12,882 matches
-
figurativului. Valeriu Pantazi (Constantinescu) s-a născut la 17 mai 1940 în localitatea Urechești, județul Vrancea, atunci județul Râmnicu Sărat. Mama lui era tânăra Maria Oprescu, absolventă a Pensionului de fete din Focșani, iar tatăl, ofițerul de gardă (absolvent de Filozofie) Octavian Constantinescu (Perianu) de 28 de ani, ce avea să plece în curând pe front, la Odessa. Tradiția orală spune că Valeriu Pantazi ar fi fost botezat cum era obiceiul în armata română de un triumvirat de înalți ofițeri, coloneii
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
excluzând orice reprezentare antropomorfă a calităților sale, liberul-arbitru (de unde rezultă eliminarea responsabilității faptelor săvârșite de orice persoană), orice atomism legat de învățăturile creației precum și, în mod metodic, întâietatea argumentației raționale în fața celei a faptelor. Kalamul a influențat hotărâtor și dezvoltarea filozofiei evreiești, fiind energic combătut de către filozoful evreu M. Maimonides, care totodată, în disputa pe care o susține împotriva kalamului, oferă o prezentare sistematică a sa.
Kalam (doctrină) () [Corola-website/Science/328745_a_330074]
-
și Cinematografică din București în perioada 1972-1976. Fiică a unor profesori de liceu (mama ei era profesoară de muzică), a absolvit Conservatorul de muzică și artă dramatică din București la clasa profesoarei Maria Filotti (1932-1935) și Facultatea de Litere și Filozofie (1932-1936). După absolvirea Conservatorului a fost angajată ca actriță la Teatrul Național din București, unde a jucat până la sfârșitul vieții. Printre rolurile care au făcut-o cunoscută sunt Oana din "Apus de soare" de Barbu Delavrancea, Lucietta din "Bădăranii" de
Eugenia Popovici () [Corola-website/Science/328832_a_330161]
-
Michaela Anca Niculescu (poreclită Mica, n. 6 noiembrie 1981, București - d. 14 martie 2013, București) a fost o actriță și cântăreață română, doctor în engleză și istorie, doctor în filozofie și literatură, specialist IT, redactor și producător de carte, lector universitar. A jucat personaje în emisiunea Abracadabra timp de 10 ani. În 1991, a intrat în echipa "Magicianului" la TVR 1 în emisiunea Abracadabra care din 1996 s-a mutat
Michaela Niculescu () [Corola-website/Science/328858_a_330187]
-
de gândire hanbalite. În ciuda faptului că a rămas fidel, pe întreaga durată a vieții sale, acestei școli, ale cărei doctrine o stăpânise, a dobândit cunoștințe din domeniul disciplinelor islamice ale Coranului și ale Hadithului. De asemenea, a studiat teologie (kalam), filozofie și sufism. Ibn Taymiyya a fost închis de câteva ori din cauza conflictelor cu „ijma” juriștilor și a teologilor zilelor sale. Și-a petrecut ultimii 15 ani din viața la Damasc. Din august 1320 până în februarie, 1321, Ibn Taymiyya a fost
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
un examen organizat de către DIYANET (Directoratul pentru Afaceri Religioase din Turcia) în 1958, Fethullah Gulen a început să predice și să predea în provincia Edirne. Acesta și-a înbogățit cunoștințele prin studiu autodidactic în diverse domenii: științe sociale, științe naturale, filozofie, literatură. Printre personalitățile care au avut un impact asupra dezvoltării sale pot fi amintite: Abu Hanifa, Al-Ghazali, Imam Rabbani, Yunus Emre și Said Nursi. În perioada de tinerețe își folosea banii pentru a cumpăra și distribui materiale publicate în vederea contracarării
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
și în viață. În 1961, Fethullah Gulen și-a început serviciul militar în Ankara fiind ulterior mutat ulterior în orașul Iskenderun, pe coasta Mării Mediterane. Comandantul său i-a apreciat capacitățile intelectuale și i-a dat să citească cărți de filozofie ale unor autori occidentali, menținându-i astfel viu modul său de viață ascetic. În 1963, după îndeplinirea serviciului militar, Fethullah Gulen a co-înființat o asociație anti-comunistă în Erzurum, unde purta discuții despre moralitate. În 1964, acesta ocupă un post în
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
orele de muncă, organiza în fiecare seară lecturi și discuții. După eliberarea unui post, Fethullah Gulen pleacă la Izmir unde se ocupă de organizarea unei moschei și ține numeroase discursuri în satele din regiune pe diverse subiecte: pace, dreptate socială, filozofie, armonizarea intelectului cu spiritualitatea prin credință. Discursurile sale erau înregistrate pe casete și distribuite prin sate. De asemenea, se ocupă cu organizarea unor tabere de vară pentru elevii de liceu. În această perioadă se definitivează ideile sale cu privire la educație, iar
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
științe noi din [[Occident]], iar datorită acestui fapt, știindu-le importanța, s-a dedicat introducerii acestor științe și în Imperiul Otoman. Pentru a putea asigura deșteptarea la nivel cultural a otomanilor, a scris mai multe cărți cu subiecte diferite, de la [[filozofie]], la [[astronomie]], dar în special, [[geografie]]. Este cunoscut drept primul autor european care a scris o carte cu privire la [[reformă|reformele]] care trebuie luate în imperiu, operă care poartă numele de "Usul al-Hikam fi Nizam al-Umam", văzută ca o versiune de
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
Olga și tatăl ei au vizitat Sanatoriul Monte Verità din Ascona (Elveția) și câțiva ani mai târziu tatăl său a cumpărat Casa Gabriella, o fermă veche din apropiere. Aici Olga și-a petrecut restul vieții. Ea a început să studieze filozofia indiană și meditația și să se preocupe de teosofie. Printre prietenii și învățătorii ei se numărau poetul german Ludwig Derleth, psihologul Carl Jung și sinologul Richard Wilhelm, a cărui traducere a textelor I Ching i-au devenit accesibile. Ea cunoștea
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
Willem Jacob 's Gravesande (n. 26 septembrie 1688 la 's-Hertogenbosch - d. 28 februarie 1742 la Leiden) a fost un matematician și filozof olandez, cunoscut pentru experimentele efectuate în scopul confirmării legilor mecanicii clasice. Ca profesor de matematică, astronomie și filozofie la Universitatea din Leiden, a militat pentru propagarea ideilor lui Isaac Newton în Europa continentală. A studiat la Universitatea din Leiden și obține doctoratul în 1707 cu o teză privind sinuciderea. Activează în domeniul juridic la Haga, dar își cultivă
Willem 's Gravesande () [Corola-website/Science/334956_a_336285]
-
al Royal Society. În 1717 intră ca profesor de matematică și astronomie la Leiden și astfel popularizează în Olanda opera lui Newton. Astfel, în 1720 publică lucrarea "Physices elementa mathematica, experimentis confirmata, sive introductio ad philosophiam Newtonianam" ("Elemente matematice ale filozofiei naturale sau Introducere în filozofia lui Newton"). O experiență celebră a sa se referă la dilatarea termică. Pentru aceasta a construit un dispozitiv, cunoscut ulterior ca "inelul lui Gravesande", care are ca piese principale un inel fixat pe un stativ
Willem 's Gravesande () [Corola-website/Science/334956_a_336285]
-
intră ca profesor de matematică și astronomie la Leiden și astfel popularizează în Olanda opera lui Newton. Astfel, în 1720 publică lucrarea "Physices elementa mathematica, experimentis confirmata, sive introductio ad philosophiam Newtonianam" ("Elemente matematice ale filozofiei naturale sau Introducere în filozofia lui Newton"). O experiență celebră a sa se referă la dilatarea termică. Pentru aceasta a construit un dispozitiv, cunoscut ulterior ca "inelul lui Gravesande", care are ca piese principale un inel fixat pe un stativ și o sferă metalică ce
Willem 's Gravesande () [Corola-website/Science/334956_a_336285]
-
2000 de volume, cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în primul rând cercetătorii Institutului de Istorie „George Barițiu”, profesorii Facultății de Istorie și Filozofie a Universității clujene, colegii din alte centre universitare, cercetători ai Institutelor Academiei Române din alte orașe, precum și un număr mare de studenți. Începând din anul 1996, Institutul a dobândit dreptul de a organiza și coordona studii doctorale. Institutul de Istorie „George
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
(n. 1881, ? - d. 1969, ?) a fost un istoric și scriitor român, nepotul artistului Constantin Lecca. a fost doctor în filozofie și drept, ofițer de cavalerie ( în primul război mondial), magistrat, om politic conservator (apropiat al lui Alexandru Marghiloman). S-a căsătorit cu baroneasa englezoaică Vera Blackett. Octav-George Lecca (1881 - 1969) a fost fiul ofițerului de cavalerie George Lecca (1842- 1899
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
27 septembrie 1914: „Eu gândesc că timpul viselor fără rost mi s-a fârșit cu terminarea liceului deodată... șiraguri de vise mi-au murit atunci și tot atâtea păreri de rău mi-au sfâșiat sufletul... Unde-mi sunt planurile de filozofie, unde cele de publicist?”. Cornelia se va logodi în 1915 cu un teolog, iar Emil se va resemna. Emil Rebreanu este încorporat în august 1914. În decursul unui an de luptă, el a fost avansat la gradul de sublocotenent în
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
veniți din țările situate dincolo de Alpi, străinii). În secolele XV - XVIII, când Padova se afla sub dominația Republicii Venețiene, universitatea a devenit renumită în întreaga lume pentru studiile și cercetările ce se efectuau aici, în special în domeniile medicinei, astronomiei, filozofiei și dreptului. În această perioadă s-a adoptat deviza latină "Universa universis patavina libertas" („Libertatea universitară padovană pentru toată lumea”). După unificarea Italiei, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, a avut loc
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX, a avut loc un proces de descentralizare a Universității din Padova: au apărut noi campusuri pentru facultățile nou-înființate, s-a construit o nouă clădire pentru facultatea de arte și cea de filozofie, iar pe înălțimile din Asiago, în afara orașului, a fost ridicat observatorul de astrofizică al universității. Între anii 1938-1945 a fost restaurat "Palazzo del Bo" (palatul Bo), vechiul sediu medieval al universității. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1943), rectorul
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
al V-lea), Ștefan Báthory, Ugo Foscolo, Constantin Cantacuzino, William Harvey, James Gregory etc. Universitatea din Padova a fost prima universitate din lume la care a absolvit cursurile o femeie, Elena Cornaro Piscopia, care a obținut aici un doctorat în filozofie, la 25 iunie 1678. Cele 32 de departamente ale universității sunt grupate într-un număr de 8 "Scuole di ateneo" (similare facultăților). La începutul anului 2016 aceste "Scuole" („școli”) erau: Universitatea din Padova este și în prezent una dintre universitățile
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
de măsuri menite să crească numărul școlilor de toate gradele. Așadar s-au întemeiat școli profesionale, lucru nemaiîntâlnit până atunci, iar în anul 1933 Școala superioară de la Istanbul își ia numele de Universitatea de la Istanbul. Au fost ridicate facultățile de filozofie, geografie și istorie, punându-se temelia viitoarei Universități de la Ankara. În 1937 în cadrul discursului rostit la deschiderea Adunării naționale, Atatürk a propus înființarea unei universități și într-unul din orașele din Anatolia orientală. Această dorință s-a împlinit după moartea
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
Încearcă să producă în jurul său o mișcare culturală, continuându-și șederea de la Salonic. Reușește să introducă [[științe sociale|științele sociale]] în programa de liceu. Ziya se preocupă de problemele tinerilor, oferindu-le chiar celor din jurul său cursuri de [[sociologie]] și [[filozofie]]. Publică diverse scrieri în revista de filozofie apărută la Salonic, sub diverse [[pseudonim]]e, precum Tevfik Sedat, Demirtaș sau Gökalp. Mehmet Ziya, care își propune să întemeieze un stat turc puternic, care să unească turcii de pretutindeni, publică în anul
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
culturală, continuându-și șederea de la Salonic. Reușește să introducă [[științe sociale|științele sociale]] în programa de liceu. Ziya se preocupă de problemele tinerilor, oferindu-le chiar celor din jurul său cursuri de [[sociologie]] și [[filozofie]]. Publică diverse scrieri în revista de filozofie apărută la Salonic, sub diverse [[pseudonim]]e, precum Tevfik Sedat, Demirtaș sau Gökalp. Mehmet Ziya, care își propune să întemeieze un stat turc puternic, care să unească turcii de pretutindeni, publică în anul [[1911]], în revista "Genç Kalemler" („Tinere condeie
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
de „deranjarea ordinii publice și opresiuni la adresa armenilor‟. Scapă de condamnarea la moarte, dar este surghiunit la [[Malta]]. Gökalp, care duce aici o viață dificilă, este nevoit să se oprească din lucru, dar le oferă prietenilor cursuri de sociologie și filozofie. Va aduna toate scrisorile primite și trimise familiei în această perioadă, pe care le va include mai apoi într-o carte, intitulată "Limni ve Malta Mektupları" („Scrisorile din Lemnos și Malta‟). Aceasta va rămâne singura operă care prezintă condițiile de
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
în lupta de la [[Kars]], Ziya Gökalp se întoarce în țară după doi ani de surghiun și se stabilește la Diyarbakır, după ce petrecuse o lună în [[Ankara]], alături de familie. În anul [[1922]], reîncepe, pe de o parte, să dea cursuri de filozofie, și pe de altă parte, să publice periodice. În această perioadă scoate pe piață revista "Küçük Mecmua"(„Mica revistă‟), fiind susținut de către Ahmet Ağaoğlu. În anul [[1923]], își publică celebra lucrare, "Türkçülüğün Esasları" („Fundamentele panturcismului‟). În luna august este ales
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
ale Naturii a Facultății de Fizică și Matematică a Universității din Sankt Petersburg. Și-a continaut studiile la universitățile din Heidelberg, Tubingen, Bonn, Berna, Berlin, Gottingen, și Dorpat (Tartu). În 1866, la Universitatea din Gottingen susține teza de doctor în filozofie iar mai apoi își ia masterul în zoologie. Din anul 1884 locuiește la Chișinău și activează în cadrul Administrației Zemstvei din Basarabia. A fost unul din inițiatorii Expoziției agricole și industriale din Basarabia din anul 1889 și al Muzeului Zemstvei, creat
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]