15,863 matches
-
conțin, în ansamblu, o meditație asupra evoluției istoriei și a timpului. Predoslovia la Mineiul pe octombrie, apărut în 1776, reamintește biruințele în ordine cultural-religioasă (traducerea cărților de cult) și anunță renașterea națională a secolului următor, prin noul sens dat cuvintelor „patrie” și „patriot”. Pentru cărturar, cauzalitatea divină și voința oamenilor conlucrează, după vechiul concept bizantin al „sinergiei”, la mersul evenimentelor istorice. Mineiul pe noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
deceniu. SCRIERI: La scara 1/1, București, 1947; Sufletul nostru, București, 1949; An viu nouă sute șaptesprezece, București, 1949; Nică fără frică, București, 1950; Ce-a văzut Oana, București, 1952; Horea nu mai este singur, București, 1952; Tinerețe, București, 1953; Florile patriei, București, 1954; Versuri alese, București, 1955; Vârstele anului, București, 1957; Dialogul vântului cu marea, București, 1957; Botgros, cățel fricos, București, 1957; Prințul Miorlau, București, 1957; Chipuri hazlii pentru copii, București, 1958; Aventurile lui Trompișor, București, 1959; Încurcă-lume, București, 1961; Sărbătorile
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din Moldova, Chișinău, 1968; Sonetele câmpiei, Chișinău, 1970; Firul Ariadnei, Chișinău, 1970; Cântece de-acasă, Chișinău, 1971; Diminețile Patriei. Oameni și locuri din Extremul Orient, Chișinău, 1976; Alte cântece de-acasă, Chișinău, 1978; Vine, vine primăvara..., Chișinău, 1981; Strugur dulce, lan de aur, Chișinău, 1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Ungheanu, Pădurea, 213-223, 224, 230; Bratu, Ipoteze, 155-166; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 41-65; Ștefănescu, Momente, 270-294; Zaciu, Bivuac, 16-25; Tomuș, Istorie, 96-116; Balotă, Ion, 404-462; Viorel Alecu, Opera literară a lui G. Călinescu, București, 1974; Martin, Pro Patria, 71-73; I. Bălu, G. Călinescu. Biobibliografie, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 959-965; Nicolescu, Starea, I, 22-50, II, 140; Oprea, Incidențe, 10-18, 141-144; Ciobanu, Incursiuni, 221-225; Ungheanu, Arhipelag, 293-320, 409-411; Steinhardt, Între viață, 261-264; Raicu, Critica, 10-12; Cristea, Arcadia, 155-173; Ciobanu, Însemne
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
în colaborare cu Constantin Gurău); Zivka Komlenac, Când se pornesc zidurile, Timișoara, 1995 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici); Marchizul de Sade, Filosofia în budoar, Timișoara, 1996; Zinaida Hippius, Jurnal petersburghez, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Paul Ivanov); Nikola Koljevici, Temele patriei. Politică și literatură, Timișoara, 1997; Goran Djordjevici, Pământ risipit, Timișoara, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici); Porumbelul de argilă, București, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Carmen Blaga, Ivo Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
Primul poet român, precedând în aceasta pe Eminescu, la care actul de a scrie este resimțit ca vocație și posibilă împlinire de sine, a fost A. Dacă, până la el, poezia era chemată să dea glas numai simțământului (erotismul, iubirea de patrie), acum devine vocea unei conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
și începuturile (auto)imagologiei Nici după încheierea acestui proiect, exilat în Rusia și visând să revină pe tronul țării sale, autorul nu a încetat să gândească diferit, total diferit față de cărturarii contemporani lui. Un singur exemplu: atitudinea față de aspectele privind patria după care tânjea, reflectată în Descriptio Moldaviae. Cum se explică, mai întâi, "distanțarea" lui Cantemir de o realitate care nu îi era doar cunoscută, ci față de care avea frustrarea de a nu fi reușit să o păstorească? Este Cantemir un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Rusia "acasă" și una obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să-i vorbesc de bine pe locuitorii țării de unde ni-i obârșia. Dar ei, la rându-i, i se împotrivește năzuința către adevăr, care ne
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-i obârșia. Dar ei, la rându-i, i se împotrivește năzuința către adevăr, care ne împiedică să le susținem drept bune pe cele pe care dreapta judecată ne-ar îndemna să le mustrăm: căci mai cu rost fi-va pentru patria noastră să li se pună locuitorilor ei sub ochi, cu nevinovăție, viciile care colcăie pe la ei, decât să fie înșelați, ci blândă lingușire și îndemânatică dezvinovățire, astfel încât să credă că bine le fac pe toate cele pe care întregul întins
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în partea cea mai mare o aflăm mult mai romantică, prin urmare mai favoritoare pentru inspirațiunile poetice. Nu cu a doua: pentru că, de se pare la întâia vedere moldavo-românul mai deștept, mai isteț și oarecum mai viu decât cel din patria noastră, aceea nu provine din vreun talent mai deosebit, ci din coîmbletul [legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce se vede la noi în poporățiunea militară de graniță, care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își realizeze unitatea. Ca să rămân la același exemplu pe care l-am evocat deja, cel al lui Nicolae Bălcescu, el prevede înlocuirea masei de lucrători cu o masă de proprietari care are tocmai un efect de unificare și "strângere a patriei". "Poporul" urmează să opereze o conversie radicală a unui corp social alcătuit din multiple voințe divergente, într-un corp social care se exprimă printr-o singură voință. Heliade Rădulescu caută însă altceva - nu o suprimare a multitudinii, ci o educare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nevoie nici măcar de prezența unei opere. Ajungea să demonstrezi o inițiere oarecare în ordinea universului, a națiunii sau a istoriei, care se putea manifesta prin stăpânirea științelor exacte, prin cunoașterea trecutului țării, sau pur și simplu, prin credința în viitorul patriei. Nu conta originalitatea ideilor, dacă "eroul" acționa ca un vulgarizator sau ca un inventator. Din perspectiva cunoașterii raționale - pe care o fetișizează saint-simonismul - aceste gesturi aveau o valoare similară. Dacă difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vulgarizator sau ca un inventator. Din perspectiva cunoașterii raționale - pe care o fetișizează saint-simonismul - aceste gesturi aveau o valoare similară. Dacă difuza o știință deja existentă sau dacă o descoperea, dacă publica un set de documente inedite referitoare la istoria patriei sau dacă transmitea o cunoaștere istorică dată: toate dovedeau o capacitate de înțelegere și de "anticipație" suficientă pentru a califica genialitatea. Cei care știu legile după care se conduce lumea, neamul și națiunea pot prezice viitorul, și asta e tot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă de imagini astrale menite să reprezinte luminile rațiunii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de poezie încarnată. Mai mult, pe baza acestei tehnici, criticul concepe un vast program de "poetizare" a istoriei și a realității românești, de fapt o operațiune de dramatizare a tuturor narațiunilor de viață pe care le furnizează documentele și actualitatea patriei. Orice personaj al istoriei recente sau mai vechi poate fi "idealizat" și astfel transformat în model "profetic", care să fie urmat și dublat de realitate. Poeți contemporani, poeți ai venitorelui, câți veniți în lume cu misiune de a crea omul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un cadru transgresiv față de granița ficțiunii. Nu atât pentru că se estompează distincția dintre viață și operă, cât pentru că îi dă posibilitatea să substituie instituția scriitorului. Astfel orice personaj dintr-o ficțiune exemplară e - virtual - un autor. Eroi din istoria patriei sau din Revoluția de la 48, "verginele" sau primul venit: personajul care izbutește să inspire acțiunile și conduita altora, să "scrie" cu trupul și cu gesturile lui o altă narațiune, din viitor, e în acest mod diafan, supramaterial, un scriitor genial
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu știe încă cine sunt, de unde vor răsări, dacă vor fi autori sau eroi, "poeți" prin scrisul sau prin faptele lor, dar își închipuie oarecum abstract că esența acțiunii lor va fi reflectată în numele lor. Pentru că porecla scriitorului nu este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu la Eminescu avem un șir lung de scriitori-bibliotecari, care deghizează sub preocuparea pentru fondurile de carte o pasiune de colecționar. Nu este singura modalitate prin care se manifestă acest raport cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în punctul descoperirii. În acest sens, Cezar Bolliac avea să insiste asupra semnificației unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit sau un obiect arheologic, dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al omului de știință; în schimb, a descrie traseul care a condus până acolo, a fixa descoperirea într-un parcurs, ca parte a unei "vânători", e gestul îmbibat de pasiune al colecționarului. Expedițiile traversează teritoriul ca și cum ar desena în harta patriei o imensă arhivă latentă: sunt o alegorie a posesiei, o figură vie a deținerii, încarnată în comportamente și acțiuni, echivalentă cu scoaterea cărții din raft, cu mângâierea cotoarelor, cu parcurgerea din privire a cărților aranjate în bibliotecă. Al. Papiu-Ilarian, care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
copilărie, impresii de călătorie, ceasuri de mulțumire etc. De aici și sentimentul de literatură care se naște deja obosită și bătrână, formată din "culegeri" de amintiri, de impresii, de senzații. Colectarea s-a mutat din exterior, în interior, de pe terenul patriei, în meandrele sufletului și ale memoriei, dar și-a păstrat caracterul. Într-un fel sau altul, acești scriitori se definesc nu prin capacitatea de imaginație, ci prin acțiunile legate de aproprierea unor lucruri ale lumii sau ale inimii; sentimentul fundamental
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trăit în mod constant timp de cinci secole în momentul sublim al Federațiilor, cinci secole pe câmpul de la Jemmapes și opt secole la Waterloo, și toate astea fără mărturia unui istoric, în așa fel încât lumea să ignore însăși existența patriei voastre... O! Să nu facem această presupunere, inima voastră ar suferi prea mult!49. Franța e România și România e Franța, așa s-ar traduce simplu fantezia acestei promovări culturale în centrul literaturii mondiale. În privința poeziei populare, e vorba de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura română (ideea vechimii, a documentului istoric sau caracterial), pentru că nu mizele patriei de origine primează, ci cele ale țării-gazdă. Nu e vorba de o simplă validare a producției folclorice românești, ci mai degrabă de un proces, desfășurat în mai multe faze, de inflitrare cu reprezentări "străine". Putem, cu destul de multă acuratețe, să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e faptul că sub impresia ideilor lui Michelet politicianul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autorul Doinelor deveni poet și creator... astfel precum popolul atenian întreba pe poeții săi, când voia a ști d-au păstrat instinctele puternicei și grațioasei sale naturi, de mai cred și cât mai cred încă în zei, în eroi, în patrie, în virtute, în puterea Greciei și în maiestatea Republicei 59. Preocuparea lui Rosetti de a reconstitui o pasiune privată îl face să justifice formele fraternității și ale iubirii pe care le constată în colecția de poezii, prin amorul lui Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]