14,079 matches
-
sub chipul adversarului din cadrul unei gale de box: o antiteză explicită. Preferința pentru nuvela-fabulă nu se pierde în Lupta cu somnul (1968), dimpotrivă, se acutizează: în Vulturul pleșuv morala este că o pasăre ținută prea mult în colivie uită să zboare, în Acvariul, că perioada postbelică pune societatea pe baze noi, unanim dezirabile, iar Orgoliu duce cu sine ideea că originile nu trebuie uitate, cu atât mai mult atunci când sunt rurale. În fine, Bine ați venit în infern! (1995) reconstituie, sub
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
maestru, o anecdotă (recunoaște la un moment dat naratorul că valoarea filmului rezidă În anecdote), ca În bancurile sadice În care vulturul Îl Întreabă pe iepurașul lansat Împreună cu el de pe un pisc spre un perete de stâncă dacă știe să zboare și, la răspunsul negativ al inocentului iepuraș, ridică arătătorul și exclamă cool! Sleuth este un film hiperconștient de loviturile de teatru pe care le dă de-a lungul unui traseu de sens calculat În cele mai subtile detalii. De aceea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ICOANE MARAMUREȘENE, revistă de cultură apărută la Satu Mare, lunar, din noiembrie 1923 până în august 1924, avându-l ca redactor (director) pe George Mihail Zamfirescu. În articolul Fulguiri..., cu vădit caracter programatic, se afirmă: „Odată cu primul pas, gândul ne zboară spre voi, tineri intelectuali ai părților crișene și maramureșene. Trăiți și duceți pe umeri - alături de noi - povara acestor vremi neguroase. Dușmanii omului vor să ne fure sufletele, să le zvârle în flăcările gurilor de iad ce se deschid, amenințătoare, în
ICOANE MARAMURESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287498_a_288827]
-
p. 112). Această perioadă curge Însă abia după ce s-a realizat convergența tuturor cunoștințelor necesare. Pentru inventarea avionului a fost nevoie atât de calcule matematice, cât și de motorul cu benzină; motorul cu aburi era atât de greu, Încât avionul zbura, dar nu putea duce pasageri sau altă Încărcătură suplimentară. Inovația bazată pe cunoștințe impune o serie de necesități specifice. În primul rând, printr-o analiză atentă a tuturor cunoștințelor științifico-tehnice și a factorilor socio-economici și de percepție, antreprenorul hotărăște dacă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mentorul Iuliei Hasdeu, zăbovește în muzee, în biblioteci, în cafenelele literare. În primul război mondial, ca voluntar, participă la atacul de la Turtucaia și se pregătește pentru a fi trăgător aerian. Îmbolnăvindu-se de tifos, nu-și realizează visul de a zbura. Însă realitățile frontului intră într-o piesă, Drapelul, jucată la Ateneul popular din Onești (manuscrisul s-a pierdut). În 1914, la moartea lui Mircea Demetriade, îndrumătorul și prietenul său mai vârstnic, necrologul scris de C. este remarcat de Al. Macedonski
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
a corespondentelor este folosită și în poeziile pentru copii. Dintre numeroasele studii publicate în țară, este de reținut Viziunea Mandalei în poezia lui Eminescu („Studii de literatură universală”, 1980). SCRIERI: Circuitul viselor în natură, București, 1979; Albinita sau fetiță care zbura deasupra orașului, București, 1983; Magazinul fermecat, București, 1988: Le Défi magique (în colaborare), Lyon, 1994; Graal et modernité (în colaborare), Paris, 1996; Alexandre le Grand dans leș littératures occidentales et proche-orientales (în colaborare), Paris, 1996. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 168-170
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
susține conferința Femeia în literatura noastră (menționată într-o notă). În numărul 2/1934 semnează Creionări - o povestire ce descrie o oră de sfârșit de trimestru, cu plictiseala ultimelor „ascultări” și cu dorul de casă ce face gândurile elevelor să zboare departe și să contemple marea sau „vârful de tuș negru al copacilor”. În același număr, o recenzie semnată cu inițialele M.I. recomandă, cu mult discernământ, ce merită sau nu să fie citit. În numărul 3/1934 (număr omagial, înclinat Școlii
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]
-
nu sunt numite ajutoare la modul propriu, ci impropriu, pentru că, în realitate, aceste ajutoare se dovedesc a ne fi dușmani. (...) patimile le asemănă fiarelor și păsărilor, pentru că, neîmblânzite și sălbatice cum sunt, vatămă intelectul, dar și pentru că, asemenea păsărilor, ele zboară deasupra inteligenței, iar pornirea lor este fulgerătoare și nestăpânită"13. Ceea ce se observă, încă din primele secole ale creștinismului, este această dematerializare a animalului, care își pierde identitatea și este transformat într-un simplu semn. Animalul este mutat din ordinea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se dă poruncă pe urmă ca din acele ape care sunt în ea să se ivească târâtoare și zburătoare ce zboară, adică să dea la iveală cugetările bune sau rele, care, ambele, vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca din ape, se ivesc atât gândurile bune, cât și cele rele"14. Și, încă mai explicit: "Pe cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vin de fiecare dată din inimă. Căci, din inima noastră, ca din ape, se ivesc atât gândurile bune, cât și cele rele"14. Și, încă mai explicit: "Pe cele care sunt însă mai bune, pe zburătoare, să le lăsăm să zboare nu numai deasupra pământului, ci și de-a lungul tăriei cerului: să cercetăm în noi sensul și rațiunea celor pământești și ale celor cerești, ca să le putem înțelege, de asemenea, pe cele care sunt, în noi, târâtoare primejdioase. Dacă vom
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Odysseu caută drumul spre casă și că fiul său, Telemah, trebuie să lupte contra abuzivilor pețitori: Astfel grăi Telemah și-i dădu Zeus Atotvăzătorul/ Sus, de prin munți, din înalt, vulturi doi înspre ei să coboare:/ Iară aceștia, atât cât zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos, peste sfatul în mijloc de vorbă,/ Roată dădură și aprig bătură din aripi, pe dată,/ Fețele lor, crunt, în jos le-ațintiră, menind a pierzare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
exista o tradiție a limbii literare în cultura română, cu atât mai puțin una a narațiunii ficționale, să pui un personaj să-i explice altuia motivațiile construcției sale în cadrul cărții în care își deapănă iluzoria existență. Șoimul privește, parcă, totul zburând la mare înălțime peste lumea ficțională a romanului și având acces la mecanismele din spatele textului. Este nivelul de maximă clarviziune pe care Cantemir l-a permis unui personaj. Rupând convenția ficționalității, Șoimul știe, într-un fel, că nu mai are
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
descrie, de la bun început, autorul: "Deci, precum s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, în partea monarhului să alegea, și una după alaltă la orânduiala sa să alcătuia. Iar mai pre urmă decât toate, Liliacul urma, carile cu aripile ce zbura și cu slobodzeniia prin aier ce îmbla, spre ceata zburătoarelor, adecă supt stăpânirea Vulturului a fi îl arăta, iară amintrilea într-însul alalte hirișii socotindu-să, în neamul jigăniilor, supt domnia Leului îl da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
coadă membranoasă foarte întinsă în care sunt încorporate două picioare, fiecare având cinci degete cu gheare ascuțite cu care se agață cu susul în jos când se prinde de pereți. Spre deosebire de alte animale, liliacul nu poate sta așezat; când nu zboară, ori se agață de ziduri în crăpături umbrite, ori stă nemișcat pe pereții peșterilor."9 Isidor din Sevilla (XXII, VII, 36) nu oferă nici el mai multe date, în afara unor speculații etimologice, conform cărora denumirea în latină a liliacului (vespertilio
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în crăpături umbrite, ori stă nemișcat pe pereții peșterilor."9 Isidor din Sevilla (XXII, VII, 36) nu oferă nici el mai multe date, în afara unor speculații etimologice, conform cărora denumirea în latină a liliacului (vespertilio) provine de la faptul că el zboară la apus (vespertinus) și că este "un patruped echipat în același timp pentru zbor, ceea ce nu este obișnuit printre păsări"10. Greșeala pe care am putea să o comitem și care se face adesea este de a judeca aceste reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aripi, însă membranoase, este o pasăre și mai imperfectă. Un patruped obișnuit trebuie să aibă patru picioare, o pasăre are pene și aripi; la liliac membrele dinainte nu sunt nici picioare și nici aripi, deși se folosește de ele ca să zboare și poate să le folosească și pentru a se târî; sunt, într-adevăr, niște extremități modificate, ale căror oase sunt exagerat de alungite și reunite printr-o pieliță a trupului ce nu-i acoperită de pene, și nici de păr
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nevoie alégere au avut, cu cât mai vârtos alegerea Liliacului mai cu nevoie va fi, fietecine a cunoaște poate. Că pre amănuntul sama de-i vom lua, toată anomaliia și rătăcirea firii la dânsa vom afla. Și măcar că iute la zburat și bine într-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
semnificația pe care, după celebra carte a lui Horapollo, Hieroglyphica, i-o atribuiau vechii egipteni atunci când îl foloseau în una din hieroglifele lor: " Când vor să simbolizeze un om care este slab dar îndrăzneț, ei înfățișează un liliac, căci acesta zboară, deși este lipsit de aripi"29. Să revenim la întrebarea implicită a acestui capitol: de ce-i rezervă Cantemir tocmai acestui animal, suferind de pe urma unei reputații negative, demonice chiar, rolul atât de important de a se face mesagerul adevărului și de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dreapta socoteală deplin ca omul să aibă, acela dobitoc adevărat om ar fi. Așijderea împotrivă, de s-ar afla un dobitoc în doaă picioare, cu cap și nas și cu toată alaltă forma omului, numai să aibă aripi și să zboare, iară socoteala și râsul să-i lipsască, adevărat dobitocul acela pasire, iară nu om, ar fi"9. După ce își stabilește și își explică criteriile, într-un mod riguros, care se opune categoric dezordinii caraghioase ce definește discursul Corbului, Ciacalul emite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, pp. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 24 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, tranducere și comentarii de Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, p. 590-591. Fiziologul trebuie să fi contribuit și el, alături de scrierile sfinților părinți, la impunerea acestui topos. Or, cum acvila/ vulturul apare ca zburând către soare, potențialul său simbolic se dubla. Nu trebuia decât ca soarele să devină "soarele dreptății". 474 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, edition, translation and commentary by Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gură, stomac, inimă și sânge. Într-o altă direcție, în 1643, Vincenzo Viviani (1621-1703) și Evangelista Toricelli (1608-1647) demonstrează presiunea atmosferică (forța aerului), prin experimente aer-pompă. Robert Boyle (1627-1691) a constatat că în vasele golite de aer păsările nu pot zbura și nu pot trăi, după cum nici lumânarea nu rămâne aprinsă. Aerul conținea ceva important pentru viață. Experimentele lui Robert Hooke (1635-1702) au pus în dificultate teoria lui Galen privind rolul plămânului ca foale menite să răcească inima încălzită. Richard Lower
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
toposul salonului sau al capitalei având Parisul ca referință implicită 30. Altundeva se referă depreciativ la caracterul prozaic al producției franceze de literatură: "Poeții francezi târzii nu se pot pierde în înălțimi, fiindcă primii inventatori ai limbii lor nu au zburat niciodată: limba lor e în întregul ei o proză a sănătoasei rațiuni"31. În punctul de articulare a celor două "genialități" s-au petrecut câteva mutații semnificative. Primul efect a fost dispariția "mitologiei". Nu a existat un mit al geniului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut. Creșteți, întăriți-vă zburând și umblând; grăbiți, ieșiți la lumină, arătați-vă în mijlocul celor cinci milioane orfeline și părăsite 11. Între aceste exemple, literatura franceză se bucură de o atenție particulară, fapt ușor de înțeles, de altfel. Barițiu reduce o mare cultură literară, tradițiile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]