12,662 matches
-
Granițele raialei erau delimitate de râurile Nistru la nord, Ciuhur la est, Prut la sud și Răchitna la vest. Raiaua Hotinului avea circa 100 de sate împreună cu cetatea Hotinului și târgurile Lipcani, Briceni și Noua Suliță. Turcii înlocuiesc și vechea stemă a cetății, reprezentând un pândar cu una nouă cuprinzând trei turnuri pe un câmp auriu având deasupra turnului din mijloc o semilună de care atârnau două paloșe încrucișate. Mai târziu rușii aveau să păstreze această stemă, adăugând deasupra paloșelor o
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
Turcii înlocuiesc și vechea stemă a cetății, reprezentând un pândar cu una nouă cuprinzând trei turnuri pe un câmp auriu având deasupra turnului din mijloc o semilună de care atârnau două paloșe încrucișate. Mai târziu rușii aveau să păstreze această stemă, adăugând deasupra paloșelor o cruce argintie În 1750, mitroplitul Filotei al Proilaviei, reușește prin manevre dubioase care aveau să ducă la depunerea sa din scaun un an mai târziu, să obțină un firman al sultanului Mahmud I-ul prin care
Episcopia Hotinului (Mitropolia Proilaviei) () [Corola-website/Science/328586_a_329915]
-
dr. Sándor Erdő și mama Mária Kiss, bunicii săi au fost secui din Transilvania, stabiliți în Ungaria după Primul Război Mondial. Originea secuiască este motivul pentru care la ridicarea sa la rangul de cardinal al Bisericii Romano-Catolice, a adoptat în stema sa de cardinal simbolurile heraldice ale Ținutului Secuiesc: soarele și luna în câmp albastru. A urmat cursurile școlii elementare și liceale la Colegiul Piarist din Budapesta pe care l-a absolvit în 1970. În același an a fost admis în
Péter Erdő () [Corola-website/Science/328710_a_330039]
-
patimile lui Isus și Sf. Cristofor, de mari dimensiuni (sec. XVI, înainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite în pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii. Altarul, orga, amvonul și stranele datează din sec al XIX-lea. Orga bisericii, care a fost construită în 1844 de Wilhelm Maetz și restaurată în 1906 de Andreas Scherer, este murdară, neîngrijită, dar nedeteriorată și în
Biserica fortificată din Curciu () [Corola-website/Science/329460_a_330789]
-
din 1907 au devenit membrii ereditari. Din acest an, familia a aparținut oficial nobilimii austriece superiore. Astăzi, marea majoritate a familiei nu mai trăiește în România, ci în Germania și Canada. Ea părăsise țară din causa persecuției prin sistemul comunist. Stema se interpretează că lupta cu pintenii (pentru mărirea vitezei calului) și săgeată împotriva dușmanului otoman (semiluna), dar câteodată în timp mai nou și în mod esoteric. În fideicomisul "Iordaki Freiherr Wassilko" din 10 noiembrie 1888 erau incluse satele Berhomet pe
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
află următoarele versuri în limbile română și sârbă: „Oasele eroului azi pământul învelește/ Dar gloria vie zboară peste câmpul departe/ Astăzi turnul neobosit la urmași le povestește/ Ce poate suferi sârbul pentru sacra libertate”. Pe lespedea mormântului se află sculptata stema Șerbiei vechi. are forma de cruce, fiind ridicată pe o solidă fundație de piatră. Zidurile sunt din cărămidă cu o grosime de 1,10 m. Lungimea este de 29 m iar înălțimea în dreptul turlei mari este de 20 m. Prima
Biserica „Înălțarea Domnului” din Manasia () [Corola-website/Science/334910_a_336239]
-
Turnul bisericii este mai masiv decât celelalte turnuri de aceeași vârstă din zonă (cele din Racu, Nicolești sau Mihăileni). Toată ornamentația bisericii și a turnului, ferestrele, intrările, interiorul sunt în stil gotic. Din ornamentația bisericii și din unele urme de steme rămase se presupune, că maistrul constructor este originar din Italia. Altarul datează din anul 1675, reprezentând scene din viața sfântului protector, Ioan Botezătorul, precum și scene iconografice caracteristice marilor sărbători bisericești: Crăciunul, Paștele și Rusaliile. Nacela din interior este decorată cu
Biserica romano-catolică „Sfântul Ioan Botezătorul” din Delnița () [Corola-website/Science/334940_a_336269]
-
Stema municipiului Târgoviște se compune dintr-un scut albastru, având la bază un zid crenelat, de argint, cu două turnuri laterale, rotunde și crenelate. În centru, două personaje domnești, de aur, flanchează un copac de argint, dezrădăcinăm deasupra căruia se află
Stema orașului Târgoviște () [Corola-website/Science/335408_a_336737]
-
de clar-obscur, factură și volum. Lucrările apărute între 1985-1995 relevă o nouă etapă în creația artistului, o altă modalitate a gândirii maestrului.) Mai târziu, în 1989 este titularizat Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. În 1990 participă la elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova și este autorul și promotorul „Stelei cu 8 raze”. Între 1991-1994 este membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. În 1993 devine Director al Centrului Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
concursuri și saloane de artă naționale și internaționale, printre care: în 1988 obține Medalia de Argint pentru tabloul "„Tăcere”", Moscova (Rusia); în 1989 este Laureat al Premiului Tineretului din Republica Moldova; în 1990 i se decernează Premiul Consiliului Suprem pentru elaborarea Stemei de Stat a Republicii Moldova; în 1991 i se oferă Premiul Special pentru tabloul "„Sârmă Ghimpată”", Bacău (România); în 1994 ia Premiul ziarului „Literatura și Arta” pentru ciclul de lucrări "„Istoria Moldovei”", Chișinău (R. Moldova); în 1994 i se înmânează Diplomă
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
element este genitivul lui "lǫgr", masculinul pentru 'apă; râu' (astăzi denumit Râul Numedalslågen), iar ultimul element este "vík", femininul pentru 'mic golf'. Înțelesul ar fi „micul golf de la gura râului (Numedals)lågen”. Înainte de 1889, numele se scria "„Laurvik”" sau "„Laurvig”". Stema localității este din perioada modernă și a fost acordată în 1989. Stema înfățișează un catarg cu trei vele argintii pe un scut albastru, și reprezintă tradiția maritimă a comunei. Orașul Larvik (pronunțat "Laurvig" în norvegiana contemporană) a fost fondat în
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
Numedalslågen), iar ultimul element este "vík", femininul pentru 'mic golf'. Înțelesul ar fi „micul golf de la gura râului (Numedals)lågen”. Înainte de 1889, numele se scria "„Laurvik”" sau "„Laurvig”". Stema localității este din perioada modernă și a fost acordată în 1989. Stema înfățișează un catarg cu trei vele argintii pe un scut albastru, și reprezintă tradiția maritimă a comunei. Orașul Larvik (pronunțat "Laurvig" în norvegiana contemporană) a fost fondat în 1671 de către Ulrik Fredrik Gyldenløve, care a devenit primul conte de Laurvig
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
cu stucaturi și alte obiecte de valoare au fost curățate, iar fațada exterioară a fost curățată și restaurată pentru a evidenția elementele arhitecturale originale. De la intrarea în palat dinspre Canal Grande se trece prin Sala Armelor. Ea este decorată cu steme vechi ale localităților din regiunea Veneto și simboluri ale celor șapte provincii, precum și cu lucrări ale artiștilor contemporani din Veneto. O statuie din ghips a unui leu, simbol al Republicii Venețiene, se află în centrul camerei. Primul etaj al clădirii
Palatul Ferro Fini () [Corola-website/Science/333467_a_334796]
-
mult mai mare decât normă. Clădirea dispune de un etaj principal cu o deschidere monoforă centrală rotundă, o cornișa superioară și un singur balcon; părțile laterale conțin câte o pereche de ferestre monofore cu un singur balcon, intercalate de o stemă nobiliara în relief. Fațadă se încheie cu mezanin, cu ferestre pătrate care sunt poziționate deasupra fiecăreia dintre ferestrele de mai jos; etajul principal și mansarda de la mezanin sunt împărțite de o cornișa marcapiano. Partea din palat care a fost ulterior
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
în scurt timp a fost redenumit în "Go Ahead" la cererea Asociației Regale de Fotbal a Olandei. Sufixul "Eagles" a fost adăugat în 1971, după o sugestie a antrenorului de atunci, Barry Hughes. Acvila (eagle) este și elementul principal al stemei orașului Deventer. După aproape două decenii petrecute în liga secundă, la finele sezonului 2012-13 Go Ahead a câștigat promovarea în Eredivisie, câștigând play-off-urile de promovare. "La 12 noiembrie 2015" Mai jos e prezentat un tabel cu poziționările lui în campionatul
Go Ahead Eagles () [Corola-website/Science/330478_a_331807]
-
câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894 - 1895, o excepție constituind-o prezența, deasupra ușii centrale, a căpriorului ca stemă a județului Dâmbovița. Din anii ’70, după mutarea Prefecturii în noul sediu modern și mult mai mare, aici a funcționat până spre sfârșitul anilor ’80 Secția pentru Adulți a Bibliotecii județene, după care a primit o nouă utilitate aceea de
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în evidență și de un ușor decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului, dinspre Strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-un parament
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
pereche de turnuri. Poarta însăși este apărată de o hersă și de găuri în tavan ("assommoirs" sau "murder-holes"), prin care se puteau lansa proiectile asupra atacatorilor pentru a le asoma. Casteluțul era și decorat cu statui în nișe și cu steme sculptate, care au fost mutilate în timpul Revoluției. În interior se află cabinetul regelui, însoțit de birouri pentru notarii-secretarii regali în turnulețele laterale. Cămașa donjonului a fost construită după casteluțul; include drumuri de strajă protejate de creneluri cu console - primele exemple
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
exterior datează din perioada 1390-1410. Arhivolta, realizată de sculptori necunoscuți, reprezintă Sfânta Treime cu ierarhia angelică. Interior este compus dintr-o singură navă cu cinci travee, o absidă cu cinci laturi și două oratorii laterale. Oratoriul sudic, rezervat reginei, poartă stema lui Isabeau de Bavaria, soția lui Carol al VI-lea, iar cel nordic, rezervat regelui, poartă stema Ioanei de Bourbon. Spre nord se află o ușă decorată cu Încoronarea Fecioarei, care conduce la sacristia. Aceasta ține și loc de tezaur
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
este compus dintr-o singură navă cu cinci travee, o absidă cu cinci laturi și două oratorii laterale. Oratoriul sudic, rezervat reginei, poartă stema lui Isabeau de Bavaria, soția lui Carol al VI-lea, iar cel nordic, rezervat regelui, poartă stema Ioanei de Bourbon. Spre nord se află o ușă decorată cu Încoronarea Fecioarei, care conduce la sacristia. Aceasta ține și loc de tezaur, destinat pentru păstrarea relicvelor. Bolta navei poartă literele „H” și „K”, inițialele lui Henric al II-lea
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare și de alți donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităților administrativ-teritoriale. Curtea de Conturi are drept însemne distinctive: stema, emblema, drapelul și insigna de apartenență la Curtea de Conturi, care au fost adoptate prin hotarârea nr.44 din 15 iunie 2006. Toate simbolurile caracteristice au: câmpul partiționat în bilete albastru și argint, o acvilă cruciată, de aur, cu ciocul
Curtea de Conturi a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334215_a_335544]
-
adoptate prin hotarârea nr.44 din 15 iunie 2006. Toate simbolurile caracteristice au: câmpul partiționat în bilete albastru și argint, o acvilă cruciată, de aur, cu ciocul și membrele roșii, cu aripile pe jumatate desfăcute, purtând pe piept scutul din Stema de Stat a Republicii Moldova și ținând în gheara dreapta Caduceul lui Mercur, de argint, iar în cea stângă un răboj din două bucăți, de același metal. Președinții Curții de Conturi:
Curtea de Conturi a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334215_a_335544]
-
ri” reprezintă soarele, toamna, sudul și rodnicia. Cele patru trigrame se mișcă într-un etern ciclu dinspre „geon” spre „ri”, spre „gon” și spre „gam”, iar iarăși spre geon, în aspirația către perfecțiune. În anul 1963 Coreea de Sud a adoptat că stema națională simbolul Taegeuk, înconjurat de cinci petale stilizate. Vezi: La Jocurilor Paralimpice de la Seul din 1988 și apoi până în 1994 a fost folosit un logo paralimpic conținând cinci diagrame asemănătoare cu loburi de Taegeuk („pa” 巴) aranjate în mod similar
Taegeuk () [Corola-website/Science/334400_a_335729]
-
cu vârful în jos și patru raze scurte. În centru, ordinul este prevăzut cu un cerc emailat roșu, încadrat într-o bordură. În centrul cercului este amplasat un scut albastru cu contur aurit. Pe scut este aplicată imaginea aurită a Stemei de Stat a Republicii Moldova. În partea superioară, emailată alb, a bordurii este scris cu litere aurite, în relief, „Credință Patriei”. În partea inferioară a bordurii, marginal, este amplasată o cunună din două ramuri de stejar argintate. În însemnul ordinului clasa
Ordinul „Credință Patriei” () [Corola-website/Science/334403_a_335732]
-
Kim Ir-sen în 1994 Coreea de Nord a intrat într-o perioadă de doliu național de trei ani. În România doliul național este menționat în Legea 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Această lege prevede la articolul 6 că în zilele de doliu național, stabilite de Guvern, drapelul național se arborează în bernă (coborît pe jumătate). Legea privește drapelele arborate permanent la sediul autorităților și instituțiilor
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]