13,437 matches
-
VIAȚĂ DE EROU? 87 de termen catedra. A fost o decizie nu ușor de luat și deoarece prin această pensionare prematură resursele sale financiare erau drastic micșorate. Nu-și mai putea permite, în continuare, nici chiar acea viață în multe privințe modestă pe care a dus-o la Cambridge, ca profesor.117 I s-a spus atunci că mai are dreptul la un concediu de studii. Wittgenstein a urmat sugestia de a profita de acest concediu și de a mai reflecta
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Wittgenstein ultima lui vizită în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au cunoscut în refugiul său din fiorduri, face și el o observație semnificativă în această privință: „Ăîn mediile academice profesionalizate sinceritatea nu este, de fapt, o virtute de prim-plan, deși multora ne-ar plăcea să credem că este. Îmi place să cred că știu dintr-o experiență de primă mână că ea este o virtute
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în mod constant că gândurile îi sunt neclare și se declara foarte nemulțumit de puținul pe care reușea să-l scrie. Refuzul oricărui compromis, exigența față de sine rămân la fel de puternice ca și mai înainte. Două episoade sunt semnificative în această privință. După întoarcerea de la Viena, Wittgenstein a primit invitația de a susține conferințele John Locke de la Oxford. Deși i se făcea o mare onoare, iar onorariul era considerabil, el a respins invitația. Lui Malcolm i-a explicat că, deși nu poate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ei, una eroică. Iar dacă a fost eroică, atunci ea a fost și „minunată“. NOTE 1 Cât i-a stat în putință, Noica a imprimat aceeași direcție propriei sale vieți. Ca și cum deciziile sale nu ar fi spus totul în această privință, el a lăsat și o notă testamentară. Aceasta începe cu observația că biografia lui „n-are conținut în bună parte din voință proprie“ și se încheie cu mărturisirea: „Mi-am trăit viața în idee, fără rest, spre deosebire de alții care și-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a nu vorbi de romantici. Joachim cunoscuse încă muzicieni care l-au ascultat pe Beethoven cântând!“ (Citat după (Hg.) M. Nedo, M. Ranchetti, Wittgenstein. Sein Leben in Bildern und Texten, Suhrkamp Verlag, 1983, p. 40.) 12 Pionieratul aparține, în această privință, cărții scrise de Allan Janik și Stephen Toulmin, Viena lui Wittgenstein (1973), traducere de Mircea Flonta, Humanitas, București, 1998. Tema a fost reluată de Brian McGuiness, Wittgensteins frühe Jahre, Suhrkamp Verlag, 1988, și de Ray Monk. 13 R. Monk, op. cit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mobileze apartamentul din Cambridge. Detesta ornamente de orice fel, așa că a plătit o sumă considerabilă pentru a i se confecționa ceea ce își dorea. Iar în excursia lor în Islanda, din vara anului 1912, nu s-au făcut economii în nici o privință. Pentru amănunte, vezi „Extracts from the Diary of David Pinsent 1912-1914“, în (ed.) F. A. Flowers III, op. cit., pp. 175-210. 18 Îndoielile sale capătă glas deja într-o scrisoare pe care i-o trimite lui Russell, din Viena, la începutul anului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tuturor convențiilor, Wittgenstein apărea forțelor conservatoare, clericale, drept socialist; dimpotrivă, socialiștii, care erau suspicioși față de individualismul și atitudinea lui religioasă, presimțeau în el un clerical reacționar.“ (R. Monk, op. cit., p. 208.) 58 Sunt semnificative relatările surorii sale Hermine: „În multe privințe, Ludwig este profesorul înnăscut: totul îl interesează și știe să prindă și să facă clar din toate ceea ce este mai important. Am avut și eu de câteva ori prilejul să-l văd la lucru, deoarece și-a consacrat câteva după
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Wittgenstein Theodore Redpath adaugă: „A adus contribuții foarte importante în discuțiile de la cursurile lui Wittgenstein și de la Clubul de științe morale. Îmi închipui că discuțiile cu Francis au fost de o considerabilă valoare pentru Wittgenstein astfel încât beneficiul în această privință nu a fost probabil unilateral. (Op. cit., p. 9.) Wittgenstein ar fi fost probabil de acord cu această apreciere, cel puțin în prima perioadă a prieteniei sale cu Skinner. În 1932, a notat pe prima pagină a unuia din manuscrisele la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care Wittgenstein folosea această exprimare indică sensul pe care i-l dădea: suntem aici pentru a ne face datoria. 87a K. Briton, „Portrait of a Philosopher“, în op. cit., p. 206. 88 Norman Malcolm povestește un episod semnificativ în această privință. În toamna anului 1939, presa scria că guvernul german învinuise serviciile secrete britanice că au pus la cale asasinarea lui Hitler. Wittgenstein i-a spus lui Malcolm că nu ar fi surprins dacă această afirmație s-ar dovedi adevărată. Malcolm
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein, vol. 4, p. 95.) 127 J. Hintikka, în (Hg.), D. Mersch, op. cit., pp. 141-142. 128 Peter Geach, „Last Lectures 1946-1947“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 3, p. 170. Norman Malcolm oferă alte detalii și un comentariu semnificativ în această privință. Moore avusese un atac cerebral și medicii i-au recomandat să evite oboseala și orice iritare. Soția lui se străduia să-l ajute să urmeze aceste recomandări, întrerupând orice discuție filozofică în care era angajat, dacă ea se prelungea mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cel puțin, gânduri asemănătoare.“ L. Wittgenstein, „Cuvânt înainte“ la Tractatus Opera de tinerețe a lui Wittgenstein 1 a fost și este socotită și astăzi o lucrare foarte originală. Toți cei care i-au acordat atenție sunt de acord în această privință. Nu însă și în ceea ce privește răspunsul la întrebarea în ce fel este ea originală. 1. Nedumeriri La prima vedere, această scriere surprinde prin alăturarea și îmbinarea cu totul neobișnuită a instrumentelor de analiză ale logicii moderne, a limbajului ei simbolic, cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
posibilă. Aceasta deoarece devine tot mai TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 121 conștient că în textul lui Wittgenstein și în ceea ce a spus acesta, cu diferite prilejuri, despre Tractatus, există afirmații greu de împăcat. Nu lipsesc mărturisiri semnificative în această privință ale unora din cei care și-au consacrat viața studierii filozofiei lui Wittgenstein. Norman Malcolm, fost student și unul dintre prietenii lui Wittgenstein, se referea într-o scrisoare din ultimele luni ale vieții sale la critica pe care a făcut
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ontologice și etice. Un punct de plecare în încercarea de a obține clarificări asupra relației dintre aceste componente îl poate constitui răspunsul la întrebarea care este obiectivul central al lucrării. Există un număr destul de mare de indicații convergente în această privință. S-a subliniat nu o dată, îndeosebi de la apariția cărții lui Allan Janik și Stephen Toulmin, Wittgenstein’s Vienna 126 GÂNDITORUL SINGURATIC (1973), că acea orientare a gândirii care își găsește expresia în Tractatus poartă pecetea unui anumit peisaj spiritual și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele posibile, cum pot fi ele identificate?“ În Tractatus propoziția cu sens este desemnată adesea, mai scurt, prin cuvântul propoziție (Satz) cuvânt care primește astfel o utilizare specială, tehnică, diferită de cea comună. Autorul nu este însă consecvent în această privință. (În treacăt fie spus, titlul pe care l-a ales inițial Wittgenstein a fost Der Satz. Abia în faza finală a redactării cărții l-a înlocuit cu Logisch Philosophische Abhandlung [Studiu logico filozofic].) Pentru tânărul Wittgenstein, care a fost în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu răspunsul pe care îl dă aici la această întrebare. Cum remarca, pe bună dreptate, un comentator, și enunțurile care nu sunt despre propoziții contribuie la clarificarea a ceea ce este o propoziție.13 Wittgenstein însuși s-a exprimat în această privință într-un mod lipsit de echivoc. În „Cuvântul înainte“, un text care poartă de asemenea pecetea preocupării pentru o concizie extremă, el scrie: „Întregul înțeles al cărții ar putea fi exprimat aproximativ în cuvintele: ceea ce se poate în genere spune
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
urmă poate fi înșelător deoarece mulți asociază cu expresia imagine o fotografie, o reflectare în oglindă, un portret, o icoană. La Wittgenstein cuvântul stă însă pentru modele, pentru descrieri structurale ale unor stări de lucruri. El îl urmează în această privință pe fizicianul german Heinrich Hertz, care, în cartea lui din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ce sunt construite într-un mod ce corespunde tocmai acestor figuri.“22 Unii interpreți sunt, desigur, de acord că această apropiere a țelurilor urmărite nu trebuie să ne facă să trecem cu vederea deosebiri fundamentale. Același McGuiness face în această privință o observație ce merită să fie amintită. „Ca și gândirea lui Kant, gândirea lui Wittgenstein are o orientare critică; obiectul examenului critic este însă la Wittgenstein limbajul. Iar acest examen se sprijină pe o înțelegere a logicii și a științelor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
accepte că despre lume ca întreg sau despre valori nu se poate spune nimic decât că nu se poate spune ceva despre acea „formă logică“ a expresiilor limbajului care le distinge drept expresii descriptive. Chiar dacă el este avertizat în această privință, de exemplu în 4.121, 4.1211 sau 4.1212. Este plauzibil că unul din lucrurile pe care le avea în vedere Wittgenstein atunci când a scris că lucrarea lui va putea fi înțeleasă „doar de acela care a gândit el
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
face cu modul cum este lumea reală. Aceasta deoarece universul logicii este cel al posibilităților, al cadrelor în care devine posibilă orice descriere a ceea ce este real și, prin urmare, contingent. Tractatus-ul ar conține precizări pe deplin concludente în această privință. (6.1233: „Este însă clar că logica nu are de-a face cu întrebarea dacă lumea este de fapt așa sau într-un alt fel.“ TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 147 6.124: „Propozițiile logice descriu eșafodajul lumii sau mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
trebuie să știe acest lucru oricine înțelege propozițiile în forma lor neanalizată.“ Cercetarea condițiilor de posibilitate ale propozițiilor ține, pentru autorul Tractatus ului, de ceea ce el numește „logica lumii“ sau „logica limbajului“. 5.552 conține o observație importantă în această privință: „Logica precedă orice experiență privitoare la faptul că ceva este într-un anumit fel. Ea precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De „logică“ ține dacă anumite combinații de obiecte există sau nu există. Propozițiile elementare sunt cele care afirmă 154
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă cadrul dat a priori în care are loc descrierea faptelor. În 2.034 există o indicație clară în această privință: „Structura faptului constă din structurile stărilor de lucruri atomare.“ Această structură „se arată“ în propoziții, dar despre ea nu se poate spune nimic. Propozițiile elementare nu sunt, prin urmare, „imagini“, ele nu sunt propoziții. Dacă acceptăm această concluzie, atunci nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lor nu este necesar ca ele să aibă o altă concordanță cu lucrurile. În realitate, noi nu știm și nici nu avem vreun mijloc de a afla dacă reprezentările noastre despre lucruri sunt în concordanță cu acestea în vreo altă privință decât în ceea ce privește această relație fundamentală.“59 Despre mișcările din natură nu putem avea, prin urmare, vreo altă cunoaștere decât aceea că ceea ce poate fi derivat din imaginile noastre este în acord cu datele de observație. Un sistem al mecanicii va
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
actuale și prin acceptarea raportării la o experiență ulterioară, mai matură. Dacă o imagine este adecvată sau nu, pentru aceasta nu există în genere o decizie univocă, ci pot exista deosebiri de păreri. O imagine poate oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o experiență ulterioară, mai matură. Dacă o imagine este adecvată sau nu, pentru aceasta nu există în genere o decizie univocă, ci pot exista deosebiri de păreri. O imagine poate oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării date acestor teorii vor putea fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
orientarea ei empiristă. O formulare foarte clară a acestei receptări răspândite a Tractatus-ului a dat-o, cu câteva decenii în urmă, filozoful american Wilfrid Sellars. „Wittgensteinul Tractatus-ului - scria Sellars - este un caz deosebit de interesant deoarece deși se integrează, în anumite privințe, în mod clar în tradiția lui Hume, el concepe totuși sarcina filozofiei ca fiind aceea de a da o relatare a priori a ceea ce înseamnă că ceva este obiect al cunoașterii empirice. Sub acest aspect, el aparține tradiției lui Kant
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]