12,787 matches
-
studiul său asupra fundamentelor patristice ale tradiției orientale, ne indică originea neîncrederii în Dumnezeu. El este de părere că: „Lupta teribilă pe care omul este chemat să o ducă este cea împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni care amenință orice relație derivă nu de la frica de om, ci de la frica de Dumnezeu, a cărui iubire și promisiune de viață nu are credit. Mi se pare că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
împotriva suspiciunii deoarece, în loc să fie o manifestare a bogăției promisiunii lui Dumnezeu, este un atentat la identitatea sa. Motivul acestei suspiciuni care amenință orice relație derivă nu de la frica de om, ci de la frica de Dumnezeu, a cărui iubire și promisiune de viață nu are credit. Mi se pare că (adaugă autorul) acesta este motivul profund al dificultății de a crede, a da încredere mărturiei lui Isus ca celui care într-adevăr ne descoperă chipul Tatălui”. 2. Omul „situat” în timp
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
urmărit fiind acela de a ameliora cadrul de viață urban (arhitecții creaseră grupul Banlieues 89 și afirmaseră necesitatea investirii în urbanistică pentru a pune capăt urâțeniei și mizeriei clădirilor și periferiilor). Din 1988, politicile orașului au fost marcate de reevaluarea promisiunilor Statului-Providență și de accentul pus pe promovarea drepturilor omului 2. Dezvoltarea socială urbană cerea: teritorializarea acțiunilor, con-tractualizarea, implicarea locuitorilor, o nouă solidaritate pentru combaterea excluderii etc. Astfel, în 1988 a luat ființă Delegația Interministerială a Orașului (DIV), în anii 1990-1991
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mare de biserici, dar și de știința și tehnologia care pot ameliora calitatea vieții, condițiile, modul de viață. Sigur că ele nu au "făcut totul" bun și bine dovadă contextele ecologice, economice, politice, culturale în care trăim cotidian, cu toate promisiunile "raționalismelor", "pozitivismelor", dovadă faptul că progresul științific și tehnic nu a coincis cu progresul pe plan social și moral; dar orașele nu pot deveni, nu pot rămâne locuri propice civilizației, spații de toleranță și convivialitate, de includere socială, securizate 2
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale populațiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cetățean și să nu se implice dacă i se impun colectivismul și paternalismul care ignoră individualitatea și distrug libertatea individuală (Plutarh spunea acum 1 800 de ani că "primul distrugător al libertăților unui popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire"). Participarea la viața orașului, implicarea depind de atractivitatea orașului pentru cetățean, mai exact, de atractivitatea condițiilor sale de muncă, de viață, de petrecere a timpului liber. Nu ajung bunele intenții, promisiunile, experimentele de tot felul etc. pentru ca oamenii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
popor este cel care face daruri și promisiuni fără acoperire"). Participarea la viața orașului, implicarea depind de atractivitatea orașului pentru cetățean, mai exact, de atractivitatea condițiilor sale de muncă, de viață, de petrecere a timpului liber. Nu ajung bunele intenții, promisiunile, experimentele de tot felul etc. pentru ca oamenii să dorească implicarea în viața comunității. Se pare că multe societăți și așezări urbane europene cunosc o slabă participare a populației, de vreme ce Consiliul Europei și-a stabilit ca obiectiv central "întărirea democrației pluraliste
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă în care industria reclama forța de muncă și timpul indivizilor din clasele populare, care nu erau nici reticenți față de disciplina cerută muncitorului salariat, nici creduli față de promisiunile ce li se făceau. Revenea puterilor publice să acompanieze această mișcare, să neutralizeze riscurile sanitare, dezmățul social și politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul secolului al XIX-lea până la al Doilea Război Mondial
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spațiului urban"). Pe vremea celor "Treizeci de ani glorioși", planificarea urbană părea a fi motorul modernizării societății, modernizare care nu se reducea doar la raționalizarea economică. Aceasta trebuia să opereze și în domeniile social, cultural și civic. Astfel înțeleasă, asociată promisiunilor de sporire a confortului și de dezvoltare benefică pentru toți, se spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult la consimțământ decât la constrângere. Democrația împodobită cu virtuți funcționale punea însă o problemă: cum să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
străzilor, iluminarea spațiilor publice reprezentau încercări de ordonare a spațiului urban, în speranța unei disciplinări mai riguroase a locuitorilor. Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann Haussmanizarea este adesea prezentată ca primul exemplu al unei adevărate politici urbane 1 concepute pe baza promisiunii de a salubriza, mări și înfrumuseța Parisul. Transformarea capitalei a fost considerabilă, iar amprenta lui Haussmann rămâne și astăzi pregnantă. Lucrările la drumuri au fost efectuate în trei etape, care au corespuns celor trei rețele diferite. Prima rețea, începută încă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea lor politică. Această atitudine dă seama de ritmul lent în care s-a operat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
masa de bucătărie și pentru masa de lucru, fotolii de diverse forme pentru odihnă, mobilă compartimentată pentru obiectele de uz personal [...]. Interiorul caselor nu mai semăna cu acela din vremea lui Ludovic al XIV-lea. Iată aventura"129. Aceasta era promisiunea făcută de Le Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
organisme profesioniste) operații complexe de amenajare sau de urbanizare a unui teren colectiv, aceasta petrecându-se cu acordul autorităților locale alese. Acestea rămâneau condiționate de dificultățile ocazionate de realizarea acestor importante ZAC, și în special de problemele ridicate de angajamentele, promisiunile făcute populațiilor care urmau să locuiască sau să muncească acolo. Modern, urbanismul "voluntar și concertat" nu mai decurge exclusiv din controlul strict juridic al regulilor, ci din posibilitatea investițiilor tehnice și economice ale diferiților actori, mai ales industriași. Urbanismul devine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala putea ieși, dar comunitatea era escrocată"191. Denunțarea tehnocratismului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
arbitrar al acțiunii lor, rezumat prin întrebarea "de ce n-am primit eu?"379". Pentru un ales, implicarea deschisă în realizarea dreptului la locuință este sinonimă cu creșterea riscului de a dezamăgi electoratul, care îi va evalua rezultatul acțiunii strict în raport cu promisiunile făcute. În ansamblul ei, descentralizarea urbanismului a dus la întărirea tendințelor segregative ale pieței locuințelor. Totuși, trebuie subliniat că, în materie de habitat, legile de descentralizare de la începutul anilor 1980 nu au transferat în întregime competențele statului către consiliile locale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
complexe, li se reproșează faptul că întrețin un "elitism" neavenit într-un asemenea cadru; dacă sunt prea simple, chiar triviale, atunci ele trec drept semn al lipsei de considerație pentru populație. Și într-un caz, și în celălalt, este estompată promisiunea de a îndemna cetățenii să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză. În sfârșit, diferiții protagoniști își reproșează reciproc faptul că nu sunt la înălțimea mizelor abordate. Foarte frecvent, aleșii se plâng de vederile înguste ale locuitorilor, de incapacitatea "celor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
făcut accesibil prin mijlocirea noilor tehnologii, calificăm în mod abuziv drept "politice" practicile care confundă informarea și comunicarea 490, deliberarea 491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mod inutil, și de aceea complicat, pentru a reduce distanța dintre "teritoriul funcțional" și "teritoriul democratic real". Pe scurt, împiedicarea aleșilor desemnați de către consiliul municipal într-o funcție a unei structuri intercomunale de a vota netransparent, în contradicție cu promisiunile făcute alegătorilor. Ghidați de căutarea unui "optimum teritorial" în domeniul planificării urbane, recentele legi Voynet (1999), Chevenement (1999) și SRU (2000) încurajează constituirea de aglomerații supracomunale, în profitul cărora comunele par să renunțe la o parte din autonomia lor teritorială
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cădeau în sarcina comunelor, departamentului, chiar regiunii. Interlocutorii lor ar fi atât instituțiile europene, cât și statul, ale cărui servicii ar risca să pară diminuate în comparație cu serviciile tehnice ale acestei noi colectivități. Rămân însă fără răspuns mai multe întrebări cu privire la promisiunile legate de constituirea unei puteri a aglomerației urbane. Cea mai presantă dintre ele constă în pertinența instituirii unei singure scale a guvernării orașului. Putem să aflăm un "optimum teritorial" susceptibil să conjuge raționalitatea tehnică și raționalitatea politică la nivel local
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mondializat După Daniel Cohen 513, caracterul dramatic al mondializării nu sancționează presupusa ostilitate a popoarelor după modelul cultural de exprimare și de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ariilor urbane 556, se prezenta ca o provocare majoră pentru democratizarea guvernării orașului. Această lărgire a bazei democratice ar fi permis, în sfârșit, cu mai multă seninătate, să se prezinte riscurile confiscării sale de către marile grupuri private din serviciile urbane. Promisiunile evaluării democratice A solidariza orașul nu înseamnă doar o guvernare cu mai mulți reprezentanți ai tuturor locuitorilor săi, ci și o mai mare transparență a modalităților de guvernare. Asociind temele orașului și ale cetățeniei, numeroase colocvii și-au exprimat încă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
supusă riscului guvernării urbane / 255 Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție / 255 Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare / 262 Iluzionarea republicană și orașul mondializat / 266 Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației / 278 Concluzie. Căile urbane ale democrației moderne / 287 Exigența unei guvernări mai reprezentative a orașului / 288 Promisiunile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
promisiunile unei mai bune căutări a echității / 266 Problema claselor mijlocii în condițiile guvernării orașului mondializat / 272 Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației / 278 Concluzie. Căile urbane ale democrației moderne / 287 Exigența unei guvernări mai reprezentative a orașului / 288 Promisiunile evaluării democratice / 290 Abrevieri / 297 Bibliografie / 301 Index / 319 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Marcel Gauchet (sociologia individualismului democratic), autori precum Gilles Lipovetski, Paul Yonnet, Alain Ehrenberg, ale căror lucrări diferă între ele și se distanțează de reflecția presupusului lor șef de școală. Aceste analize au ca punct comun trimiterile la denunțările stângii privind promisiunile democrației și deplângerile morale și reacționare ale ideologilor Republicii. După noi, lucrările lui Alain Ehrenberg au avantajul că nu subestimează dimensiunea politică a democrației. 1 Paul Yonnet, Jeux, modes et masses, Paris, Gallimard, 1985, p. 12. 2 Ibid., p. 377
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
când se face urmărirea silită a imobilelor; ... h) interdicția de înstrăinare sau grevare a imobilului, precum și modalitățile interdicției de strămutare sau grevare; ... i) contractul de locațiune sau cesiunea de venituri mai mari de trei ani; ... j) dreptul de preemțiune; ... k) promisiunea stabilită prin convenție de a încheia un contract de înstrăinare cu privire la bunul imobil; ... l) sechestrul asigurător și judiciar; ... m) schimbarea rangului unei ipoteci; ... n) plângerea împotriva încheierii de carte funciară; ... o) sentința declarativa de faliment; ... p) lucrările de expropriere a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210531_a_211860]