12,770 matches
-
multiplică indefinit tiparul. Nu putem spune ce anume este în mai mare măsură: tiparul care se reiterează în fiecare exemplar, ori hotarul fiecărui lucru în virtutea căruia tiparul se afirmă încă o dată; pentru că, în fiecare lucru, noi sesizăm simultan hotarul și tiparul lui, varietatea lui distinctă și uniformitatea și indistincția lui. Pe de-o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
distinctă și uniformitatea și indistincția lui. Pe de-o parte suntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind în mai mare măsură tocmai pentru că a reușit să iasă din repetiție. Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei. Dar deosebirea dintre tipar și hotar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind în mai mare măsură tocmai pentru că a reușit să iasă din repetiție. Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei. Dar deosebirea dintre tipar și hotar este în primă instanță lipsită de însemnătate pentru ceea ce urmărim aici; ea introduce doar problema unei extensii temporale, fără să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cu serialitatea tiparului, ceva fiind în mai mare măsură tocmai pentru că a reușit să iasă din repetiție. Pe de altă parte, serialitatea tiparului funcționează ca simulacru al eternității și ne familiarizează cu ideea de constanță a ființei. Dar deosebirea dintre tipar și hotar este în primă instanță lipsită de însemnătate pentru ceea ce urmărim aici; ea introduce doar problema unei extensii temporale, fără să modifice faptul că ceva este numai în măsura în care suferă un proces de contragere și limitare. Ceea ce interesează este doar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
actului de a da și a pune hotare. Pentru că este acel „lucru“ care, hotărât fiind prin libertate, poate la rândul lui să hotărască, omul este singura ființă care iese din jocul repetiției și care încetează să reproducă, prin fiecare individ, tiparul. Căci suita hotărârilor ce alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
alcătuiește un destin este o construcție originală care asigură posibilitatea creației infinite, diversificând o în chiar clipa în care ea părea că se închide odată cu omul. Față de istoria vieții speciilor, unde în spatele aparentei diversități domnește serialitatea ca monotonie infinită a tiparului, spectacolul omenirii ca istorie a destinelor produce diversitatea infinită în spatele identității aparente. Fiecare destin este o explozie de noutate care, ea singură, echivalează cu survenirea unei specii în istoria generală a vieții. Ca modalitate de creatio continua, spațiul hotărârii devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unul al surprizei și prilej al uimirii nesfârșite. Ființă a hotărârii, omul se definește printr-un hotar care nu poate fi înseriat și care nu se mai distribuie în exemplarele speciei. Pentru că acum hotarul nu mai poate fi redus la tipar, omul rămâne o ființă a unicității. După cum „a hotărî“, ca „fapt de a da hotare“, se poate raporta fie la mine, fie la ceva din afara mea, se pot distinge următoarele moduri ale hotărârii: 1) a hotărî în privința ta (= a te
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lăcomia vastității sale, în supradimensionarea hotarelor sale până la scara unui eu colosal, proiectul care îi preia în sine pe toți poate tot atât de bine să-i înființeze sau să-i ucidă pe toți. Preluarea silnică în proiect se soldează cu reapariția tiparului. În spațiul uman, tiparul nu poate să reapară decât prin existența unui proiect devastator al uniformizării. Cel care hotărăște pentru mulți poate transforma hotărârea sa în tipar și uniformă. Uniforma anunță că acela care o poartă a renunțat la voința
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
supradimensionarea hotarelor sale până la scara unui eu colosal, proiectul care îi preia în sine pe toți poate tot atât de bine să-i înființeze sau să-i ucidă pe toți. Preluarea silnică în proiect se soldează cu reapariția tiparului. În spațiul uman, tiparul nu poate să reapară decât prin existența unui proiect devastator al uniformizării. Cel care hotărăște pentru mulți poate transforma hotărârea sa în tipar și uniformă. Uniforma anunță că acela care o poartă a renunțat la voința și hotărârea sa, că
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să-i ucidă pe toți. Preluarea silnică în proiect se soldează cu reapariția tiparului. În spațiul uman, tiparul nu poate să reapară decât prin existența unui proiect devastator al uniformizării. Cel care hotărăște pentru mulți poate transforma hotărârea sa în tipar și uniformă. Uniforma anunță că acela care o poartă a renunțat la voința și hotărârea sa, că el se definește printr-un hotar mai vast, care-l cuprinde pe el și pe alții deopotrivă. Uniforma este emblema vastității hotarului și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nesaț și nevoia de lucrul numit devine atât de aprigă, încât îmbrățișarea care ocrotește se transformă în cuprindere devastatoare. Raportul meu cu ființa lucrului numit nu mai este sacrificial; în actul preluării lui în proiect, eu nu mai recunosc eternitatea tiparului care generează fără încetare ființa lucrului consumat; eu nu mă mai întorc către fondul comun care asigură perpetuarea ființei lui și care face cu putință manifestarea puterii mele. În nesațul preluării, eu ating însuși fondul acestei ființe și îi distrug
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care generează fără încetare ființa lucrului consumat; eu nu mă mai întorc către fondul comun care asigură perpetuarea ființei lui și care face cu putință manifestarea puterii mele. În nesațul preluării, eu ating însuși fondul acestei ființe și îi distrug tiparul. Uit că ceea ce nu eu am făcut nu poate fi refăcut de mine și că distrugerea lui este astfel ireversibilă. Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi). Fabricație și creație În lucrul pe care eu l-am făcut mă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de libertate ea poate să educe și să devină sporitoare. Pentru că în ea este acumulată, prin transferuri succesive, libertatea multora și a tuturor, ea poate, la rândul ei, să transfere libertate. Hotărând în privința tuturor, fiind „cea mai liberă“, ea dă tiparul libertății și conturul pe care trebuie să-l aibă un eu pentru ca să poată apoi hotărî singur. Adevărata lege hotărăște în vederea hotărârii tale. Ea ne formează în vederea libertății, și nu a supunerii, și dacă ne supune o face în vederea libertății noastre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertății, ci a evacuării libertății în întregul ei. Când lucrul acesta se întâmplă, când chipul libertății fiecăruia ia chipul libertății unui singur om și în felul acesta el dispare ca formă originală a libertății, în specia umană își face apariția tiparul. Expresia umană a tiparului este destinul colectiv. Spre deosebire de tiparul legii, care dă formă în vederea libertății, tiparul pe care-l pune în joc destinul colectiv toarnă într-o unică formă tocmai pentru a scuti de libertate. El uniformizează. Destinul colectiv e
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertății în întregul ei. Când lucrul acesta se întâmplă, când chipul libertății fiecăruia ia chipul libertății unui singur om și în felul acesta el dispare ca formă originală a libertății, în specia umană își face apariția tiparul. Expresia umană a tiparului este destinul colectiv. Spre deosebire de tiparul legii, care dă formă în vederea libertății, tiparul pe care-l pune în joc destinul colectiv toarnă într-o unică formă tocmai pentru a scuti de libertate. El uniformizează. Destinul colectiv e uniforma unui popor. În
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lucrul acesta se întâmplă, când chipul libertății fiecăruia ia chipul libertății unui singur om și în felul acesta el dispare ca formă originală a libertății, în specia umană își face apariția tiparul. Expresia umană a tiparului este destinul colectiv. Spre deosebire de tiparul legii, care dă formă în vederea libertății, tiparul pe care-l pune în joc destinul colectiv toarnă într-o unică formă tocmai pentru a scuti de libertate. El uniformizează. Destinul colectiv e uniforma unui popor. În destinul colectiv toți se definesc
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fiecăruia ia chipul libertății unui singur om și în felul acesta el dispare ca formă originală a libertății, în specia umană își face apariția tiparul. Expresia umană a tiparului este destinul colectiv. Spre deosebire de tiparul legii, care dă formă în vederea libertății, tiparul pe care-l pune în joc destinul colectiv toarnă într-o unică formă tocmai pentru a scuti de libertate. El uniformizează. Destinul colectiv e uniforma unui popor. În destinul colectiv toți se definesc prin altul și acesta, la rândul lui
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
într-ale literaturii și-l făcuse în 1929, la „Vitrina literară”. Mai colaborează, cu proză, publicistică și, foarte rar, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”, „Țara noastră”, „Munca literară și artistică”, „Familia”, „Curentul magazin”, „Vremea”. În 1934 avea „sub tipar” un volum de poezii, Corăbii de argint. Un an mai târziu a fost primită în Societatea Scriitorilor Români. Scris la persoana întâi, romanul Biserica nouă (1930) nutrește oarecari ambiții, trădate însă de insuficiențele narațiunii. Afundându-se, ca într-o „aiurare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
administrator al noului ziar figura Gr. Serrurie, dar redacția era asigurată de C. A. Rosetti, care reia și aici Profesiunea de credință publicată întâia oară în „Românul” din anul 1857. Tot el asigură bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
nu sînt legi, întrucît legile sînt prea flexibile, iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să reconstituie istoria evenimentele și procesele care au generat-o. Tiparele rezultate din viața altor națiuni erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iar istoria universală prea complexă. Pentru istoric, materialele care ar constitui o dovadă incontestabilă a desfășurării legice a proceselor istorice sînt adesea fie incomplete, fie inexistente. Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să reconstituie istoria evenimentele și procesele care au generat-o. Tiparele rezultate din viața altor națiuni erau indicii utile, uneori chiar cheia problemei respective. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar Iorga a sesizat similarități între tiparele difritelor națiuni și a tras concluzii din tipare similare atunci cînd materialele doveditoare lipseau. Analizînd aceste similarități, el a căutat să înțeleagă și să reconstituie istoria evenimentele și procesele care au generat-o. Tiparele rezultate din viața altor națiuni erau indicii utile, uneori chiar cheia problemei respective. Dar ele nu erau legi (ca în științele naturale). Ele erau permanențe (trăsături și calități permanente ale istoriei) care îi permiteau istoricului să emită judecăți. De unde proveneau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Războiul Rece 3. Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei române 4. Catherine Durandin, Istoria Românilor 5. Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea În pregătire: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1999 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@mail.hotmail.com 1 Dimitrie Georgievici, Historians
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istorie a istoriografiei române 4. Catherine Durandin, Istoria Românilor 5. Stephen Fischer-Galați, România în secolul al XX-lea În pregătire: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1999 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@mail.hotmail.com 1 Dimitrie Georgievici, Historians in Politics: Slobodan Jovanovič, "Journal of Contemporary
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În Cehoslovacia - au avut grijă să precizeze că nu vedeau În America un model sau un exemplu pentru societatea În care trăiau. și, cu toate că est-europenii din generația mai tânără au aspirat o vreme, după 1989, să-și liberalizeze țările după tiparul american, cu o piață liberă, impozite mici și servicii publice reduse, moda nu a prins. „Momentul american” al Europei rămâne undeva În trecut. Viitorul „micilor Americi” din Est era neîndoielnic În Europa. În fine, istoria postbelică a Europei este o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]