13,465 matches
-
și Teatrul din Galați, cu ocazia Festivalului Internațional de Marionete „Gulliver”, textul „Domnul de Ciocolată” primeste Marele Premiu. În 2007, textul „Când jucăriile spun pa”, purtând semnătura aceleiași autoare, câștigă premiul I al Concursului de dramaturgie organizat de Teatrul Ion Creangă din București, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc în 21 noiembrie 2008, spectacolul fiind inclus în stagiunea 2008-2009 a Teatrului
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
București, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc în 21 noiembrie 2008, spectacolul fiind inclus în stagiunea 2008-2009 a Teatrului Ion Creanga din București. În luna august 2008, Sînziana Popescu publică la Editura Mediamorphosis primul volum al seriei Andilandi - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, un fantasy pentru copii și adolescenți având drept personaje principale cele mai importante figuri ale mitologiei românești
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
eroi și muște”, scurt-metraj, 2004 (regia Didona Pantazi) „Om sărac, om bogat”, serial TV, 2006 (produs de MediaPro Pictures pentru Pro TV) „Doctori de mame”, serial TV, 2008 (produs de Promance pentru Acasă TV) „Când jucăriile spun pa”, Teatrul Ion Creangă, stagiunea 2008-2009 (regia Atilla Vizauer) „Teatru pentru prichindei: mari, mici si mititei”, Editura Liternet, 2005 - un volum electronic ce reunește doar piesele Viața ca o poveste și Alunecând într-o prună „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, Editura Mediamorphosis, 2008
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
textele „Viața ca o poveste”, „Când jucăriile spun pa”, „Alunecând într-o prună” și „Domnul de Ciocolată” „Aventura gemenilor dincolo de Poiana Vie”, Editura Mediamorphosis, 2009 - al doilea volum al seriei Andilandi „Când jucăriile spun pa” - pagina spectacolului de la Teatrul Ion Creangă Tărâmul lui Andilandi - site-ul volumului „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm” Editura LiterNet Andilandi - Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm ISBN 973-7893-11-5 Editura LiterNet Teatru pentru prichindei: mari, mici și mititei ISBN 973-7893-40-9
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
este maro închis și deschis, în partea anterioară fiind vizibile dungi în nuanțe de alb combinat cu negru sau galben. Are aripile lungi, iar coada și picioarele sunt scurte. Ghearele puternice îi sunt necesare pentru a se agăța bine pe crengile copacilor și pentru a vâna. Se hrănește cu șoareci, crabi, broaște, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Deși această pasăre și-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemănător cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vânând într-un
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
multor boli. Nu are mulți dușmani, pentru că iese noaptea și este bine camuflată de culorile penelor. Bufnița este cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, ajungând la înălțimea cuprinsă între 15 și 61 cm. Trăiește singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor și pe pământ, în regiuni stâncoase. Datorită capacității de adaptare atât la clima caldă cât și la cea rece, bufnița poate fi întâlnită pe întreg globul pământesc, excepție făcând Antarctica. Corpul bufniței este rotund, acoperit de un
Bufniță () [Corola-website/Science/299721_a_301050]
-
1969, având ca temă "Opera lui George Călinescu între anii 1919 și 1931". Sub semnătura sa au apărut numeroase cărți care tratează viața și opera unor scriitori români renumiți cum au fost Nicolae Labiș, Cezar Petrescu, Marin Preda sau Ion Creangă. A scris un volum biografic extrem de documentat despre viața lui George Călinescu și o "Viață a lui Lucian Blaga", în patru volume. În colaborare cu fiica poetului și filozofului Lucian Blaga, Dorli Blaga, a publicat un volum de non fiction
Ion Bălu () [Corola-website/Science/299082_a_300411]
-
Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri. Pe o altă alee se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
e o fostă colaboratoare a Ambasadei Germaniei în Republică Moldova, absolventa a Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nișă. mai are o soră, de specialitate psiholog, căsătorită cu un diplomat român. A studiat istoria și dreptul la Universitatea "Ion Creangă" din Chișinău și relațiile internaționale la Institutul European de Înalte Studii Internaționale din Nișă, după care a urmat studii de specializare la Universitatea din Edinburgh, Școala Națională de Administrație din Paris și Centrul de studii în domeniul securității și diplomației
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
Europa și America de Nord a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova. Între 1993 și 1994 a fost secretar I în Direcția Europa și America de Nord a MAE al Republicii Moldova și concomitent, lector la catedră de istorie antică și medievală a Universității "Ion Creangă" din Chișinău, apoi, între 1994 și 1995, a fost șeful secției România în Direcția Europa și America de Nord a MAE al Republicii Moldova. Între 1998 și 1999, după susținerea tezei de doctor, revine în ministerul de externe de la Chișinău, ocupând concomitent funcțiile
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
după Ragnarok, dar este posibil ca Frigg și Freya, să fie câteva din cele ce vor trăi după sfârșitul lumii. Dintre oameni, doar doi vor supraviețui, și anume Lif și Lifthrasil, și asta datorită faptului că s-au ascuns printre crengile arborelui Yggdrasil unde flăcările lui Surtur nu i-au putut atinge și unde s-au hrănit cu rouă. Ei vor deveni sorgintea unei umanități noi care va venera un panteon de zei total schimbat și condus de Baldur. După cum spune
Ragnarök () [Corola-website/Science/299811_a_301140]
-
perioada sovietică, avînd de la 2 la 5 nivele. Acestea se află în partea de centru și de vest a localității. După anul 2005 s-au dat în exploatare unele blocuri noi parter+4 nivele, situate pe străzile Mihai Viteazul, Ion Creangă și Ștefan cel Mare. Cele mai frumoase locuri din oraș sunt parcul central, malurile Răutului, clădirea Gării feroviare, Restaurantul Central de pe str. 31 August, Muzeul de Istorie și Casa de Cultură. Orașul Florești este despărțit de satul Vărvăreuca de răul
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
regia Cătălina Buzoianu, la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț, 1983. Zamolxe de L. Blaga, regia Dinu Cernescu, la Teatrul Giulești, 1984. Furtună de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei, la Teatrul Bulandra, 1985. Cădere liberă, regia Cornel Todea, la Teatrul Ion Creangă, 1986. Richard III, http://istoric.teatrul-odeon.ro/spectacol/richard-iii?lang=en de W. Shakespeare, regia M. Mănuțiu, la Teatrul Odeon, 1996. Săptămâna luminată, regia M. Mănuțiu, Teatrul Național din Cluj și Teatrul Odeon, 1996. Pericle, de W. Shakespeare, regia A
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
a îngrijit și de problemele sociale ale muncitorilor, asigurându-le salarii mai mari decât în alte uzine, asistență socială și medicală, echipamente de lucru și masă la cantină. La construcția uzinelor Malaxa, l-a luat drept colaborator pe arhitectul Horia Creangă, astfel uzinele construite după indicațiile lui Malaxa reprezintă o contribuție importantă la aplicarea arhitecturii moderne în domeniul construcțiilor industriale. În anul 1945, a fost fabricat la Reșița un automobil românesc cu numele de Malaxa, de către fabricile industriașului român Nicolae Malaxa
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
care, inițial, se prezintă că o foaie imaculata pe care viața urmează să își pună amprentele decisive. Exemple de bildungsromane sunt „"Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister"” de Goethe, „"Amintiri din copilărie"” și „"Povestea lui Harap Alb"” de Ion Creangă, „"A portrait of the artist aș a young mân"” (în română, „"Portretul artistului în tinerețe"”) de James Joyce, „"Românul adolescentului miop"” de Mircea Eliade, „"Hronicul și cântecul vârstelor"” de Lucian Blaga și „"Enigmă Otiliei"” de George Călinescu. <br>
Bildungsroman () [Corola-website/Science/299412_a_300741]
-
ca fiind testamentul său artistic. Jungla deasă este aici mai puțin impenetrabilă decât în alte tablouri, prin vegetația dispusă etajat umblă două animale de pradă, maimuțele sar de pe un copac pe altul, în timp ce muzicantul de culoare cântă la flaut. Pe crengi stau păsări viu colorate, zeița Venus își privește visul căruia florile îi adaugă prezența lor senzuală. În drum spre o altă lume, Rousseau ne lasă moștenire o viziune paradisiacă și pretimpuriu suprarealistă. André Breton constata câțiva ani mai târziu: "Sunt
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
veacului nostru și despre răscoalele țăranilor din acea vreme". În 1967 devine membru al Uniunii Scriitorilor și pensionar al acesteia. În 1969, povestirea istorică "Iancu Jianu" apare, în foileton, în ziarul "Oltul" din Slatina. 1972, îi apare în Editura Ion Creangă volumul "Edison", reluat un an mai târziu cu titlul "Mari invenții. Povestiri adevărate", ed. a II-a, 1977, semnată cu pseudonimul Barbu Apelevianu. În 1974 Editura Albatros îi publică romanul "Arde Prahova". La editura Ion Creangă vede lumina tiparului, in
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298886_a_300215]
-
apare în Editura Ion Creangă volumul "Edison", reluat un an mai târziu cu titlul "Mari invenții. Povestiri adevărate", ed. a II-a, 1977, semnată cu pseudonimul Barbu Apelevianu. În 1974 Editura Albatros îi publică romanul "Arde Prahova". La editura Ion Creangă vede lumina tiparului, in 1977, volumul "Povestiri despre cutezători". Între anii 1978 și 1979 continuă activitatea de prozator prin publicarea volumului "Povestea neamului românesc. De la început și până în zilele noastre. Pagini din trecut." vol. I, 1978, vol. II-III,1979, în
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298886_a_300215]
-
a fixa adevărurile tradiționale care, transmise numai oral, riscau să se dilueze sau chiar să se piardă. Așa s-au închegat între 1964-1972 cele două studii, "Al patrulea hagialîc" (despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, Craii de curtea veche, și "Creangă și Creanga de Aur", o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă, publicate mai târziu, care, pe masura elaborării, erau citite în grup, ca, de altfel, aproape toate celelalte scrieri ale sale, fiind apoi difuzate în copii dactilografiate. În 1972
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
adevărurile tradiționale care, transmise numai oral, riscau să se dilueze sau chiar să se piardă. Așa s-au închegat între 1964-1972 cele două studii, "Al patrulea hagialîc" (despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, Craii de curtea veche, și "Creangă și Creanga de Aur", o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă, publicate mai târziu, care, pe masura elaborării, erau citite în grup, ca, de altfel, aproape toate celelalte scrieri ale sale, fiind apoi difuzate în copii dactilografiate. În 1972, după terminarea
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
sau chiar să se piardă. Așa s-au închegat între 1964-1972 cele două studii, "Al patrulea hagialîc" (despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, Craii de curtea veche, și "Creangă și Creanga de Aur", o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă, publicate mai târziu, care, pe masura elaborării, erau citite în grup, ca, de altfel, aproape toate celelalte scrieri ale sale, fiind apoi difuzate în copii dactilografiate. În 1972, după terminarea acestor studii, în anii '70, V. Lovinescu a continuat să
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
unei emisiuni televizate. Ieromonahul Savatie, pe numele său de mirean Ștefan Baștovoi, (nume de martir, care nu i-a plăcut) s-a născut pe 4 august 1976 în Chișinău. Tatăl său, Valentin, a fost profesor de logică la Universitatea „Ion Creangă”, adept al ateismului științific; iar mama - Claudia, absolventă a Institutului de Arte, secția regie. Până la călugărie a fost ancorat în concepțiile tatălui său. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. Când era în clasa a XII-a, a
Savatie Baștovoi () [Corola-website/Science/298951_a_300280]
-
de mărfuri ambalate sau neambalate lingurița este un tacâm folosit pentru servirea băuturilor fierbinți și uneori a alimentelor foarte fierbinți sau foarte reci avioanele americane au avut dificultăți în localizarea flotei japoneze deși le fusese dată poziția acestora ursul ursește creanga trosnește toporul pocnește găina cotcodăcește ei au fost însă alungați de cetățenii orașului în luna august aici moneda oficială este dolarul singaporez în locul lor nu au putut fi montate alte arme de calibre mai mari munca manuală a antichității începe
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
tiparului în Almanahul societății studențești "România jună" din Viena. Pe 4 iunie, "Timpul" anunță plecarea la Iași a lui Eminescu, pentru a asista în calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină". În luna august, revista "Convorbiri literare" reproduce poezia "Luceafărul" tipărită inițial în
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
fonetismelor moldovenești. Astăzi însă știe oricine că Eminescu este tot atât al Moldovei cât și al întregului pământ românesc și al lumii întregi. Nu putem modifica limba lui Eminescu, așa cum n-o modificăm nici pe-a lui Neculce, a lui Creangă ori a lui Sadoveanu, pitorescul lor reprezintă o etapă din istoria limbii române. Poezia lui Eminescu este cu mult prea complexă pentru a fi limitată la tiparele acestui articol. E mult mai profitabil a interpreta textele eminesciene nu ca fiind
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]