13,622 matches
-
Dacia / Dacoromânia, de-aproape șapte milenii, mai exact, din orizontul anului 4950 î. Hr.), "Soarele și Luna", "Toma Alimoș" ," Corbea", "Iancu Jianu", "Radu Calomfirescu", "Pintea Viteazul", "Constantin Brâncoveanu", "Ghiță Cătănuță" etc. -, cât și în sfera cultă - "Andrii Popa" de Vasile Alecsandri, "Nunta Zamfirei" de George Coșbuc, "Pintea" de Șt O. Iosif, "Rică" de Miron Radu Paraschivescu, "Balada trupului care s-a frânt pe roată" de Radu Gyr, " Mistrețul cu colți de argint" de Ștefan Augustin Doinaș, "Moartea căprioarei" de Nicolae Labiș, "Balada
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi-l așteaptă să-l răsfețe ? / Haiducește,-mpărătește, / viața lui cu cerbi gonește. // Cântă. Și cu el în zare / merg grădinile călare. Altul tace. Merge, unde ? / Către ce vâltori rotunde ? / Care noaptea mi-l înghite / cu tristețile-otrăvite ? / Care
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu în rotocoale / vâjâe și dă târcoale. Suflu cer peste voroave, / din luceferi fac potcoave, / că în grajdurile mele / roibii-s potcoviți
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
monahală. Dacă copilul alege un ou fiert tare, acesta va avea o viață lungă și mulți copii. Completări includ calculatoare de birou (cu referire la contabilitate), ață (pentru moda) și linguri de lemn (pentru gătit și poftă de mâncare). La nunțile tradiționale malteze, grupul miresei merge în procesiune sub un baldachin ornat, din casa familiei miresei, la biserica parohială, cu cântăreți care intonează serenade miresei și mirelui. Cuvântul maltez pentru acest obicei este "il-ġilwa". Acest obicei împreună cu multe altele, a dispărut
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
Noile soții purtau , un element tradițional maltez de îmbrăcăminte. Cu toate acestea, ea nu mai este purtată în Malta moderne de Malta. Astăzi cuplurile sunt căsătorite în biserici sau în capele în satul sau orașul pe care și-l aleg. Nunta este, de obicei, urmată de o petrecere generoasă și veselă, de multe ori cu mai multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
sau în capele în satul sau orașul pe care și-l aleg. Nunta este, de obicei, urmată de o petrecere generoasă și veselă, de multe ori cu mai multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a fost evident în mai 2007, când mii de maltezi și turiști au participat la o nuntă tradițională malteză în stilul secolului al XVI-lea, în satul . Aceasta a
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
-l aleg. Nunta este, de obicei, urmată de o petrecere generoasă și veselă, de multe ori cu mai multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a fost evident în mai 2007, când mii de maltezi și turiști au participat la o nuntă tradițională malteză în stilul secolului al XVI-lea, în satul . Aceasta a inclus "il-ġilwa", care a condus mireasa și mirele la o
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
multe sute de invitați. Uneori, cuplurile vor încerca să includă elemente ale nunții tradiționale malteze în celebrarea lor. Un interes renăscut în nuntă tradițională a fost evident în mai 2007, când mii de maltezi și turiști au participat la o nuntă tradițională malteză în stilul secolului al XVI-lea, în satul . Aceasta a inclus "il-ġilwa", care a condus mireasa și mirele la o ceremonie de cununie care a avut loc pe de capelei Sf. Andrei. Petrecerea care a urmat a avut
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
o ceremonie de cununie care a avut loc pe de capelei Sf. Andrei. Petrecerea care a urmat a avut muzică ("") și dansuri populare. Festivaluri locale, similare cu cele din Sudul Italiei, sunt un lucru obișnuit în Malta și Gozo, celebrând nunți, botezuri și, cel mai vizibil, zilele sfinților care cinstesc sfântul patron al parohiei locale. De zilele sfinților, "festa" atinge apogeul cu o Mare Liturghie cu o predică despre viața și realizările sfântului, după care o statuie a sfântului este purtată
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
dacă participă sportivi polonezi; și în timpul vizitelor oficiale ale unor personalități importante, în special ale Papei. În timpul vizitei Papei, the national flag se arborează de regulă împreună cu cel alb-galben papal. Arborarea drapelului la sărbători personale, cum ar fi aniversări sau nunți, nu se practică. Conform sondajelor, circa un polonez din trei declară că au în posesie un drapel polonez, și circa unul din patru îl arborează la sărbătorile naționale. Astfel de manifestări publice de patriotism sunt mult mai frecvente în vestul
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
țară: Multe mariaje încă sunt aranjate de părinți. Când un cuplu este pe cale să se căsătorească, viitorul soț plătește tatălui sau fratelui mai în vârstă al fetei, o sumă de bani pentru a o întâlni și a o peți. O nuntă durează, de obicei, 3 zile și jumătate. Bărbatul trebuie să îi facă toate plăcerile femeii în ziua nunții. Femeia trebuie să rămână virgină până în ziua nunții. Extinderea familiei este elementul cel mai important al vieții sociale marocane. Legătura dintre mamă
Maroc () [Corola-website/Science/298124_a_299453]
-
plătește tatălui sau fratelui mai în vârstă al fetei, o sumă de bani pentru a o întâlni și a o peți. O nuntă durează, de obicei, 3 zile și jumătate. Bărbatul trebuie să îi facă toate plăcerile femeii în ziua nunții. Femeia trebuie să rămână virgină până în ziua nunții. Extinderea familiei este elementul cel mai important al vieții sociale marocane. Legătura dintre mamă și fiu este cea mai importantă într-o familie. Marocanii, în general, își strâng mâinile când se întâlnesc
Maroc () [Corola-website/Science/298124_a_299453]
-
fetei, o sumă de bani pentru a o întâlni și a o peți. O nuntă durează, de obicei, 3 zile și jumătate. Bărbatul trebuie să îi facă toate plăcerile femeii în ziua nunții. Femeia trebuie să rămână virgină până în ziua nunții. Extinderea familiei este elementul cel mai important al vieții sociale marocane. Legătura dintre mamă și fiu este cea mai importantă într-o familie. Marocanii, în general, își strâng mâinile când se întâlnesc; - cea mai întâlnită formulă de salut este ""As
Maroc () [Corola-website/Science/298124_a_299453]
-
dacă el nu ia în curând o decizie cu privire la căsătorie, acesta a interpretat sfatul tatălui său ca pe o încurajare de a se căsători cât mai repede. Prințul Charles a cerut-o în căsătorie pe Diana în februarie 1981, iar nunta a avut loc la catedrala St Paul la 29 iulie. Prințul și Prințesa de Wales au avut doi copii: William (n. 21 iunie 1982) și Henry ("Harry") (n. 15 septembrie 1984). Charles a fost primul tată din familia regală prezent
Charles, Prinț de Wales () [Corola-website/Science/298189_a_299518]
-
la tron. Charles este primul membru al familiei regale care s-a căsătorit civil, și nu religios. Căsătoria a avut loc printr-o ceremonie civilă la Castelul Windsor, urmată de o binecuvântare religioasă la capela St George. Data inițială a nunții (8 aprilie) a fost amânată cu o zi pentru a le permite Prințului de Wales și altor invitați să participe la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Părinții lui Charles nu au participat la ceremonia civilă din 9 aprilie
Charles, Prinț de Wales () [Corola-website/Science/298189_a_299518]
-
trecerea la anotimpul de primăvară durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovadă și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrală a sărbătorii”. Marcel Lutic a afirmat că în trecut, Dragobetele era „o zi frumoasă pentru băieții și fetele mari, ba chiar și pentru bărbații și femeile tinere
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Jouannin scria în 1840 (în opul "Turquie") că a fost marcat de schimbări rapide în fruntea ierarhiei otomane și de crime. Gin Ali Pașa a răspuns în 1714 afirmativ scrisorii prin care Constantin Brâncoveanu sonda sentimentele Porții, cerând încuviințarea pentru nunta fiului Radu cu fata lui Antioh Cantemir; ba mai mult, marele vizir punea la dispoziție și oameni care să însoțească cortegiul miresei de la Constantinopol până în Țara Românească. Capugiul Mustafa-aga, unul dintre cei mai vechi prieteni ai lui Brâncoveanu, a ajuns
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
și scris pentru ea opera “Salomeea”, în care și-a interpretat rolul inegalabil). A luat parte și la festivalurile muzicale din Salzburg la invitațiile lui Bruno Walter și Herbert von Karajan. A avut mare succes în rolul contesei din opera Nunta lui Figaro de Mozart. Cebotari a cântat sub bagheta unor mari dirijori ca Fritz Bush, Arturo Toscanini, Clemens Krauss, Karl Böhm, Wilhelm Furtwängler. La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific (în
Maria Cebotari () [Corola-website/Science/297426_a_298755]
-
din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12. "Înmormântarea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
români. Studiu etnografic", I-II, ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Fundației Culturale Române", București, 1994, 320 + 359 p. 43. "Nuvele și amintiri", ediție îngrijită de Paul Leu, Editura Euroland, Suceava, 1994, 205 p. 44. [Trilogia vieții]: "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântareala români", ediție îngrijită de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilușiu, Editura "Grai și suflet" - "Cultura Națională", București, 1995, 279 + 607 + 384 p. 45. "Basme populare românești", I, 1986, XXVI+526 p., Editura "Minerva", București; II, 1997
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
279 + 607 + 384 p. 45. "Basme populare românești", I, 1986, XXVI+526 p., Editura "Minerva", București; II, 1997, 431 p.; III, 1998, 262 p.; IV, 1998, 314 p., ediție îngrijită de Paul Leu, Editura "Euroland", Suceava. 46. "Nașterea la români", Nunta la români", Înmormântarea la români", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O.", București, 2000, 303 + 575 + 399 p. 47. "Tradiții poporane române din Bucovina", ediție îngrijită de Iordan Datcu, Editura "Universal Dalsi", București, 2000, 252 p. 48. "Mitologie
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
activitatea sa. Munca în redacția "Tribunei", alături de I. Slavici, I. Bechnitz, de Septimiu Albini, toți oameni cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
cu o serioasă cultură înaintată, a însemnat o adevărată școală literară. Anii petrecuți în redacția "Tribunei" sibiene (1887 - 1889) vor culmina cu apariția poemului "Nunta Zamfirei", un poem - spectacol admirabil, care a impresionat chiar și pe olimpianul Titu Maiorescu. Cu "Nunta Zamfirei" George Coșbuc s-a impus definitiv în atenția cititorilor și a criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și tot cu ea s-a impus mai întâi și la București, după ce fusese publicată în
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
criticilor de peste munți, fapt care i-a creat aureola de mare poet. Și tot cu ea s-a impus mai întâi și la București, după ce fusese publicată în "Convorbiri literare", în martie 1890. Înainte de a fi publicată în "Convorbiri literare", "Nunta Zamfirei" fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința Junimii, în București. În jurnalul său Maiorescu va nota: "„Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”". Până la apariția poeziei "Noi vrem pământ!" (1894), "Nunta Zamfirei" avea să rămână cea
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
publicată în "Convorbiri literare", în martie 1890. Înainte de a fi publicată în "Convorbiri literare", "Nunta Zamfirei" fusese citită de Coșbuc, la 4 februarie 1890, la ședința Junimii, în București. În jurnalul său Maiorescu va nota: "„Coșbuc, cu eminenta sa poezie Nunta Zamfirei”". Până la apariția poeziei "Noi vrem pământ!" (1894), "Nunta Zamfirei" avea să rămână cea mai cunoscută și mai apreciată scriere a lui George Coșbuc. Poemul a fost elaborat în decursul a 5 ani. Prima versiune, datând din 1884, ultima perioadă
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]