13,022 matches
-
stăruință și de la alții”1) Femeie independentă, Eliza Mustea îl descoperea pe pedant și în „societate”, sub figura antipatică, plictisitoare, a celui care se prezintă „ca la conferință”, împiedicînd lumea „să se distreze și să vorbească fiecare de ceea ce poate pricepe oricine”2). De regulă, porecla de „pedant” emană de la tineri sau de la cei deprinși să se manifeste firesc, neconvențional. Lucrurile se verifică la scara întregii culturi. Atitudinile pedante nu se potrivesc cu începuturile și, prin urmare, sînt combătute. Oameni tineri
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
păsările (și-ntr-un „Pastel” din Comedii... plopii: „Sărmanii plopi de lîngă moară/ Cum stau de singuri singurei -”) au diminutive la el? Un răspuns ar putea fi strofa următoare, scrisă de un confrate de al său romașcan: „Cine poate să priceapă/ Jalea plopului și plînsul?/ -Doar acela care-n lume / E stingher și el ca dînsul.” Ca să-l înțeleg cît mai amănunțit, încerc să abordez în diverse feluri și sub multiple pretexte lexicul lui Bacovia. în urmă cu o săptămînă i-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
priviri manuscrisul de la Cluj), Bacovia nu dă impresia de om degajat, ci de om încordat, care, din teama de a nu greși, devine hipercorect. Să fie, oare, la mijloc, prudențele de copist ministerial sau vechea teamă a școlarului? Ceea ce nu pricep mulți din cei ce pretind (ori rîvnesc la titlul de) „bacovieni” e faptul că nu poți fi „bacovian” în tranșe, pe bucățele, cu întreruperi (un volum da, unul nu), schimbînd „macazurile”. Bacovia a fost „bacovian” în mod continuu și integral
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe mai mulți decît poezia acestuia? Un răspuns ar fi că emoția, ceea ce „izvorăște din inimă”, are un impact mai puternic și e mai rezistentă decît „experiențele și transfigurările” intelectuale, aluziile mitologice ori de alt gen, care adesea nu sînt pricepute ori se uită repede. Alt răspuns ar fi că Bacovia e mai comprehensiv în fața lumii, pe care o integrează mai larg în versurile sale, cu aspirațiile și dezamăgirile ei. E mai direct, mai social și mai comun, prin urmare, mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înainte de începerea noului an școlar, Eminovici a cerut pașaport pentru 4 fii ai săi, adică și pentru Ilie2 ca acesta să-și valideze, oficial, primele trei clase primare. Dar ce vor fi făcut băieții aceștia la Cernăuți e greu de priceput, pentru că în noul an școlar Șerban și Iorgu n-au fost trecuți în cataloagele Ober-Gymnaziului și nici Ilie în cataloagele de la Național-Hauptschule. În acel an școlar, 1856-1857, la Aron Pumnul a stat în gazdă numai Nîculae 8. Ceilalți, foarte probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o minte pustie. "Dar zice el am o cîmpie ce undoaie-n flori/ Cîmpia speranțelor mele/ Acolo te-așteaptă rîzîndele zori,/ Pletindu-ți coroană de stele./ S-aduci prin amor/ De viață fior./ În cîmpul speranțelor, vină,/ Ondină!" Nu e greu de priceput că acea cîmpie ce unduie-n flori e de Ia Ipotești. D. Popovici aprecia că "tînărul, înarmat cu o mandolină și stînd la fereastra iubitei sale, este un surogat romantic"102. Aici ne interesează valoarea biografică; în ea o găsim pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Cum noi îmblam disculți Și tu stăteai s-asculți Duioasele-mi povești? Spuneam cum au umblat Frumos fecior de crai În lume noua ani Iubita de-au aflat! Ca și cînd te-ai mira Tu ochii mari făceai, Deși mă pricepeai C-o spun în pilda ta; Ș-apoi cînd te rugam Să-mi spui de mă iubești, Prindeai ca să șoptești Cu buzele abea; Și-mi răspundeai cu dor: "Tu nu mă vei căta; În veci rămîn a ta Căci drag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care l-a considerat un oarecare, printre amanții de duzină, i-a reproșat: "Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt Și noaptea candela s-aprinzi Iubirii pe pămînt". Pe lîngă plopii fără soț...) Dar capul aceleia nu putea pricepe nimic din versurile acestea. Dîndu-și seama de valoarea, în posteritate, a operei sale, pe alta a amenințat-o cu oprobiul veșnic: "Cum ai putut a-ți bate joc, de patimile mele, De dulci petreceri la un loc, De ceasuri ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cel lung să nu-i soarbă/ În pod, unde este o bufniță oarbă.// Apoi nu se-ntâmplă o vreme nimic.// Insecte cu frica închisă în plic/ Așteaptă. Privesc melancolici pe geam/ Cu ochii albaștri, motani de Siam/ Ce nu pot pricepe cu mintea, pufoșii,/ Pe domnii ce-și taie salate de roșii/ Când ei doresc carne și carne și carne/ Ce-acum și de-a pururi în somn să-i răstoarne"). De departe însă cea mai seducătoare transformare o suportă, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
iapă de Pomerania", obligatoriu... "trăpoasă". Un inventar de-a dreptul impudic al partenerelor pe care, cu gândul și cu carnea, poetul le-a iubit "pe deșelate" este realizat în poemul-turnir În forță, cu nerușinare: "cum ies de sub cărți nu mă pricep/ decât la un singur lucru am iubit/ femeie cu tot cu fiică, am iubit surori/ gemene și negemene, femei/ pure sau tăvălite de o companie,/ târfe internaționale (deopotrivă/ pudice sau destrăbălate),/ cu fiecare am descoperit o Americă mare cât Rusia,/ le-am
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pură a principiilor de semn contrar, asaltează ființa rațională cu somații seci, cu "telegrame/ conținând pasaje viclene", construite în general pe ideea morții lente, neiertătoare. Plămânul, ficatul, inima, creierul ("hermafroditul") nu încetează a amenința poetul cu spectrul neputinței de a "pricepe", de a da sens unui "cântec suveran", după un sisific efort de a dezgropa "arsenalul de unelte oculte" din carierele lumii. Sub tirul de acuzații, eul poetic se vede nevoit a constata, cu o amărăciune insuficient deghizată sub scutul (auto
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
semnificative sînt acele practici, preconizate de aceleași texte, care nu au alt obiectiv decît acapararea integrală a averii publice. În acest caz, nu e vorba de un aspect caracteristic doar conspirației evreiești: în special iezuiții s-au văzut întotdeauna foarte pricepuți în a pune mîna pe moșteniri, în a deturna, spre folosul lor, prin intermediul duhovnicilor, Testamentele muribunzilor. Dar în discursul rabinului, ca și în Protocoale, mijloacele descrise au cu totul alte dimensiuni. Mai întîi, trebuie menținut un control riguros asupra întregului
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
crește cum crește aluatul într-un cuptor [...]. Nu părea să aibă mai mult de douăzeci și trei de ani, nu părea generalul bătrîn din vremea cuceririi Toulonului, unde i-a făcut pe ceilalți să-și dea seama că nu se pricep deloc să manevreze tunurile. Ne trezim cu el, plăpînd cum era, general, șef al armatei din Italia, o armată care n-avea hrană, muniție, încălțăminte, îmbrăcăminte, o biată armată goală pușcă. "Prieteni, ne spuse, iată-ne împreună. Să vă intre
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
altă parte, într-un loc necunoscut, fără să se știe dacă acolo unde se duce, alungat de neliniști, va găsi liniște și înțelegere. Ca Meursault, eroul lui Camus, Călin Surupăceanu este victima unei conjurații de forțe pe care nu le pricepe. Există o culpabilitate a omului, a istoriei, a lumii, un complot al indiferenței generale? Cine este vinovat de eșecul unui individ care făcuse un act de eroism? Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
strălucitoare. Balzac, Crinul din vale, pp. 93-94 După această descriere limită, contestată totodată de predicatele funcționale care predomină și de enumerație, naratorul adaugă un comentariu care explicitează semnificația: (15') Ce femeie, îmbătată de mireasma Afroditei ascunse în paragină, n-ar pricepe belșugul de idei smerite, dragostea asta albă, tulburată de porniri nepotolite, și această dorință purpurie a dragostei care cere o fericire respinsă în bătălii de o sută de ori luate de la capăt de patima stăpînită, neobosită, veșnică? Pune această mărturisire
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
căpitanul Nemo și mai ales servitorul profesorului, Conseil, în 20 000 de leghe sub mări ("Avînd mereu de-a face cu savanții care trăiau cu noi în Jardin des Plantes, Conseil începuse să știe cîte ceva. Devenise un specialist foarte priceput în clasificările biologice [...]", p. 15); b) recurgerea la un program narativ de tipul unei vizite pe domeniul deținătorului de "cunoștințe". G. Flaubert: "[...] și compuseră o scrisoare, prin care îl rugau pe domnul de Faverges să le facă cinstea de a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Stoian trece dincolo de teza durkheimiană a relației dintre educație și societate și caută să surprindă "factorii" care au condiționat structura și evoluția socială, fără cunoașterea cărora aprecia el nu este cu putință explicarea manifestărilor societății "și nu putem, mai ales, pricepe rostul unor instituții care o servesc pe o anumită latură a ei, cum e școală". Din chipul în care aborda problema dezvoltării sociale se întrevede intenția de a orienta gîndirea cititorului spre înțelegerea materialistă a societății. Punctul de vedere materialist
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
limpede faptul că aceste culturi ale noastre se numărau acum printre culturile amenințate ale lumii. Conștiința diversității Noua conștiință europeană este așadar din ce în ce mai sensibilă la diversitatea culturală fără seamăn a Europei; ea înțelege că această diversitate constituie patrimoniul său; ea pricepe din ce în ce mai bine că această cultură europeană este o policultură. În sfîrșit, potrivit unei conștientizări în buclă, conștiința bogăției pe care o reprezintă această policultură duce la conștientizarea amenințării, iar conștiința amenințării duce la conștientizarea acestei bogății policulturale. Vine această amenințare
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
social, care militează tocmai în direcția dreptului la critică. Fără critică nu există societate civilă, nici știință, nici conduită morală. Critica e un "ferment" de care individul și comunitatea au în egală măsură nevoie. Exponenții puterii se fac a nu pricepe de ce "cârtesc" intelectualii, cum de nu aplaudă în rând cu alții atunci când li se permite bunăstarea și liniștea. Acei exponenți până mai ieri în serviciul dictaturii comuniste, deprinși a asculta și a porunci la rândul lor, par a nu ști
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vor putea stăpâni astfel mai departe. Este o iluzie al cărei preț diferă de la un stat la altul, însă care se plătește individual. Neșansa noastră a fost că echipa de la vârf, recrutată în bună măsură din sfera nomenclaturii, să nu priceapă că lumea se mișcă în altă direcție și că orice întârziere, orice ocol, indiferent de motiv, costă. Orgoliul originalității à tout prix în materie costă enorm. Azi ni se spune că e perimată monarhia constituțională, al cărei aport la crearea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și pe vremea când tânărul Ciprian cânta "întregii Dacii", românimea s-a strâns din nou în jurul amintirii ștefaniene spre a-și mărturisi crezul de viață și a transforma acea amintire în sursă de tărie morală. Câțiva organizatori inimoși s-au priceput să lege admirabil căutările de mai înainte cu gestul de acum. Iar o mulțime de oameni, strânsă de oriunde, a putut asista la parastas și la serbarea ce a urmat. S-au rostit cuvântări, s-au spus poezii, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Presa de altfel va atrage îndată atenția asupra noilor chestiuni (cum știți, noi am obișnuit pe oameni să caute totdeauna ceva nouă. Câțiva imbecili, crezându-se instrumentele soartei, se vor arunca asupra acestor noi chestiuni, fără să înțeleagă că nu pricep nimic din ceea ce vor să discute. Chestiunile politice nu sunt accesibile nimănui, cu excepția celor care au creat politica, sunt multe secole de atunci, și care o conduc. Prin toate acestea veți vedea că urmărind opinia mulțimii nu facem decât să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
lor. Dacă toți și-ar exprima dorința de a-și relua banii, guvernele ar fi prinse în propria lor plasă și s-ar găsi în imposibilitatea de a plăti banii pe care îi oferă. Din fericire, oamenii guvernelor creștine, puțini pricepuți în afaceri de finanțe, au preferat mereu pierderi asupra cursului și o scădere a dobânzilor, în loc de riscul a noi plasări a banilor, preferință prin care au dat guvernelor, mai mult decât o dată, posibilitatea de a se descărca de un pasiv
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de câteva zile de cea anterioară, încrederea că voi mai veni slăbea, în schimb sporeau zvonurile nefondate. [...]. Oamenii înțeleg foarte greu de ce trebuie să se tot întâlnească pentru a realiza un proiect și de ce nu îl concep cei care se pricep să facă lucrul acesta. Asta îi face să se gândească și să discute mai mult despre planificarea și organizarea activității de realizare a drumului și mai puțin despre realizarea proiectului. Aceasta tendință este normală, datorită faptului că, deși știu că
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai mare dacă în reclamă apărea pilotul celebru. Autorii studiului au dat copiilor să completeze chestionare și au constatat că aceștia erau convinși că pilotul era un expert și cunoștea foarte bine produsul lăudat în reclamă. Cine s-ar putea pricepe mai bine să vândă o mașină de jucărie dacă nu un pilot? Chestionare suplimentare au arătat că copii cei mai mici (între 8 și 11 ani) transferau asupra mașinuței carisma inerentă pilotului. Acești copii au încredere mai mare în celebrități
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]