13,899 matches
-
în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, la Toporu se ramifică șoseaua județeană DJ506A, care duce spre vest în județul Teleorman la Răsmirești, Vitănești și Purani. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de stația Toporu. Conform
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
în județul Teleorman de Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord la Izvoarele, Răsuceni și în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de halta de
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
malurile Dâmbovnicului, la limita cu județele și . Este străbătuta de șoseaua județeană DJ601, care o leagă spre est de Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov de Ciorogârla (unde se termină în autostradă A1), și spre sud de Marșa și mai departe în județul Teleorman la Videle. La Roată de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ611, care duce spre nord-vest în județul Teleorman la Grația. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
satele Corbeanca, Cupele, Izvoru, Poiana lui Stângă, Vâlcelele, Vânătorii Mari, Vânătorii Mici (reședința) și Zădăriciu. Comuna se află la marginea nordică a județului, pe malul drept al Argeșului și pe malurile Neajlovului, la limita cu județul Dâmbovița. Este străbătută de autostrada București-Pitești, pe care este deservită de o ieșire etichetată „Vânătorii Mici/Poiana lui Stângă”; precum și de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânătorii Mici se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
din satele Chiajna (reședința), Dudu și Roșu. Situată în partea de nord-vest a municipiului București, în continuarea cartierului Militari, comuna Chiajna s-a dezvoltat pe malul drept al râului Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua de centură a municipiului București, iar autostrada București-Pitești începe pe teritoriul ei. Satele comunei sunt însă deservite de șoseaua județeană DJ601A, care duce înspre est la București (cartierul Militari), și spre nord-vest la Dragomirești-Vale și mai departe în județul Giurgiu la Joița și în județul Dâmbovița la
Comuna Chiajna, Ilfov () [Corola-website/Science/300492_a_301821]
-
din satele Gruiu (reședința), Lipia, Siliștea Snagovului și Șanțu-Florești. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Prahova, pe malul drept al Ialomiței și pe malurile de nord și est ale lacului Snagov. Prin comună trece autostrada București-Ploiești, pe care însă nu este deservită de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2011, populația comunei era de 7272 de locuitori. Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București-Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
Ciorogârla (în trecut, Ciorogârla-Dârvari și Dârvari-Ciorogârla) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari. Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București-Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către Bolintin-Vale, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu) și apoi
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Ciorogârla (reședința) și Dârvari. Comuna se află la sud-vest de municipiul București, pe malurile râului Ciorogârla. Este traversată de autostrada București-Pitești, fiind deservită de șoseaua județeană DJ601, care începe cu ieșirea de pe autostradă aflată în exremitatea estică a comunei. Înspre vest, drumul duce către Bolintin-Vale, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61) și Roata de Jos (județul Giurgiu) și apoi la Videle (județul Teleorman). La Ciorogârla, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană
Comuna Ciorogârla, Ilfov () [Corola-website/Science/300494_a_301823]
-
foștii codri ai Vlăsiei. Comună Stefăneștii de Jos este mărginita la sud-vest de orașul Voluntari, la nord de comună Dascălu, la est de comună Afumați și la vest de comună Tunari. Din comuna Ștefăneștii de Jos (zona satului Crețuleasca) începe autostradă București-Ploiești, din șoseaua de centură a Bucureștiului (care trece pe la marginea sudică a comunei); drumul care duce de la acest nod rutier spre satele comunei Ștefăneștii de Jos nu este încă terminat. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
de oraș. Fosta comună a devenit oraș în aprilie 2004. Orașul Voluntari integrează în componența lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică: zona din jurul DN2 și cartierul Pipera, zone care sunt separate de un teren pe care va trece autostrada București-Ploiești. Cartierul Pipera este situat la o distanță de 7 km față de centrul capitalei, sute de noi locuințe și multiple clădiri de birouri construindu-se în această zonă în perioada boom-ului imobiliar din perioada 2005-2008, ilustrând o tendință de
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
automobil Dacia se aștepta peste 5 ani, în condițiile în care modelul de bază nu fusese schimbat de la cumpărarea licenței din anii 1960. Rețeaua națională de drumuri era într-o stare foarte proastă, aflându-se la nivelul anilor 1950, singura autostradă, București-Pitești, având o lungime de aproximativ 100 km. Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
automobile a reușit performanța de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea orelor de lucru. Ceea ce până atunci era doar o jucărie pentru capriciile celor bogați a devenit, grație lui Henry Ford, o necesitate a vieții cotidiene, fericind lumea cu autostrăzi, stații de benzină și ambuteiaje. Prin diferite optimizări, în special la linia de ansamblare, prin realizarea unor standarde pentru mașini, Ford a reușit să o ia înaintea celorlalți competitori cu o mașină ieftină, standardizată. Henry Ford s-a născut pe
Henry Ford () [Corola-website/Science/298655_a_299984]
-
cei care nu au cunoscut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, ca lungime, după rețeaua romană de 90 de mii de km), inclusiv poduri suspendate în zonele mlăștinoase și nisipoase! De ce acest efort de tăiere de "autostrăzi" în coastele Anzilor, dacă incașii nu au avut vehicule, necunoscând roata? Nu lipseau borne indicatoare din 7 în 7 km și locuri de odihnă din 20 în 20 de km. Ideea utilizării drept piste de aterizare-decolare a fost avansată de
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
beneficiind de o infrastructură de transport foarte dezvoltată. Mannheim este un important nod feroviar, are un port (la vărsarea Neckarului în Rin), un aeroport militar și unul civil (deschis doar traficului național). Prin regiune trec nu mai puțin de 7 autostrăzi (A5, A6, A61, A67, A650, A656, A659). Printre multe altele, DaimlerChrysler are în Mannheim o uzină care produce autobuze Mercedes-Benz. În Mannheim s-a condus prima bicicletă din lume (1817, de către Karl Drais - de aceea vehiculul s-a numit la
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
13 kilometri de centrul capitalei Chiliene, a fost inaugurat în 1967. Asociația Latinoamericană de Transport Aerian la desemnat ca fiind cel mai bun din America Latină. Conexiunea terestră cu celelalte localități e realizată prin intermediul transportului rutier și a căilor ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al orașului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul țării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează orașul cu locațiile litoralului central Pacific, și San Antonio. Autostrada Los Libertadores
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
a fost inaugurat în 1967. Asociația Latinoamericană de Transport Aerian la desemnat ca fiind cel mai bun din America Latină. Conexiunea terestră cu celelalte localități e realizată prin intermediul transportului rutier și a căilor ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al orașului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul țării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează orașul cu locațiile litoralului central Pacific, și San Antonio. Autostrada Los Libertadores ("Eliberatorii"), CH-57, interconectează mai multe localități
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
de Transport Aerian la desemnat ca fiind cel mai bun din America Latină. Conexiunea terestră cu celelalte localități e realizată prin intermediul transportului rutier și a căilor ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al orașului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul țării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează orașul cu locațiile litoralului central Pacific, și San Antonio. Autostrada Los Libertadores ("Eliberatorii"), CH-57, interconectează mai multe localități precum San Felipe, Los Andes, cu Pasul
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
Conexiunea terestră cu celelalte localități e realizată prin intermediul transportului rutier și a căilor ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al orașului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul țării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează orașul cu locațiile litoralului central Pacific, și San Antonio. Autostrada Los Libertadores ("Eliberatorii"), CH-57, interconectează mai multe localități precum San Felipe, Los Andes, cu Pasul Internațional Los Libertadores, punctul de trecere al hotarului cu Argentina. Orașul beneficiază
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
ferate. Patru autostrăzi preiau traficul interurban al orașului. Autostrada CH-5 face legătura cu nordul țării. Autostrada Pacificului, CH-68, una dintre cele mai aglomerate, realizează legătura cu Valparaiso. Autostrada Soarelui, CH-78, conectează orașul cu locațiile litoralului central Pacific, și San Antonio. Autostrada Los Libertadores ("Eliberatorii"), CH-57, interconectează mai multe localități precum San Felipe, Los Andes, cu Pasul Internațional Los Libertadores, punctul de trecere al hotarului cu Argentina. Orașul beneficiază de serviciile a numeroase companii de transport auto. Unele companii prestează servicii de
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
acum închisă. Un producător de renume mondial, Knauf, a anunțat deschiderea unor exploatări de gips pe teritoriul comunei Căpușu Mare, într-o zonă apropiată de satul Căpușu Mic. Ca ocupație a forței de muncă din comnuna Căpușul Mare, este șantierul autostrăzii Transilvania, fabrica de mortare de zidărie și tencuieli "Bauleiter" și șantierele de construcții din Cluj-Napoca. După ce în anul 2006 s-a pus în funcțiune canalizarea satului și a comunei Căpușu Mare în anul 2010 la începutul verii a fost finalizată
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
Gherghița este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Gherghița (reședința), Independența, Malamuc și Ungureni. Comuna se află pe malul drept al Prahovei, în zona cursului inferior al acestei ape. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care este deservită de un nod marcat ca "Gherghița" sau "Potigrafu". Ieșirea duce din autostradă în șoseaua județeană DJ100B, leagă comuna spre est de Drăgănești și Fulga, iar spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se intersectează
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
Independența, Malamuc și Ungureni. Comuna se află pe malul drept al Prahovei, în zona cursului inferior al acestei ape. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care este deservită de un nod marcat ca "Gherghița" sau "Potigrafu". Ieșirea duce din autostradă în șoseaua județeană DJ100B, leagă comuna spre est de Drăgănești și Fulga, iar spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se intersectează cu DN1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghița se ridică la de locuitori, în creștere
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
condus, efectiv, economia și problemele producției. Sub conducerea lui Fritz Todt s-a derulat și un proiect masiv de lucrări publice, rivalizând cu New Deal-ul, atât în scop, cât și în amploare, cea mai importantă realizare fiind rețeaua de autostrăzi. Odată ce a fost pusă pe picioare, uriașa organizație pe care a creat-o Todt a fost folosită pentru construirea de buncăre, adăposturi subterane și tranșee în toată Europa. O altă latură a noii economii germane a reprezentat-o producția pentru
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
automobilelor; de aceea rețeaua stradală a Londrei este adeseori congestionata. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost construite o serie de străzi noi și mai largi, precum Victoria Embankment, Shaftesbury Avenue sau Kingsway. Primele planuri revoluționare pentru construirea de autostrăzi prin centrul orașului au apărut după cel de-al doilea război mondial, însă nu au fost puse în aplicare din cauza costurilor și a protestelor împotriva demolărilor masive. Spre sfârșitul secolului al XX-lea, politica s-a concentrat pe îmbunătățirea serviciilor
TranSportul și infrastructura Londrei () [Corola-website/Science/299905_a_301234]