14,769 matches
-
ordinea de stat feudală, impusă de necesitatea recunoașterii puterii dominante a nobililor. Acesta era spiritul în care au fost preluate și reinterpretate cunoștințele de până atunci, dobândite anterior în Antichitate, despre viața din natură, despre viața din societate și cea sufletească. Existența sufletului ca obiect de preocupare ideatică a fost recunoscută și considerată doar ca produs de creație divină. Din punctul de vedere al gânditorilor medievali, sufletul a fost interpretat ca o realitate ambivalentă: pe de o parte, ca o esențialitate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a apropiat prin intermediul textelor sfinte. În acest fel, s-a urmărit întărirea noilor raporturi sociale dintre oameni, dezvoltarea și consolidarea productivității materiale a acelor vremi, stimularea schimburilor de produse. În acest cadru au putut fi reformulate vechile probleme ale vieții sufletești, s-a pus un accent deosebit pe condițiile reflectării conștiente, pe purificarea morală a sufletului. Toate au fost propuse ca mijloace de acțiune întru îndumnezeire, ca un efort de depășire a simplei comentări și interpretări a textelor sfinte. Reprezentanții acestei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe condițiile reflectării conștiente, pe purificarea morală a sufletului. Toate au fost propuse ca mijloace de acțiune întru îndumnezeire, ca un efort de depășire a simplei comentări și interpretări a textelor sfinte. Reprezentanții acestei perioade au abordat și descris fenomenele sufletești doar în litera Sfintei Scripturi. Unii dintre ei însă și-au permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
depășire a simplei comentări și interpretări a textelor sfinte. Reprezentanții acestei perioade au abordat și descris fenomenele sufletești doar în litera Sfintei Scripturi. Unii dintre ei însă și-au permis, chiar în numele aceleiași ideologii scolastice, să abordeze fenomenele naturale și sufletești cu detașare, să le descrie cu obiectivitate, altfel decât strict prin îndumnezeire. Acestora li se datorează o serie de încercări reușite de clasificare a tipologiilor spirituale în sensibile, volitive, neîndu-plecabile. În orice etapă istorică, cunoașterea sufletului a însemnat învingerea unor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
-ului în forța divină, care hotărăște tot ce se întâmplă în natură și în societate. Asperitățile au fost date de puternica influență a tendințelor subiectiviste și indeterministe, care s-au completat cu cele mecanicist-naive. Progresele timpului în domeniul cunoașterii vieții sufletești s-au realizat în nota dualistă caracteristică. Alături de explicația deterministă era pusă în paralel și cea în care fenomenele sufletești erau dependente de intervenția forțelor divine, a Atotputernicului. Începând din Evul Mediu, soluția dualistă s-a perpetuat până la începutul secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
puternica influență a tendințelor subiectiviste și indeterministe, care s-au completat cu cele mecanicist-naive. Progresele timpului în domeniul cunoașterii vieții sufletești s-au realizat în nota dualistă caracteristică. Alături de explicația deterministă era pusă în paralel și cea în care fenomenele sufletești erau dependente de intervenția forțelor divine, a Atotputernicului. Începând din Evul Mediu, soluția dualistă s-a perpetuat până la începutul secolului al XX-lea. La ea se recurgea asemenea unui ritual, care presupunea mereu intervenția unor forțe ascunse aflate în spatele fenomenelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
erau dependente de intervenția forțelor divine, a Atotputernicului. Începând din Evul Mediu, soluția dualistă s-a perpetuat până la începutul secolului al XX-lea. La ea se recurgea asemenea unui ritual, care presupunea mereu intervenția unor forțe ascunse aflate în spatele fenomenelor sufletești, a celor materiale. Pe când gândirea antică ajunsese să explice modul în care părțile diferite sau fărâmițate ale corpului pot continua să trăiască pe mai departe independent de om așa cum credeau vechii greci scolastica recurgea la intervenția unei puteri divine, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celor materiale. Pe când gândirea antică ajunsese să explice modul în care părțile diferite sau fărâmițate ale corpului pot continua să trăiască pe mai departe independent de om așa cum credeau vechii greci scolastica recurgea la intervenția unei puteri divine, de multiplicare sufletească a trupului, care se actualizează într-un alt corp. În această din urmă situație are loc un transfer subtil al fenomenului sufletesc psihic, de pe tărâmul fiziologicului natural și trupesc, spre cel ideatic al credinței. În sine, soluția este speculativă, realizată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai departe independent de om așa cum credeau vechii greci scolastica recurgea la intervenția unei puteri divine, de multiplicare sufletească a trupului, care se actualizează într-un alt corp. În această din urmă situație are loc un transfer subtil al fenomenului sufletesc psihic, de pe tărâmul fiziologicului natural și trupesc, spre cel ideatic al credinței. În sine, soluția este speculativă, realizată prin introducerea cu abilitate a unui fetiș, a unui substitut de realitate, una imaginativă în locul celei reale, dar cu legătură între ele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost însă convertită de reprezentanții scolasticii, din gândirea aristotelică despre suflet a fost extirpat și trunchiat elementul vital, atât de necesar satisfacerii cauzei cunoașterii empirice. Aceasta a făcut ca scolastica să lase la o parte interesul pentru cunoașterea fenomenelor sufletești ca aparținând naturii, să contopească în mare parte psihologia în teologie. S-a considerat că marele merit al credinței creștine constă în accentul pus pe problemele originii și destinului sufletului, pe ideea existenței unei vieți eterne, a victoriei acestuia asupra
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar care acum, pe planul conștiinței individuale, încearcă să se debaraseze de mantaua greoaie a scolasticii. Renașterea a adus cu sine o nouă perspectivă asupra înțelegerii vieții psihice, i-a descoperit individualitatea. A făcut să crească interesul pentru detaliile vieții sufletești, ingenios reprezentată în arta plastică, în literatură. Corpul uman este redescoperit, fiind descris în cele mai mici detalii; la aceasta au fost asociate ideile unei alte morale, trecute prin creștinism. Creațiile lui Leonardo da Vinci, ale lui Rabelais, de exemplu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dominant, acela al influențelor subordonate sentimental "scopului" sau "formei" acțiunii, extrase din gândirea aristotelică răstălmăcită teologic. Nota antipsihologică a sistemului său de gândire este doar aparentă, căci noua perspectivă geometrică de gândire deschide drumul spre o interpretarea mecanică a vieții sufletești, spre cea realizată în termenii reflexelor, ai instinctelor, ai asociațiilor, una diferită de cea impusă de credința scolastică. Această perspectivă a însemnat o contribuție importantă adusă la formularea noului mod de explicare a fenomenelor naturale și a celor sociale. 4
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cel al informațiilor deținute asupra circulației sanguine. Puteau fi invocate aici doar condițiile organice comune, pentru că în raport cu influența condițiilor de viață diferențele deveneau insurmontabile. Noul mod de gândire mecanicist contravenea celui aristotelic, convertit în credo-ul scolastic, conform căruia viața sufletească ar influența în mod divin manifestarea vieții. Noul mecanicism a susținut că funcționarea aparatelor, a organismului în sine este suficientă deja pentru a deosebi viul de neviu. Iar dacă funcționarea organismului încetează, aceasta se întâmplă nu pentru că sufletul (credo-ul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze că nu sufletul este cel ce pune în funcțiune mecanismele diverse ale corpului, ci faptul că sfera largă și diversă de manifestare a fenomenelor sufletești simțurile, reprezentările, sentimentele sunt abia o simplă rezultantă a funcționării mecanismelor organice. Mai mult, acestea stau la baza atât a simplelor acte neuro-motorii, cât și a activității psihice în întreaga ei complexitate. Acțiunea agenților stimulatori externi asupra organismului este mediată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mediată de sistemul nervos. Pe această cale, "spiritele acțiunilor externe" pot să ajungă în creier; din acest punct de plecare au propria lor dezvoltare în răspunsuri neuro-musculare, pe de o parte, iar pe de altă parte, în direcția diverselor manifestări sufletești, adică senzații, reprezentări și sentimente, etc. În ordine, Descartes și-a propus ca obiectiv să descrie mecanismele care intră în funcțiune atunci când avem o senzație, o emoție, etc. Aceste mecanisme se aflau la baza producerii stărilor psihice, care în concepția
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Descartes sunt puse în aceeași ordine capacitatea de a putea fi "gândite" nu numai senzațiile, dar și actele inteligente, actele reprezentate, sentimentele. A fost un procedeu prin care a fost suspendată divizarea anterioară dintre sufletul rațional și cel senzitiv. Unitatea sufletească a fost asigurată cu ajutorul reflectării conștiente, a autocontrolului conștiinței, în fața căruia orice fenomen avea însemnătate echivalentă. Cu alte cuvinte, toate fenomenele naturale puteau fi considerate ca fiind produse ale reflexiei, ca putând deveni obiect al observației subiectului, un observator subiectiv
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra introspecției, eliberată de metafizica "experienței interne" propusă anterior în teologia lui Plotin și în cea a Sf. Augustin. În acord cu concepția lui Plotin și a Sf. Augustin, omul își putea îndrepta privirea sau observația spre "interiorul" vieții sale sufletești deci introspectiv. O putea face, însă, doar prin intrarea în legătură cu esența supremă, cu divinitatea, ea fiind singura realitate internă și totodată cerească adevărată. În filosofia lui Descartes, obiectul introspecției devine atât de comuna gândire personală. În consecință, pentru că ceea ce el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să reactualizeze alte elemente. Pe această cale, s-a născut procesualitatea căreia i s-a dat denumirea de asociație. Totul se pro-duce în acord cu principiul cauzal al mecanicii. Forța perspectivei de gândire astfel născute constă în faptul că fenomenele sufletești sunt considerate ca fiind cu nimic diferite de celelalte fenomene naturale și materiale, fiind născute ca rezultat al acțiunii influențelor externe din mediu. b. Slăbiciunile pe care i le va sesiza ulterior cunoașterea științifică au constat în faptul că a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
raportare directă la corp. Din această categorie fac parte stările sentimentale. Acestea se află sub directa influență a structurilor corporale, fiind totodată dependente de influențele externe. Ceea ce face corpul să sufere, sub influența agenților externi, este ceva diferit de "suferințele" sufletești, care se nasc sub influența stărilor interne, a căror ordine este direcționată de necesitatea asigurării autoîntreținerii organismului: deoarece suferințele "învață sufletul să dorească ce este natural și util și să nu-și schimbe această dorință". O gândire conform căreia, de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
învață sufletul să dorească ce este natural și util și să nu-și schimbe această dorință". O gândire conform căreia, de fapt, psihicul se transforma implicit într-un veritabil principiu cauzal al corpului: o perspectivă de abordare nouă a fenomenelor sufletești, a celor ce se referă la suferință, perspectivă care corespunde abordării metodologice proprii științelor naturii, analogă cu cea din psihologia de astăzi, cu ceea ce își propun acțiunile psihoterapeutice. De la acest punct de plecare se deschide din nou calea spre abordarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
atributele lucrurilor, cât și în ceea ce privește diversele moduri de manifestarea ale acestora. Mai mult, atributele lucrurilor, care aparțin modurilor lor existențiale de reflectare, pot fi diferite între ele. De aici însă, Spinoza a ajuns la o concluzie eronată, după care fenomenele sufletești ce reflectă atributele lucrurilor nu pot, n-au puterea să dobândească o determinare proprie în raport cu cele corporale. Problemele de acest fel au fost viu disputate în decursul vremurilor, criticii găsind în ele exercitarea aceluiași dualism caracteristic cartezian. Ca și cum, pentru el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mecanismul de funcționare a raportului monist spirit-corp. Celelalte două niveluri nu mai pot fi explicate pe baza acestui model. O carență care a fost admisă de etica burgheză, interesată de tot ceea ce ameliorează posibilitățile de acțiune umană. 6. Dependența cunoașterii sufletești de acțiunile corporale Spinoza a susținut până la capăt că activitatea corporală este cea care determină capacitățile sufletului: prea puține lucruri se pot face cu corpul copiilor sau tinerilor. Aceste corpuri sunt dependente de acțiunea unor factori externi, care știu prea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În acord cu Locke, aceasta are două principale surse: simțurile și reflexia. Cea din urmă reprezintă observarea internă a acțiunilor ideatice ce au loc pe planul minții. Mai precis, experiența cuprinde în mod egal lucrurile reflectate senzorial, ca și procesele sufletești trăite. Având ca punct de plecare cele două surse, oamenii își extrag ideile, care întotdeauna indică "ceea ce omul gândește, oricare ar fi obiectul gândirii". Punctul de plecare al înțelegerii inteligente se află în simțuri și în cele mai simple idei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sfera acțiunilor spontane în cea a mecanismelor corporale. Toate acestea cu ajutorul spiritelor vieții ai căror pași cunoscuți odată porniți, continuă fără oprire. Însă aceste idei asociative ajung a se contrapune legăturilor născute prin folosirea rațiunii, rolul acestora în ansamblul vieții sufletești fiind considerat periculos. De aceea Locke le-a văzut chiar ca pe o sursă a înșelării, apelând la pedagogi și la politicieni ca, în numele rațiunii, să se împotrivească asociațiilor de idei. Numai că asociația și-a dobândit între timp, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
stătătoare. Soluția propusă de el pentru elaborarea asociației din creier este diferită de cea păstrată din perioada elenă antică. După Hartley, ea are fundamentare mecanică cauzală, este un fenomen corporal la fel de empiric ca și celelalte. Asociația din creier un fenomen sufletesc primea astfel nu doar o explicație mecanicistă, de a se produce în raport cu legile mecanicii, ci și o reprezentare empirică, larg accesibilă oamenilor. Istoria cunoașterii științifice a recunoscut meritele lui Hartley în această direcție -explicarea empiristă a fenomenelor naturale și sufletești
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]