12,957 matches
-
anumită tendință de revoltă își imaginează că mulți alți spectatori împărtășesc aceeași tendință. O mulțime nu provoacă în mod sistematic acte de violență. Acestea din urmă depind de contextul social sau economic specific. Mulțimea poate însă să inducă o stare emoțională negativă și să activeze anumite reacții negative. Aceste sentimente nu se transformă în agresivitate decât în condițiile specificate mai sus. Cercetările analizate demonstrează că factorii de mediu pot acționa asupra probabilității declanșării comportamentelor agresive în împrejurări specifice. Motivele pentru care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Nu există o definiție științifică unică a frustrării. Uneori termenul corespunde unui eveniment extern precum "un obstacol ce apare în calea individului atunci când acesta și-a fixat un scop și vrea să-l atingă", alteori frustrarea este definită ca "reacție emoțională indusă de depășirea unui obstacol". Chiar și atunci când ne raportăm la definiția frustrării în termeni de eveniment extern, noțiunea poate fi folosită și într-un sens mult mai larg pentru a explica starea individului cu resurse puține sau într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de dezvoltare a convingerilor normative și a schemelor de agresiune. Cel care observă, în special tânărul, are anumite convingeri și atitudini pe care și le formează pe parcursul interacțiunilor sale cu mediul social (familia, semenii, vecinii, mijloacele media). Primele experiențe emoționale ale copilului influențează modul acestuia de a percepe și memoriza informațiile de ordin social, incluzându-le pe cele care-l vizează pe el în primul rând. Faptul de a fi martorul unor violențe repetate îi poate crea copilului o viziune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
securizant poate fi de asemenea asociat cu stabilirea relațiilor pozitive cu colegii în primii ani de școală. Încă din primii ani de viață copilul începe să dezvolte modele mintale de relaționare care-i vor ghida interacțiunile sociale viitoare. Primele experiențe emoționale contribuie la crearea orientărilor afective precise față de ceilalți și față de sine însuși. Aceste experiențe pot de asemenea influența modul în care informațiile sunt percepute și memorate. Copii îngrijiți de persoane afectuoase în comparație cu cei îngrijiți de către persoane distante și indiferente își
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și atitudinea părinților punitivi constituie, de fapt, polii aceleași dimensiuni, unul însemnând lipsa de grijă și afecțiune, iar celălalt identificându-se cu nivelul ridicat de exigențe și de pedepse. În primul caz, nevoile fizice și psihice ale copilului în ceea ce privește dezvoltarea emoțională și identitară nu sunt satisfăcute. În cel de-al doilea caz, pedeapsa și autoritatea părinților sunt folosite pentru a le proteja privilegiile. Uneori sancțiunile disciplinare ale părinților pot încălca drepturile copilului, acesta fiind respins prin diverse critici și aprecieri negative
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mult sau mai puțin adaptate, în interacțiunile cu semenii. Agresivitatea este unul din aceste comportamente. Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze exemplul semenilor agresivi așa cum face cu părinții punitivi. S-a demonstrat că acei copii care au fost agresați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
presupune că adolescenții nu și-au dezvoltat încă la această vârstă capacitățile necesare menținerii unor prietenii sau organizării sociale stabile. Nu se știe deocamdată dacă copilul cu o viziune negativă despre lume reușește să treacă printr-o etapă de resocializare emoțională datorită bandei din care face parte și dacă această resocializare îl ajută în reconcilierea cu ceilalți copii. Și totuși, dacă resocializarea s-ar produce, ea s-ar realiza sub semnul coerciției, puterii și diferențelor categoriale între "noi" și "ceilalți". * Agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestarea acesteia vizează procesul de justificare cognitivă: indivizii agresivi sunt atrași de filmele cu violență pentru că în ele găsesc justificarea propriului comportament agresiv. Individul expus în mod constant la scene de violență va intra și el sub incidența unei desensibilizări emoționale prin intermediul unui biais de scădere progresivă a activării fiziologice. Cantitatea de violență mediatizată "înghițită" de către un copil de 8 ani prezice recurența fanteziilor agresive și a comportamentului delicvent la vârsta de 19 ani (Eron, Walder și Lefkowitz, 1971 citat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În tot acest timp experimentatorul urmărea starea de activare fiziologică a subiecților. Rezultatele au indicat că cei ce urmăriseră filmul violent au manifestat o mai mică activare fiziologică în timpul scenei cu violență reală. În concluzie, filmul violent a diminuat reacțiile emoționale ale copiilor față de agresivitatea reală. Un alt efect obținut în cadrul aceluiași experiment a permis înțelegerea mai aprofundată a mecanismului de învățare prin observație. La sfârșitul experimentului copiii trebuiau să enumere emisiunile pe care le urmăresc de obicei la televizor. Emisiunile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violență reprezintă o nouă achiziție. Pe măsură ce individul retrăiește actul de violență, cognițiile lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Schimbările pe termen lung se referă la credințe, atitudini, așteptări și scenarii, dar ele pot induce și o desensibilizare emoțională și cognitivă față de agresivitate, dar mai ales față de suferința victimei. Asocierea proceselor pe termen lung cu cele pe termen scurt ar putea duce la o corelație pozitivă între retrăirea activității zilnice și creșterea comportamentului agresiv. Capitolul IV Procesele ce influențează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de elaborare cognitivă în care este luat în calcul, dincolo de experiențele personale, contextul sociocultural și de mediu al individului. Ipoteza existenței unui centru nervos al agresivității a fost pusă la îndoială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
între violența impulsivă și funcționarea cortexului. Astfel evaluarea capacităților cognitive, motrice și perceptive permite o mai bună prezicere a violenței decât testele de personalitate. * Sistemul limbic Sistemul limbic face legătura dintre stimulii senzoriali ce provin din mediul înconjurător și reacțiile emoționale. Marea majoritate a emoțiilor presupun intervenția sistemului limbic. Această parte a creierului este denumită sistem pentru că reprezintă locul de interconexiune a mai multor structuri nervoase sub-corticale (hipotalamus, pedunculul cerebral, bulbul rahidian, hipofiza), structuri direct conectate la sistemul nervos central și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au arătat că există o diversitate de factori ce influențează agresivitatea. Această diversitate cauzală ridică problema existenței unor puncte comune tuturor factorilor. În timp ce unii cercetători consideră mai importanți factorii motivaționali, alții încearcă să stabilească o legătură între aceștia și factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
factorii emoționali. Conceptualizarea dihotomică a manifestărilor agresive ilustrează foarte bine aceste tentative. Corelația dintre comportamentele agresive și stările afective negative Dacă numitorul comun al tuturor condițiilor agresivității ar fi starea afectivă negativă rezultantă din ele, ar fi posibilă reconcilierea factorilor emoționali cu cei motivaționali. Starea afectivă negativă indusă prin expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
simple. Relația dintre emoții și comportament pare să fie mai directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și Jenkins, 1992). Indivizii care au retrăit o experiență emoțională au nevoie să reacționeze în concordanță cu starea lor emoțională (Ekman, 1991). Pentru unii cercetători, experiența subiectivă a unor emoții specifice este însoțită de manifestări motorii specifice (Zajonc, 1999). Pentru alții, experiențele subiective sunt asociate unor stări de pregătire a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
directă decât cea dintre acțiune și credință sau cunoaștere. Una dintre funcțiile de bază ale emoțiilor este generarea de acțiuni (Oatley și Jenkins, 1992). Indivizii care au retrăit o experiență emoțională au nevoie să reacționeze în concordanță cu starea lor emoțională (Ekman, 1991). Pentru unii cercetători, experiența subiectivă a unor emoții specifice este însoțită de manifestări motorii specifice (Zajonc, 1999). Pentru alții, experiențele subiective sunt asociate unor stări de pregătire a acțiunii (Frijda, 1993). Emoțiile mai sunt percepute ca porniri de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
stări de pregătire a acțiunii (Frijda, 1993). Emoțiile mai sunt percepute ca porniri de răspuns sau secvențe de acțiuni cu orientări specifice de evitare sau de apropiere (Lang și Cuthberth, 1984). Totuși natura și contextul în care se produce evenimentul emoțional sunt cele care determină modul de manifestare al comportamentului. Împreună cu colegii mei am realizat un experiment pentru a verifica eventualele influențe contextuale ale experienței emoționale asupra executării unor mișcări voluntare (Pahlavan, Bonnet și Duda, 2000). Subiecții au fost informați că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de apropiere (Lang și Cuthberth, 1984). Totuși natura și contextul în care se produce evenimentul emoțional sunt cele care determină modul de manifestare al comportamentului. Împreună cu colegii mei am realizat un experiment pentru a verifica eventualele influențe contextuale ale experienței emoționale asupra executării unor mișcări voluntare (Pahlavan, Bonnet și Duda, 2000). Subiecții au fost informați că participă la un studiu despre activitățile neurovegetative implicate într-o situație de rezolvare de probleme și că vor fi supuși unui test de inteligență. Am
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evidență faptul că experiența subiectivă a eșecului și receptarea unui stimul nu sunt responsabilitatea acelorași procese inferențiale. Organizarea comportamentului ca rezultat al eșecului în executarea sarcinii de inteligență a fost influențată, cel puțin pentru componenta motrică, de stimularea aversivă. Starea emoțională îi informează pe indivizi despre situația în care se află, determinând strategia cea mai adaptată pentru prelucrarea informațiilor în funcție de contextul dat. Adaptarea reacțiilor la stimulii "ostili" ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Prin urmare, însemnătatea stimulării nu este determinată doar de propriile caracteristici, ci și de trăsăturile mediului în care se produce. Unele cercetări demonstrează că și maimuțele sau șobolanii sunt sensibili la caracteristicile mediului în care au fost supuși unei stări emoționale. Concluzii Pentru a determina în ce măsură comportamentul agresiv este influențat de procesele afective și cognitive, este necesară analiza reacțiilor umane la stimuli "ostili", analiză ce trebuie făcută la cel puțin trei niveluri de observare: (a) un nivel proto-social corespunzând proceselor neuromotorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
speciei umane și multor specii de animale, (b) nivelul ce integrează automatismele motorii unui ansamblu de comportamente sociale, parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al integrării diferitelor comportamente emoționale unor strategii de răspuns ce cuprind atât caracteristicile specifice sociabilității umane, cât și efectele unei gândiri complexe. Reacționând la situațiile cu care se confruntă fie prin acțiuni directe, fie prin unele simbolice, individul acționează, de fapt, asupra mediului său social
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Analiza comparativă a sistemului nervos central la diferitele specii de animale și, în particular, la oameni a scos în evidență dezvoltarea progresivă a unor structuri nervoase având funcția de a crește controlul exercitat de centrele de comandă cognitivă asupra activităților emoționale (Andy și Stephan, 1974 citat de Pahlavan, 1987; Pankcepp, 2000). Această posibilitate comportamentală nouă permite organismelor cu o existență socială reală intervenția altor parametri decât cei de origine organică. Aprecierea unei interacțiuni dintre două persoane depinde de perspectiva actorilor, dar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]