13,226 matches
-
mereu și, în același timp, trebuie să ne debarasăm de propriile obișnuințe pentru a permite transmiterea valorilor și a instituțiilor care au hrănit speranța noastră și pentru a sprijini speranța generațiilor ce vor veni. Se poate întâmpla, însă, să fim siliți să purtăm, cu demnitate, povara declinului, ba chiar a morți. Un alt pas spre convertire, care are de-a face cu diferența dintre decadență și declin, este acela de a nu ne mai lăsa influențați de ideea că doar lucrurile
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
garanta Bisericii, până la întoarcerea lui Cristos, slujirea umanității, asemenea unei energii regenerabile care are nevoie de carisme regenerabile. Bernard de Clairvaux, în una dintre scrisorile sale, amintește acest fapt: «Nu există nimic ferm pe acest pământ, motiv pentru care suntem siliți ori să mergem înainte, ori să dăm înapoi. Nu este posibil să rămânem în starea la care am ajuns. Cine nu vrea să progreseze, dă înapoi. Isus Cristos este premiul pentru această cursă. În momentul în care vă opriți, nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ei ac de cojocul îndîrjiților. Această metodă odioasă și criminală era practicată de mozaici și în secolul l și ll al erei noastre, fiind amintită de către Saul/Pavel în Galatieni 6,12-13: ,,Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiți tăierea împrejur... Căci nici ei care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Tora; ci voiesc doar ca voi să primiți tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.” Cu cosoiul la înde-mînă după cum arată și citatul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
întors acasă după moartea lui Alexandru Macedon în anul 323 î.e.n. și împărțirea imperiului între diadohi. Toate rudele lui Alexandru au fost măcelărite iar geții, besii și bastarnii au fost puși sub ascuțișul săbiilor. ,,Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-și ducă luptătorii sub comanda geților. În disprețul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie(înțelegere) și să stea(să fie angajați) la agie(conducerea Ma-cedoniei). Puternicul conducător(Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîn-dit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unde în Historiae Philippicae la XXXll, 3 ne luminează cum erau vremurile pe atunci: Și dacii sînt din neamul ge- ților. Ei, în timpul regelui Oroles, fiindcă nu s-au luptat bine împotriva bastarnilor, ca pedeapsă pentru lașitatea lor, au fost siliți din ordinul regelui, ca atunci cînd se culcau să-și pună capul în locul picioarelor și să facă servicii pentru femeile lor, care servicii de obicei li se făceau. Și situația lor nu s-a schimbat decît atunci cînd și-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
generației sale, a făcut războiul. Obține un post de profesor suplinitor la liceul unde fusese elev. Grijile materiale, din cauza cărora în vremea studenției a trebuit să ocupe un post de funcționar la Primăria Capitalei și apoi la Institutul Geologic, îl silesc să refuze bursa în Italia oferită de Ramiro Ortiz, profesorul său la Universitate. După ce trece cu succes, fiind clasificat primul, examenul de capacitate (1923), între anii 1925 și 1929 este, în Turnu Severin, director al Școlii Normale „Domnul Tudor”, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
de bun nivel: International Journal of Romanian Studies (Sorin Alexandrescu), Dialogue (Jean Lacroix), Miorița (Charles Carlton). Ce-am făcut pentru a le sprijini? Câte abonamente din țară am subscris? Preocuparea sub Ceaușescu era doar de a le controla și a sili să contribuie la cultul personalității. Cu o astfel de mentalitate primitivă mari progrese nu vom înregistra niciodată. Fundația Cultura Română ar putea avea în vedere și astfel de publicații. O spunem fără maliție. în rest, să auzim numai de bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și al lui Dumitru Ogea, sobar. D. a început școala la București, unde a fost înmatriculat cu numele de familie Dumitrescu. Starea materială precară a părinților l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare și l-a silit să practice felurite îndeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o țesătorie, la o fabrică de zahăr, corector de ziar, învățător suplinitor, administrator de moșie, funcționar la Ministerul Domeniilor. Căsătorit cu Antigona Rabinovici, a avut o fiică, Lucia Demetrius, scriitoare. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
de "intelectualism" denotă în acest context tocmai propensiunea tineretului către mult râvnitul statut de intelectual. Conexiunea între intelectualism, tineret și politica educației este reliefată, în stilul caracteristic, de către unul dintre tinerii intelectuali ai României interbelice, scriitorul Camil Petrescu: Cine te silește să fii intelectual: statul conferă aura de glorie creației intelectuale, încurajând-o prin crearea de instituții și școli. Iar după ce te dedici artei sau științei, tot statul te lasă în mizeria propriilor mijloace. Apoi, e o lege organică - toate clasele
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
efect deosebit de nociv asupra educației copiilor îl are dezorganizarea familiei, divorțul. Copiii ai căror părinți s-au despărțit au un sentiment de inferioritate față de ceilalți. Se jenează să vorbească despre părinții lor, îi încearcă un sentiment de rușine când sunt siliți să răspundă: ,,Mămică s-a despărțit de tăticul". Uneori, cănd intervin divorțurile urmările sunt foarte grave. Apar cazuri de copii care iau drumul vagabondajului, care refuză să meargă la scoala, care și-au însușit deprinderi urâte, de furt, huliganism etc.
ARTA DE A FI PĂRINTE by Hriscu Libelula () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93085]
-
pentru a ne face să înțelegem în ce măsură ne îndreptam spre o situație planetară îngrijorătoare. Am devenit conștienți de pro-blemele legate de o creștere cantitativă excesivă, de demografia galopantă, de poluarea industrială. Ecologia "științifică" se organiza în aceeași perioa-dă: ecosistemele ne sileau să gîndim într-un mod complex. La rîndul lor, membrii Clubului de la Roma au părut surprinși de importanța pe care o acordam nevoii de a nu ne mulțumi cu o viziune tehnocratică asupra problemelor mondiale. Eram interesați de problemele sensului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost un susținător esențial al grupului: a simțit mereu că politica se sprijină pe toate cunoștințele și că legăturile cu oamenii de știință sînt decisive pentru a putea lua cele mai bune decizii cu putință. Acest eveniment ne-a silit să căutăm, după cîtva timp, alte referințe politice pentru ca grupul să-și conserve dimensiunea. Ne gîndeam, între altele, să reluăm legătura cu Michel Rocard, pe care Buron și cu mine îl frecventaserăm, în perioada lui Objectif 72, devenit Objectif socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să se rătăcească pe calea tipului de reflecție la care faceți aluzie, însă aceasta nu e, după cîte știu eu, axa centrală a gîndirii lor. De la Jules Verne încoace, mulți au folosit modele SF pentru a incita spiritele și au silit speculația științifică și realitatea de fapt, care se găsește într-un roman, să se întîlnească. Ce mă in-teresează la Institutul de la Santa Fe este faptul că cercetătorii apelează la modelalizare și la computer în calitate de macroscop. În cartea mea o numesc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o dublă criză a expertizei. Cînd trebuie luată o anumită măsură, putem primi cîte sfaturi vrem, pe cele mai luminate și chiar sprijinite de o certitudine științifică, politicianul care va semna deci-zia își asumă, totuși, riscul electoral de a fi silit să demisioneze dacă lucrurile iau o întorsătura proastă. Nimic nu poate face ca un politician, chiar bine sfătuit, să nu fie singur cu conștiința și riscul său în momentul deciziei. Asta explică multe lucruri, și mai ales ceea ce m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la Baku, în 2009, pentru a vedea, după propriile spuse, dacă "moartea are întîlnire cu mine". Și s-a dus pregătit, de altfel, înarmat cu o sumedenie de cărți, printre care Moartea lui Arthur Schnitzler, deși realitatea azeră l-a silit să-și revizuiască puțin cadrul finalului imaginat, deoarece hotelul ales în acest scop fusese dărîmat... Textul are vagi aere testamentare, pe jumătate jurnal de călătorie (cu fotografii făcute chiar de scriitor), pe jumătate jurnal intim, decupat în secvențe scurte, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
forme generoase și păr negru cînd a hotărît să ajungă o stea flamboaiantă, rivala unor Marylin Monroe sau Jean Harlow. Prin urmare, devine blondă (peroxidîndu-se cu o asemenea înverșunare și frecvență, încît, după cîțiva ani, rămîne fără podoabă capilară, fiind silită să recurgă la peruci extravagante) și începe să cultive la rîndul ei acea imagine de bimbo prostuță, seducătoare și frivolă, ce prindea (ba chiar încă mai prinde) atît de bine la populația admirativ masculină a cinefililor. Liberati nu face concesii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca anumite acțiuni necunoscute dar benefice realizate de către unii indivizi să fie împiedicate. În consecință, dacă astfel de decizii sunt făcute de la caz la caz și nu sunt guvernate de un atașament față de libertate ca principiu general, libertatea va fi silită să piardă în fiecare caz. Bastiat a avut într-adevăr dreptate să trateze libertatea de alegere ca fiind un principiu moral care nu trebuie niciodată sacrificat unor considerente de expeditivitate; deoarece nu va fi niciun aspect al libertății care să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Este într-adevăr un realism straniu, care, luat de valul sarcasmului unilateral la adresa mulțumirii de sine a puterilor status quo-ului, incluzînd și țara de origine a lui Carr, nu se mai întreabă asupra legitimității politicii puterilor revizioniste și este astfel silit să pledeze pînă la urmă pentru o formă de conciliere. Altfel spus, scepticismul lui Carr se îndreaptă împotriva menținerii status quo-ului cu argumente ce ar putea fi la fel de bine folosite și împotriva celor ce vor să-l schimbe. Această critică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
putere din Europa, nici un sistem internațional viabil nu putea exista fără ea. Aceasta era, de fapt, una din tezele centrale ale diplomației realiste. Dacă statele nu reușesc să găsească modalități de a-și face auzite cerințele (Carr 1946), ele sînt silite să apeleze la mijloace nu neapărat pașnice. Kissinger (1957) critica într-un mod asemănător lumea internațională bazată pe state individuale izolate. Încă o dată, aceasta ar putea împinge statele să pună în discuție nu doar starea de fapt, ci chiar regulile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Departamentului de Stat, au dobîndit influență în întreaga administrație. Doar două persoane mai credeau încă în politica externă a lui Roosevelt: Byrnes, secretar de stat și Hopkins, consilier personal al lui Roosevelt și apoi al lui Truman. Byrnes a fost silit să renunțe la a mai căuta un compromis în timpul Conferinței Miniștrilor Afacerilor Externe de la Londra (11 septembrie - 2 octombrie 1945), pentru a nu fi etichetat ca un politician al cedării. Hopkins a murit în ianuarie 1946, după o călătorie la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conflictele vitale și cele periferice. Atîta timp cît orice dispută putea fi interpretată ca un test pentru hotărîrea SUA de a îngrădi expansiunea sovietică și atîta timp cît orice modificare a status quo-ului putea înclina echilibrul în favoarea sovieticilor, Kissinger era silit de logica sa geo-politică să supra-angajeze forțele SUA. El n-a făcut decît să continue, și nu să corecteze, greșelile administrațiilor anterioare, pe care le-a denunțat cu atîta îndreptățire. Politica americană a mobilizat resursele pentru a se opune amenințărilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vedere al economiei politice, analiza politică sau cea a puterii este o variabilă endogenă explicării. Cu toate acestea, teoria eco-nomică internațională liberală consideră puterea ca exogenă. Prin forța definiției sale (care integrează avuția și puterea), se pare că Gilpin este silit să excludă economia internațională liberală din corpul teoriei lui. Această tensiune ar putea fi motivul pentru care el își ajustează definiția în tratatul din 1987, pentru a fi în acord cu ceea ce se gîndește în mod obișnuit cu privire la definirea economiei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai sînt, sau nu în mod necesar, împărtășite și necesită o justificare în vremurile noastre democratice, acest fundament nu se poate baza pur și simplu pe tradiție, ci trebuie susținut de dovezi științifice. Pentru a apăra realismul, Morgenthau a fost silit să urmeze a doua cale, cu toate că el credea în prima. Ambiguitatea aceasta iese la iveală în felul în care el tratează balanța puterii: pe de o parte, balanța puterii este considerată o instituire contingentă - ea se realizează numai dacă regulile
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa pot afla verice povățuire, Ș-a scrie încă într-ales cu reguli arătate, Pe toți învață d-a le ști fără greșeală toate, Și versuri înmeșteșugite învață d-a se face, Siliți-vă a o-nvăța!... sau faceți cum vă place. Poeziile lui Ienache sunt cvasi-lăutărești: Amărâtă turturea, Când rămâne singurea Căci soția și-a răpus, Jalea ei nu e de spus. Poetul adaugă oarecari comentarii: Dar eu om de naltă fire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
l. Pentru cel ce nu cunoaște limba latinească este înzadar oricum vor fi scrise zicerile..." În privința neologismelor, viitorul i-a consfințit dreapta și larga vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e vestigiu slav. În privința caracterelor tipografice avea firește dreptate. Dar ortografia lui etimologică și limba pestriță italo-romînă sunt ridicule: Quînd va resbumba ultima trumbî Quare quele mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]