14,936 matches
-
În plus, m-au trimis la domiciliu, cum am venit. Când am urcat pe verandă am auzit veselie mare În dormitor. Ce se Întâmplase. La intrarea În cameră, Mama a luat fetița În brațe și i-a spus: Bine, draga Bunicii, de asta am făcut noi atâta drum, să te găsim bolnavă? Nu bunică, nu mă mai doare nimic, i-a răspuns fetița. Febra a Început să-i scadă și totul a intrat În normal după revederea cu Bunicii. Mica balerină
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pe verandă am auzit veselie mare În dormitor. Ce se Întâmplase. La intrarea În cameră, Mama a luat fetița În brațe și i-a spus: Bine, draga Bunicii, de asta am făcut noi atâta drum, să te găsim bolnavă? Nu bunică, nu mă mai doare nimic, i-a răspuns fetița. Febra a Început să-i scadă și totul a intrat În normal după revederea cu Bunicii. Mica balerină Ciuchița cu păpușa Ciuchița la Concursul de recitări al copiilor Împreună După zeci
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Bine, draga Bunicii, de asta am făcut noi atâta drum, să te găsim bolnavă? Nu bunică, nu mă mai doare nimic, i-a răspuns fetița. Febra a Început să-i scadă și totul a intrat În normal după revederea cu Bunicii. Mica balerină Ciuchița cu păpușa Ciuchița la Concursul de recitări al copiilor Împreună După zeci de ani, toată copilăria ei Îmi pare o poveste, cu clipe vesele și triste, cu frământări și zbucium, Într-o lume care devenea din ce În ce mai urâtă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
10 septembrie a decis ca pe 11 septembrie dimineața să intervină chirurgical pentru a scuti pe Mamă de durerile facerii și noul produs de trecerea prin furcile claudine și ele foarte stresante și nelipsite de pericol. Ne-am prezentat: Bunic, Bunică, tată și Împricinata la Maternitate, la ora 700 și după puțin timp, ca În urmă cu mai mulți ani, prof. dr. Teleman a luat-o pe Corneluș În primire și ne-a trimis la plimbare. Da. M-am plimbat prin
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Corneluș au dus-o pe Zânica În Brașov, să-și vadă proprii nepoți. Când a văzut diferența dintre Irina și nepoții ei, n-a voit să mai vină În Iași, considerând că este de datoria ei să-și crească nepoții. Bunica și Irina Irina a intrat În grija bunicilor din Pașcani. Îi simțeam lipsa, dar nu aveam ce face. Între timp copiilor le-a fost repartizat un apartament În cartierul Canta, apropiat de noi și găsind o altă femeie, din Botoșani
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să-și vadă proprii nepoți. Când a văzut diferența dintre Irina și nepoții ei, n-a voit să mai vină În Iași, considerând că este de datoria ei să-și crească nepoții. Bunica și Irina Irina a intrat În grija bunicilor din Pașcani. Îi simțeam lipsa, dar nu aveam ce face. Între timp copiilor le-a fost repartizat un apartament În cartierul Canta, apropiat de noi și găsind o altă femeie, din Botoșani, Irina a revenit În Iași după Împlinirea vârstei
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
se trage citirea a șapte-opt pagini din Biblie în fiecare dimineață la ora 5,00, și asta de zeci de ani. Deși aș fi făcut față, având în vedere că la cinci ani știam binișor să citesc și să scriu. Bunica mea, analfabetă, dar mai înțeleaptă decât mulți doctoranzi, cu atât mai mult decât unii doctori în filosofie, a intrat prin 1958-59 într-un program de alfabetizare pompieristică. O dată, de două ori pe săptămână, partidul trimitea un învățător tânăr s-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar mai înțeleaptă decât mulți doctoranzi, cu atât mai mult decât unii doctori în filosofie, a intrat prin 1958-59 într-un program de alfabetizare pompieristică. O dată, de două ori pe săptămână, partidul trimitea un învățător tânăr s-o învețe pe bunica Ana are mere. Bunica n-avea mere, dar avea totdeauna o bucată de slănină afumată, o ceapă, o bucată de turtă de mălai și o sticlă de țuică, pe care le punea pe măsuța de lemn cu trei picioare din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mulți doctoranzi, cu atât mai mult decât unii doctori în filosofie, a intrat prin 1958-59 într-un program de alfabetizare pompieristică. O dată, de două ori pe săptămână, partidul trimitea un învățător tânăr s-o învețe pe bunica Ana are mere. Bunica n-avea mere, dar avea totdeauna o bucată de slănină afumată, o ceapă, o bucată de turtă de mălai și o sticlă de țuică, pe care le punea pe măsuța de lemn cu trei picioare din mijlocul curții, în fața învățătorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bucată de turtă de mălai și o sticlă de țuică, pe care le punea pe măsuța de lemn cu trei picioare din mijlocul curții, în fața învățătorului. Mai luând o bucată de slănină, mai ridicând păhăruțul, învățătorul o tot pisa pe bunica să învețe buchea. Dar bunica îl privea cu superioritate pe tov., a pus mâna pe creion doar de câteva ori până a reușit să caligrafieze (hm!) Polina O (de la Oprișan) și cu asta basta. Dar, cum eu nu aveam complexe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și o sticlă de țuică, pe care le punea pe măsuța de lemn cu trei picioare din mijlocul curții, în fața învățătorului. Mai luând o bucată de slănină, mai ridicând păhăruțul, învățătorul o tot pisa pe bunica să învețe buchea. Dar bunica îl privea cu superioritate pe tov., a pus mâna pe creion doar de câteva ori până a reușit să caligrafieze (hm!) Polina O (de la Oprișan) și cu asta basta. Dar, cum eu nu aveam complexe de superioritate față de învățătorul acela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai greu de urmărit; totuși ajung la un ofițer polonez care în secolul al XVIII-lea conducea un batalion sau o companie maghiară ca mercenar. Prin căsătoria acestuia cu o unguroaică s-a născut familia Katczovsky (numele de naștere a bunicii mele din Ungaria). Bunicul meu de origine austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume Jeremia Engel a cărui proveniență pare a fi pe undeva prin Cehia sau Slovacia. Urmele lui nu mai pot fi urmărite. Acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
austriacă a fost profesor de limbă și literatura germană pe nume Jeremia Engel a cărui proveniență pare a fi pe undeva prin Cehia sau Slovacia. Urmele lui nu mai pot fi urmărite. Acest bunic Engel (protestant) a cunoscut-o pe bunica mea Mathilda (catolică) și cum familiile (mai ales catolicii) s-au împotrivit unei alianțe nepermise pe vremea aceea, au fugit într-o bună noapte ajungând după multe peripeții în zona Ciucului. Mai târziu s-au mutat cu cinci fete și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și sora tatălui meu rămasă singură cu trei copii mici. Tatăl ei, bunicul meu, fost profesor, studiind și activând o perioadă la Passau în Austria, a trebuit ca mulți alții în primul război mondial, să meargă pe front. Mama ei, bunica mea, a fost nevoită să-și câștige existența și așa a deschis un magazin mixt care aducea atâta profit încât putea să supraviețuiască cu copiii pe care-i avea. La întoarcerea bunicului meu (de o corectitudine și o mândrie exagerată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a fost nevoită să-și câștige existența și așa a deschis un magazin mixt care aducea atâta profit încât putea să supraviețuiască cu copiii pe care-i avea. La întoarcerea bunicului meu (de o corectitudine și o mândrie exagerată) ea, bunica, a mai deschis câteva filiale și le mergea foarte bine. La reforma monetară când mai toți au dat faliment bunicul meu a început să se amestece în afaceri și astfel s-a ținut în "prima linie" până la ultimul ban pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu i s-a părut mamei ca fiind prea importantă iar pe cea română și așa aveam s-o învăț pe stradă, la grădiniță și școală. Am început să mă descurc destul de bine cu germana când, câțiva ani mai târziu, bunica din partea mamei pierzându-și locuința s-a mutat la noi și așa a început o nouă "eră lingvistică". Bunica neștiind germana (și nici româna...) am început să vorbesc cu ea într-o limbă care nu semăna cu nimic din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
învăț pe stradă, la grădiniță și școală. Am început să mă descurc destul de bine cu germana când, câțiva ani mai târziu, bunica din partea mamei pierzându-și locuința s-a mutat la noi și așa a început o nouă "eră lingvistică". Bunica neștiind germana (și nici româna...) am început să vorbesc cu ea într-o limbă care nu semăna cu nimic din ceea ce învățasem până atunci: maghiara. Până și "masa" care, până atunci, avea un singur nume și nu altul a început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spune...! Cât te-a influențat limba maghiară, în evoluția ta? Mai mult decât ași fi bănuit vreodată. În copilărie am învățat înainte de culcare să spun, seară de seară, Tatăl Nostru în maghiară, am adormit cu povești populare maghiare citite de bunica sau poezii maghiare citite de mama. Am învățat din maghiară folosirea într-un alt fel a sintaxei sau reducerea verbelor. Am învățat de asemenea eliminarea dezacordurilor sau introducerea conștientă a acestora în opera literară și mai ales neaccentuarea genurilor. Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
accentuare a anonimatului în care trăiește scriitorul (universal) dintotdeauna sau ca o accedere spre universalitate...? Nu sunt un orgolios. Mă dăruiesc celorlalți. Pe unde am avut șansa călătoriei culturale, m-am simțit ca o ramură de gutui înflorit în ograda bunicii mele de la țară. Așadar, pretutindeni fiind, mă regăseam în pântecul matern, moldo-român, european... Cu Aurel Dumitrașcu ai avut o relație specială, o prietenie fecundă... Ai fost (ești) între prietenii cei mai evocați în jurnalele sale, în corespondența sa, alături de Luca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire, până am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cu anevoie se urcă la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre care și Sf. Ioan Iacob Românul. Sf. Ioan a trăit 48 de ani. Acest sfânt din pruncie a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut o bunică de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea Îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfântul era Încă mic a murit și bunica lui care-l ocrotea. După ce a murit și bunica, l-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la ea. Aici s-au nevoit mulți sihaștri printre care și Sf. Ioan Iacob Românul. Sf. Ioan a trăit 48 de ani. Acest sfânt din pruncie a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut o bunică de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea Îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfântul era Încă mic a murit și bunica lui care-l ocrotea. După ce a murit și bunica, l-a luat o altă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a rămas orfan de părinții trupești. L-a crescut o bunică de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea Îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfântul era Încă mic a murit și bunica lui care-l ocrotea. După ce a murit și bunica, l-a luat o altă rudă care avea soție vitregă și se purta urât cu el. Majoritatea copiilor cărora le mor mamele adevărate au parte de mame vitrege. Nu degeaba se
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o bunică de-a lui. Bunica Maria s-a ocupat de creșterea și educarea lui. Ea Îl ducea la biserică la slujbe. Dar pe când sfântul era Încă mic a murit și bunica lui care-l ocrotea. După ce a murit și bunica, l-a luat o altă rudă care avea soție vitregă și se purta urât cu el. Majoritatea copiilor cărora le mor mamele adevărate au parte de mame vitrege. Nu degeaba se numesc așa, că vitregia este tare amară și cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-L vedem Ne dă Pacea Cerului Și roua pământului: Ne spune cum să fim Pe străini cum să-i primim, Pe copii să-i educăm Pe Părinți să-i respectăm Ce e bun să adunăm. Dar asta era odată... Azi bunica-i demodată, Nu stă la televizor Nici pe la calculator, .......................... Noi tot am Înaintat Europa ne-a luat, Votăm orice legi ne bagă Și ne vindem țara-ntreagă! Unde-i oare domnul țării Ne lasă pradă pierzării? Vai de țărișoara mea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]