietenii... Mi-a povestit mie om bătrân din sat cum i-a văzut pe Șiulică al lui Cataroi și pe Jicî frate-su cum treceau gârla noaptea cu un taur furat. „Moș Gheorghe, dacă sufli ceva, îți iau glanda!”, i-a spus Jicî. Bătrânul se teme să depună mărturie. Dar Teletin a turbat de mânie când a văzut că nu mai are taurul. Trecem pe la biserică. Ștefănică Burghelea este țârcovnic. Îl întreb
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o blană de miel. Lângă blană, un motan bălțat, parcă la fel de bătrân, care mârâie și clănțăne ca un câine. După mai multe insistențe, îl scot din reverie pe stăpân. Nu înțelege. Îl caut pe părintele Ieronim!», strig eu la urechea moșului. Motanul dă să latre de-a binelea. «Ce vrei, măi? Piei de-aici!» Am pierit și opresc un preot-profesor să-l întreb unde-l găsesc pe părintele Ieronim, care l-a cunoscut pe Ilarion Argatu. «Este chiar dumnealui!». În fața mânăstirii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din partea de sud a orașului, în perioada dinaintea Crăciunului. Era un suport mare cu sacoșe de pânză, poziționat perfect chiar lângă ușă. Numai că un maestru al vânzărilor a hotărât să pună în fața lui un stand și mai mare de Moși Crăciuni de pluș, făcând ca sacoșele să nu poată fi văzute deloc de cumpărătorii care intrau (cei care ieșeau în schimb le vedeau perfect). Nu știu câți Moși Crăciuni au vândut, dar nu cred că suficienți pentru a compensa acea decizie proastă
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
va fi dedicat de autor primei atestări documentare a municipiului dunărean. Iată, ce spune domnul Done Șerbănescu despre acest eveniment: ”La 13 aprilie 1515, Neagoe Basarab Voievod, ctitor al mănăstirii Curtea de Argeș, semnează un Hrisov în Oltenița, prin care răsplătește cu moșii pe slugile domniei : Tatu Vătaf, Voica și Mătea cu fiii și frații lor, pentru dreaptă și credincioasă slujbă” Având un fond de documentare destul de amplu, prof dr. Done Șerbănescu a realizat o monografie istoricoartistică, inserând date interesante despre oamenii de
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
câtă calitate?), uitând că nu poți apela la promoție decât din când în când și că miracolul suprem al gestului rămâne cuvântul, care pune în mișcare alt cuvânt care aduce în lumină alți termeni. În reclamele sportive, funcționează ideea de Moș Crăciun și structura de basm a acesteia în sensul că imaginea sau cuvintele definesc o situație inițială absentă, pe care în final, receptorul o rezolvă. Receptorul este fericit când intră în posesia obiectului magic (vândut sau amanetat) care îl face
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
asupra lui cine știe ce documente sau veste spre sau dinspre Țarigrad...Urmează un lung șir de zapise care vorbesc pe larg despre numita vale. Da’ să vezi, iubite prieten, că tot din zapise am aflat că îi cam adevărată vorba lui moș Creangă despre felul românului: lui „i-e greu până s-apucă de lucru că de lăsat îndată se lasă”. Până și voievodul trebuia să bage de seamă dacă viile sunt lucrate sau lăsate în paragină și să poruncească celor care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Curtea Domnească chiar, pe Bucium velvornic...” după cum ne spune N.A.Bogdan. Istoria mai consemnează pe la 1467 că în Sfatul lui Ștefan cel Mare se găsea și un boier cu numele Bucium. Se poate presupune că acești boieri vor fi având moșii pe aceste locuri. În „Dicționarul geografic al județului Iași” din 1888 al lui Constantin Chirilă găsim însă: „Buciumi - sat în comuna Buciumi, plasa Codru, se dice că s-ar fi luat numele de la instrumentul bucium, cu care din vechime se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o genealogie bazată pe un text "prototip", în virtutea unei asemănări stabilite doar de autor: de exemplu, Confesiunile lui Rousseau se înscriu în continuarea prototipului reprezentat de Confesiunile Sfântului Augustin. La întrebarea " Care este scena de enunțare a unui text ca Moș Goriot?" se pot da două răspunsuri: a) este scena de pe care un scriitor se adresează unor cititori de literatură (scena înglobantă, corespunzând unui tip de discurs); b) este scena de pe care un romancier se adresează unui cititor de roman (scena
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]