128,121 matches
-
cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu înțelepciune, de o filosofie ce îl descătușează pe om din deșertăciunile lumii, ducându-l spre esență” , În epoca reformatorului vechii religii, Zoroastru ( sau Zarathustra: 660-583 sau 630-553 ), credințele religioase străvechi iraniene au fost strânse într-o operă, importantă pentru istoria culturii, numită Avesta. După căderea țării sub dominația - succesiv - arabă, turcă și mongolă, instituindu-se un regim de tip feudal
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
interpretarea lasă loc echivocului, fiorul mistic se face simțit. Faptul că vinul material este interzis de către Legea islamică accentuează și mai mult acest simbolism prezent în literatură. Tema vinului își are rădăcini adânci în tradiția iraniană, având în vedere că vechii persani venerau vinul și chiar îl divinizau sub numele de Haoma ( inițial, numele unei băuturi mitice care conferea nemurirea, destinată zeilor și celor aleși - precum ambrozia la greci - cu aceeași funcție ca Soma la indieni ). Acest cult persan al vinului
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
înnaintarea și să înceapă retragerea. [...] Soldații Armatelor a II-a și de Nord române, victorioși cu brațul, erau înfrânți cu sufletul. Turtucaia și Sibiul dădeau roade"”. La 12 octombrie 1916 dispozitivul de luptă al armatei era practic stabilizat pe aliniamentul vechii frontiere de stat, cu Diviziile 14 și 7 Infanterie și 2 Cavalerie în primul eșalon și Divizia 8 Infanterie în rezerva armatei. Începând cu 12 octombrie 1916 au început să sosească de pe frontul din Dobrogea forțele Diviziei 15 Infanterie, care
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
la apogeu în istoria sa maritimă. Epoca cuprinde trei etape: Factorii care au contribuit la amploarea pirateriei au fost: Termenul de "Epoca de Aur a Pirateriei" este doar o invenție a istoricilor, nefiind niciodată utilizat în perioada respectivă. Cea mai veche mențiune literară cunoscută a apărut în 1894, când un jurnalist englez, George Powell a scris despre ""ceea ce pare să fi fost epoca de aur a pirateriei până la ultimul deceniu al secolului al XVII-lea"." O utilizare mai sistematică a fost
Epoca de aur a pirateriei () [Corola-website/Science/333761_a_335090]
-
dimensiuni) este majoră, termenul de fototapet folosit pentru astfel de lucrări fiind total greșit. Foto (eng. photo) provine din limba greacă: φῶς phos care se traduce că lumina și tapet (it. tappeto germ. Tapete. ; der. tapița) care este folosit din vechi timpuri în diferite culturi. Cuvântul Tapet având o semnificație similară cu "hârtie desenată/zugrăvita pentru perete". Cuvântul tapet / tapete are origini latinice și grecești și era utilizat pentru a definii tapițeriile din material textil ce acopereau pereții templelor și/sau
Fototapet () [Corola-website/Science/333757_a_335086]
-
Manhattan care traversează insula în diagonală și nu respectă, prin urmare, planul hippodamic care a fost stabilit în 1881. Prin aceasta, ea a condus la construirea unor curiozități arhitecturale ca Flatiron Building („clădirea fierul de călcat”). Broadway este cea mai veche „avenue” nord-sud din oraș întrucât datează dinaintea primilor coloniști. În epoca precolumbiană, amerindienii folosiseră deja acest traseu în natură și-l numiseră „Wickquasgeck”. Este cea mai vizitată „avenue” din Manhattan. Numele Broadway provine din neerlandeză, "Brede Weg" și semnifică „bulevard
Broadway (stradă) () [Corola-website/Science/333770_a_335099]
-
Laube. După trei ani, secția germană se desprinde din structura administrativă a Teatrului de Stat și devine Teatrul German de Stat Timișoara, în urma Hotărârii Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 1530/31.07.1956. Sala de spectacole este vechea sală Reduta din clădirea fostului Teatru „Franz Joseph“ - astăzi Palatul Culturii - clădire ce adăpostește, alături de Opera Națională Română Timișoara, teatre dramatice în trei limbi: română, germană și maghiară, fapt unic în lume. De la înființarea sa, teatrul a produs peste 400
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
Shehr") a fost un oraș tătăresc ridicat se presupune spre sfârșitul secolului al XIII-lea pe malul stâncos al Răutului (azi în preajma localității Trebujeni, Republica Moldova), în perioada de apogeu a Hoardei de Aur. Conform unor surse, în perioada 1363-65, Orheiul Vechi a fost reședința viitorului conducător al Hoardei, Abdullah han (1367-68). Orașul era înconjurat din trei părți de malul stâncos, înalt al Răutului, iar în cea de-a patra spre nord-vest, era apărat de două șanțuri adânci și valuri de pământ
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
legate între ele cu scoabe de fier. În localitate au fost aduși, din Asia Mică, Crimeea și din alte centre cucerite de către tătaro-mongoli, specialiști în toate domeniile gospodăriei, aceștia refăcând „orașul” cucerit într-un centru cu aspect oriental. Cetățuia mai veche din pământ și lemn a fost nivelată, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nouă, din piatră. În erau construite clădiri timpice pentru localitățile Hoardei de Aur: o moschee, un mausoleu, caravansaraie și băi de tip oriental, ultimele
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
care provine Turk. În urma unui accident, ea rămâne fără nodul neural și începe să dezvolte o tulburare de personalitate, considerând că este, în realitate, Allison. Refuză să-și facă o operație care să-i permită să revină în rețea, la vechea personalitate și încearcă să-l ajute pe Turk. Cei doi iau legătura și cu Isaac Dvali, copilul ajuns în viitor în încercarea de a lua legătura cu Ipoteticii. Membrii rețelei speră că sosirea iminentă a Ipoteticilor le va asigura un
Vortex () [Corola-website/Science/333771_a_335100]
-
italiană din București, după ce s-a anunțat soșirea unui preot italian în capitală, s-a hotărât să construiască o biserică proprie cu sprijinul Ambasadorului Regatului Italiei la București, Baronul Carlo Fasciotti. Stilul construcției este cel din bisericilor din Nordul Italiei (vechi lombard) și împrumută mai ales caracteristici ale stilului romanic, cu unele elemente gotice și Art Déco. Clădirea a fost ridicată pe un plan în cruce greacă, cu o cupolă centrală și trei nave în forma de bazilică. Interiorul are picturi
Biserica italiană din București () [Corola-website/Science/333773_a_335102]
-
este o moschee din satul Larabanga, Ghana. Aceasta este cea mai veche moschee din această țară și una dintre cele mai vechi din Africa de Vest. Este un loc foarte important de pelerinaj, fiind numită și "Mecca Africii de Vest". Conform legendei, în anul 1421, un comerciant musulman numit Ayub a adormit în acest loc, iar
Moscheea din Larabanga () [Corola-website/Science/333774_a_335103]
-
este o moschee din satul Larabanga, Ghana. Aceasta este cea mai veche moschee din această țară și una dintre cele mai vechi din Africa de Vest. Este un loc foarte important de pelerinaj, fiind numită și "Mecca Africii de Vest". Conform legendei, în anul 1421, un comerciant musulman numit Ayub a adormit în acest loc, iar în vis a auzit o voce ce i-a spus
Moscheea din Larabanga () [Corola-website/Science/333774_a_335103]
-
bizar că fundația era deja ridicată așa că sa apucat să clădească pe ea moschea. Se crede că mormântul lui Ayub se află sub copacul baobab de lângă moschee. este una dintre cele opt moschei antice din Ghana, ea fiind cea mai veche și în acelaș timp cel mai important loc de pelerinaj din această parte a Africii. Ea deține un vechi Coran din anul 1650, iar conform tradiției locale acest Coran i-a fost dăruit de către Allah lui Yidan Barimah Bramah, imamul
Moscheea din Larabanga () [Corola-website/Science/333774_a_335103]
-
Ayub se află sub copacul baobab de lângă moschee. este una dintre cele opt moschei antice din Ghana, ea fiind cea mai veche și în acelaș timp cel mai important loc de pelerinaj din această parte a Africii. Ea deține un vechi Coran din anul 1650, iar conform tradiției locale acest Coran i-a fost dăruit de către Allah lui Yidan Barimah Bramah, imamul din acea perioadă drept răsplată pentru rugăciunile sale. Moscheea este construită în stil sudano-sahelian având drept materiale principale lemnul
Moscheea din Larabanga () [Corola-website/Science/333774_a_335103]
-
arabii în general, este un cuvânt de origine semită, folosit pentru a desemna, folosit pentru a desemna orice origine aridă, pustie. Inițial, cuvintele "arab" și "deșert" au fost sinonime.”„ Dacă din punct de vedere etnic arabii alcătuiesc o stirpe foarte veche, din punct de vedere cultural ei au intrat târziu în istorie. Tradiția orală a nomazilor a făcut ca știrile despre viața lor să apară ca urmare a întâlnirii unor popoare sedentare, cărora scrierea le era cunoscută. Astfel, primele informații despre
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
arabi datează din secolul al IX-lea î,H. Din cauza condițiilor geografice, Arabia nu a putut fi dominată de marile imperii vecine, dar acest lucru nu a însemnat izolare. Nomazii făceau incursiuni în ținuturi îndepărtate, iar rolul lor în istoria veche a Mesopotamiei și a Palestinei nu a fost neglijabil ( Dussaud, 1995 ); pe de altă parte, primeau în rândurile lor populații din nord și sud care fugeau de persecuții sau calamități naturale. "S-au păstrat inscripții pe statui, temple, obiecte din
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al "ğinnilor" și ġūlilor, portul amuletelor și practicile magice ), adorării sanctuarelor - situate în jurul unor izvoare, arbori sau stânci ( Ka’ba, lîngă izvorul Zamzam și Piatra Neagră, de pildă ) - credinței în zeități locale, în general adorate prin
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
formă de cal idealul iuțelii și Nasr ( vultur sau șoim ), zeul privirii agere ( spre lăuntru și spre afară ). Nu e vorba de divinitățile cele mai cunoscute la Mecca, ci de rămășițe ale cultului asiro-babilonian. Alți idoli apar citați în poezia veche sau în formule de jurământ. Multe nume s-au păstrat în alcătuirea numelor proprii beduine - de pildă: ’Abd Manăt, „Robul zeiței Manăt”, Aws al-Lăt, „Darul zeiței Lăt”. Altele au dat chiar denumirile unor triburi - de pildă Hilăl, „tribul Semilunii”, Badr
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
leul solar, șarpele, vulturul cu un șarpe în gheare, taurul, antilopa ) ceea ce ar putea fi interpretat ca începutul unei mitologii. Pentru mulți cercetători originea astrală a mitului e o dovadă a originii sale babiloniene - deci majoritatea elementelor mitice din poezia veche și folclorul arab au fost raportate la legendele babiloniene. Pe de altă parte, influența copleșitoare a islamului asupra devenirii arabilor nu a admis perpetuarea unor rămășițe socotite atât de „dăunătoare” iar ceea ce s-a păstrat a fost denaturat. Gândirea mitică
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
și cel poetic. Credința care îi domina cu adevărat pe vechii beduini era în fatalitate, timpul-destin, "dahr". Singurul document - și acela nesigur din punctul de vedere al autenticității - care s-a păstrat despre credințe, rituri și care relatează despre concepțiile vechilor beduini cu privire la fatalitate,viață și moarte rămâne poezia preislamică, sursă ce nu putea fi ocolită nici de istorici, nici de cercetătorii istoriei religiilor. Astfel, în "Hamăsa "- antologia compilată de Abū Tammăm (m. 846 ), una dintre cele mai cunoscute
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Dar curând după aceea, socotind că a fost suficient de răzbunat, acești aliați îl părăsesc. El caută în continuare sprijin printre triburi, dar fără folos, iar regele Hirei, Al-Mundhir ibn Ma’ al-Sama’, a trimis trupe în urmărirea lui, din cauza unei vechi dușmănii între el și kind-iți. În acest moment, Imru’al Qays a ajuns la palatul prințului-poet al Samaw’al din Tayma’, care l-a adăpostit și i-a păstrat armurile, punându-l în legătură cu regele ghassan-id Al-Harith, iar acesta, la rândul
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită poeticității sale, ci și pentru că scoate în evidență vechile valori ale vieții beduine, inclusiv cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
târa ale vălului poale". " Am tras"-"o spre mine și ea s-a "-"nclinat" "cu șoldul de lujer și glezne florale"; " mijlocul alb și subțire"," iar pieptul" " lucind de oglinzi șlefuite-n metale". Are albeața gălbuie a perlei" " hrănită de vechi limpezimi abisale", " își ferește cu ochii gazelei de Wağra" " când are pui", "obrazul cel moale". " Gâtul e ca al gazelelor albe", " mai potrivit și-stelat cu opale". Părul-cărbune i-acoperă spatele" " din belșug"," cum ciorchinele des de curmale". " Cosițele", "când
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ferestre-intrate în dărâmare, se scot dalele de piatră de la pardoseala prăbușita din interior din pricina mormintelor și se pardosește cu cărămidă și i se adaugă în față un pridvor de 6,60m pe 6,60m. În anul 1923 se înlocuiește catapeteasma veche măcinată de câri și igrasie și se pictează de către pictorul Zârna din Focșani. în anul 1990, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie-Episcopul Românului, au început lucrările de restaurare sub îndrumarea prof. arh. Alexandru Cișmigiu și Asis. Universitar Mircea Crișan și sub
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]