19,447 matches
-
între oameni până mai ieri mocnită a fost ridicată la rang de politică de stat, urmând împilările ce decurg din imperativul „cine nu-i cu noi - e împotriva noastră! Și cine era socotit potrivnic nu mai avea nici o șansă omenească. Simțul proprietății ce a făcut pe țăran să se opună și să mănânce bătaie, simț ce îndeamnă omul în chip natural la adăvăseală pentru zile negre, a fost socotit un „rău social” care „naște monștri”! Generația mea a dus în spate
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
stat, urmând împilările ce decurg din imperativul „cine nu-i cu noi - e împotriva noastră! Și cine era socotit potrivnic nu mai avea nici o șansă omenească. Simțul proprietății ce a făcut pe țăran să se opună și să mănânce bătaie, simț ce îndeamnă omul în chip natural la adăvăseală pentru zile negre, a fost socotit un „rău social” care „naște monștri”! Generația mea a dus în spate tot greul creării bazei materiale a orânduirii care să asigure „fiecăruia după nevoi”, dar
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
îmi pun gheara în gât ca pițigoiul. Uite că mi-am permis un lux ca acesta. Și aș vrea să-ți spun că povestea cu pițigoiul se bazează pe adevărul crud. Această ființă atât de gingașă - pițigoiul - dispune de un simț al libertății de neimaginat. Nu suportă captivitatea sub nici un motiv. Se sinucide înfigându-și gheara în gât la prima încercare de a-l pune sub obroc! Și Decebalus per Scorillo a preferat moartea în locul captivității, vere. Aici nu-i vorba
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
8 noiembrie 1834 - o fac eu pe a toate știutorul. Prietenul meu nu se lasă și continuă: A fost ridicat după proiectul lui Gheorghe Asachi. La început “clirosul și noblesa” au închinat monumentul lui Mihail Struza voievod. Acesta, însă, cu simț diplomatic, l-a închinat “Auguștilor monarhi care au dat Moldovei noul așezământ” (Regulamentul Organic). Acum hai s-o luăm la picior, că simt podgoria Copoului pe aproape. Știi vorba ceea: “pleci cu graba și te întâlnești cu zăbava”? Și unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cel mai nobil mariaj din câte au fost încheiate vreodată”. Pe nesimțite pun stăpânire pe carte și caut cu înfrigurare și spusele altor spirite înalte despre vin și muzică. Și am ce citi... De pildă: “Muzica și vinul sânt literatura simțurilor și a inimii” - cum spunea Leibnitz. Apoi Mahler, afirmă că: “Muzica și vinul sânt pârâul cristalin în care mă spăl zilnic de nemărginita murdărie a acestei lumi”. Rămân surprins de cele spuse de baronul de Roy, care afirmă că: “Vinul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
să fiu sub munții cei înalți Ai coborâ în râpă sub soare să mă încalți Și veștejita să mă vezi, m-ai reînvia cu un sărut Când totul pe lume-i pustiu și tot ce-i frumos s-a pierdut. SIMȚURILE Mi-ai atins toate simțurile Toate vibrează și strigă după tine Nu le auzi? Nu vrei să le înțelegi! Îți vorbesc din nou prin mine. Mă culeg de jos și mă sparg în bucățele mici Fiecare dintre ele vor să
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
înalți Ai coborâ în râpă sub soare să mă încalți Și veștejita să mă vezi, m-ai reînvia cu un sărut Când totul pe lume-i pustiu și tot ce-i frumos s-a pierdut. SIMȚURILE Mi-ai atins toate simțurile Toate vibrează și strigă după tine Nu le auzi? Nu vrei să le înțelegi! Îți vorbesc din nou prin mine. Mă culeg de jos și mă sparg în bucățele mici Fiecare dintre ele vor să îți aparțină Ce păcat că
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
Căci tu știi ce vreau, iubire, Și ce vreau nu e păcat! PLOAIE VS. SOARE Ploaia mă plictisește iar și iar, E prezentă mereu când nu avem nevoie, Vreau soarele cel blând și cald Să îmi mângâie cu razele lui simțurile, Ploaia nu se lăsă și pornește, Soarele se ascunde printre nori. De ce avem doar un gând care ne orbește, De ce nu mai credem în noi? Ploaia e nervoasă, vine și mai tare Și mai mult și mai puternic, soarele dispare
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
criticismul lui Kant eliberarea minții de sub dogmele unilaterale ale 20 {EminescuOpXV 21} religiei pe de-o parte, a materialismului brutal pe de alta, dar rezultate pozitive despre "ființa lumei sau lucrul în sine" nu conține nici filozoful cel mai adânc. Simțurile omului nu sunt făcute decât pentru calitățile lucrurilor, adică, viind în atingere mediată sau imediată c-un obiect într-un mod hotărât, lăsând cu totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nici filozoful cel mai adânc. Simțurile omului nu sunt făcute decât pentru calitățile lucrurilor, adică, viind în atingere mediată sau imediată c-un obiect într-un mod hotărât, lăsând cu totul nedezlegată cestiunea dacă acele calități sunt inerente lucrurilor. Căci simțurile produc fiecare din ele o serie de fenomene, oricare ar fi impulsul. Față cu orice atingere ochiul produce numai fenomene de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit, mirosul numai miroase. // Limba atinsă de un curent
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de lumină (colori), urechea numai sunete, gustul numai gust, pipăitul numai pipăit, mirosul numai miroase. // Limba atinsă de un curent electric simte acru, ochiul frecat noaptea cu mâna produce colori, urechea lovită începe a țiui. Lumea de dinafară dă grăunțele, simțurile dau o făină produsă de ele, cari nu te îndreptățesc la nici o judecată asupra grăunțelor. E evident dar că, neputând omul percepe decât cu propriile sale mijloace, el va rămânea înlăuntrul murilor lui și niciodată n-a intra în ființa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
TREBUIE LUAT"] 2267 Ceea ce numiți dv. trei dimensiuni n-are trei dimensiuni: acestea sunt creațiuni ale poziției noastre relative; precum ceea ce numiți dv. rază a soarelui n-are numai * cele șapte colori ale lui Fraunhofer: acestea sunt numai creațiuni ale simțurilor noastre. Cercul întreg trebuie luat; rezultanta cercului întreg e realitatea absolută, atotștiința, atotputința. ["KANT, CEL MAI PROFUND DINTRE MURITORI... "] 2267 Kant, cel mai profund dintre muritori, a descoperit că spațiul ca mărime este pururea egal cu sine însuși, că, orice
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mulțimea raporturilor matematice în care vrei să pui o linie, nu de la linia însăși. ["ADEVĂRUL ESTE NEGATIV"] 2286 Astfel noi nu știm într-adevăr nimica pozitiv, ci numai negativ... Nu simțim ceea ce-i materie, putere, natură, pozitiv - ci numai întrucît *** simțurile noastre reagează asupra lor..., reacțiuni contra influințelor pozitive ale naturei, dreptul - o reacțiune contra nedreptății, binele - o reacțiune contra răului... și sângele rece. Sufletul liniștit și mulțămit are o influință binefăcătoare prin puterea de reacțiune ce o reprezintă față cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
legi, principii și instituțiuni străine la români, fără a ști cum se află cele românești. Armata, economia, școalele le cunosc mai bine străinii decât românii; despre toate aceste găsim mai multe în jurnale și broșure străine decât în cele române. [SIMȚUL ISTORIC] 2255 Pentru că nimic nu esistă în lume ce n-are o cauză începătoare și un timp de începere. E o cestie de cultură de-a le ști toate acestea, de-a ține seama de ele, de-a avea simț
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
SIMȚUL ISTORIC] 2255 Pentru că nimic nu esistă în lume ce n-are o cauză începătoare și un timp de începere. E o cestie de cultură de-a le ști toate acestea, de-a ține seama de ele, de-a avea simț istoric. 75 {EminescuOpXV 76} Cine nu ține seamă de ele sau e ignorant din cauza lipsei de cultură, sau ignorant din cauza provenienței din alt loc, adecă străin, deci n-are simț istoric, deci e incapabil de-a guverna. [TINERETUL ȘI SIMȚUL
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acestea, de-a ține seama de ele, de-a avea simț istoric. 75 {EminescuOpXV 76} Cine nu ține seamă de ele sau e ignorant din cauza lipsei de cultură, sau ignorant din cauza provenienței din alt loc, adecă străin, deci n-are simț istoric, deci e incapabil de-a guverna. [TINERETUL ȘI SIMȚUL ISTORIC] 2258 Un bătrân de spirit a spus despre tineretul nostru că-i pare că e ca cireșile cărora grădinarul, voind să le facă să se coacă înainte de vreme, li
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simț istoric. 75 {EminescuOpXV 76} Cine nu ține seamă de ele sau e ignorant din cauza lipsei de cultură, sau ignorant din cauza provenienței din alt loc, adecă străin, deci n-are simț istoric, deci e incapabil de-a guverna. [TINERETUL ȘI SIMȚUL ISTORIC] 2258 Un bătrân de spirit a spus despre tineretul nostru că-i pare că e ca cireșile cărora grădinarul, voind să le facă să se coacă înainte de vreme, li sucește cozile. Cireșile se coc într-adevăr, dar numai pentru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
au întors... ca tineri români. Neavând nicidecum priceperea țărei, vorbind în locul limbei naționale un jargon francezo-bolgăresc, necunoscând istoria și legile țării, neștiind întru cât acestea două pot fi puse drept temelie dezvoltării noastre, acești tineri sunt lipsiți cu totul de simțul istoric. 76 {EminescuOpXV 77} ["EUL NOSTRU SOȚIAL... "] 2258 Eul nostru soțial a mers p-o cale străină nouă înșine, străină românismului, și a făcut pas - însă acela a călcat într-un materialism cras, astfeli încît acuma e posibil d-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
întîi, adecă e x, de-aceea regula de-a preda intuitiv însemnează a preda genetic, a le face să se nască una din alta; și naștere, creștere, scădere, în proporții gradate, fiind și frumos* și lesne de constatat de cătră simțuri, de-aceea dezvoltarea obiectelor pe cari le predăm elevilor trebuie să fie genetică. [INSTRUCȚIE ȘI EDUCAȚIE] 2258 De mult aud lăudîndu-se inteligența estraordinară a românului, deși poate nimic nu-i mai neadevărat decât această laudă. Căci pe [ce] se bazează
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sunt numai o scară de stări a unei și aceleiași materii. Dar [î]i lipseau instrumentele pentru a o verifica. A trebuit deci ca inteligența să se coadapteze greutăților de verificare, să lungească vederea ( - aceeași vedere) prin telescop; să ascuță simțul pipăitului (prin cumpeni chemice), să ascuță auzul (prin instrumente acustice); să ușureze zgîriarea unghiilor prin metale ascuțite; să accele[re]ze repejunea pasului prin vapor. Toate, toate; toate analogii ale unor cunoștințe cuprinse virtual în mintea noastră. Eroarea se naște
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mutarea punctului de gravitație. 2255 Adevăruri [... ] și adevăruri fenomenologice [ADEVĂR ORGANIC ȘI ADEVĂR ELEMENTAR] 2263 religie = adevăr organic știință = adevăr elementar phaenomenon = adevăr organic noumenon = adevăr elementar 322 {EminescuOpXV 323} [ARTA ȘI ȘTIINȚA] 2255 I Arta = adevăr fenomenolog[ic]. [... ] Legile simțurilor Legile judecății Simțuri: scădere gradată după depărtare Minte: infinit suma * gradului * *** egalitatea unităților de valori finit, suma oricării valori concrete [... ] ["TREI SOIURI DE ADEVĂRURI"] 2263 Trei soiuri de adevăruri * Infinit - progresiune ca atare finit - constante - raport[uri] constante între mișcare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
gravitație. 2255 Adevăruri [... ] și adevăruri fenomenologice [ADEVĂR ORGANIC ȘI ADEVĂR ELEMENTAR] 2263 religie = adevăr organic știință = adevăr elementar phaenomenon = adevăr organic noumenon = adevăr elementar 322 {EminescuOpXV 323} [ARTA ȘI ȘTIINȚA] 2255 I Arta = adevăr fenomenolog[ic]. [... ] Legile simțurilor Legile judecății Simțuri: scădere gradată după depărtare Minte: infinit suma * gradului * *** egalitatea unităților de valori finit, suma oricării valori concrete [... ] ["TREI SOIURI DE ADEVĂRURI"] 2263 Trei soiuri de adevăruri * Infinit - progresiune ca atare finit - constante - raport[uri] constante între mișcare - raport constant între
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de inteligență. ["MIȘCAREA LUMII MARI REFLECTATĂ ÎN CEA MICĂ"] 2267 precum o parte nu poate fi un întreg și precum întinderea* părții* nu poate fi*** decât numai stabi[l]ind proporții între ea și în[t]reg*, tot astfel nici simțurile *** în timp și-n spațiu nu pot vedea decât raporturi între ele și ceea ce se petrece. Amândouă la un loc ar fi suma. Ochiul și cele văzute. [... ] Mișcarea lumii mari reflectată în cea mică este fracturarea unei mișcări imense* în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în forma și nu în cuprins. Secte: Estetica formei Estetica cuprinsului - Gehaltsaesthetik (Hegel) - forma (la Herbart). Orce estetic consistă singur pe o formă oarecare însă totuși nu, dacă se respinge adevărul. Ce-mi ajută minciuna în formă frumoasă? Este pentru simț o formă. Un adevărat op de arte, care nu reprezentează adevărul. Omnibus numeris să fie absolut. Neadevărul are o influință neestetică (Hegel, Vi[s]cher). Din adâncimea lucrurilor trebuie să rezulte ceva plin - adică nu numai forma esterioară. Ideea lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
trebuințele ei, se naște și trebuința unei soluțiuni ale acestei nevoi. Afară de aceea, suprapopularea e însoțită totdeauna de fenomenul (foarte esplicabil) grămădirei averilor la indivizi, cari prin mijlocul lor își procură cu un cinism mai animalic toate plăcerile pe care simțurile umane sunt în stare de-a le simți. Grămădirea de averi naște cultură, cultura - ateism, ateismul - ștergerea credințelor pozitive religioase, din cari popoarele sug puterea de-a esista muncind, avizați la o fericire iluzorie în cealaltă lume. Astfel ne găsim
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]