12,866 matches
-
998,97 960007,00 Masculin 941 903,02 849746,00 Total 1902 Mulțumirea sexuală Feminin 961 897,72 862704,50 Masculin 941 1006,43 947048,50 Total 1902 Partenerii să fie împreună la distracții Feminin 961 952,44 915294,00 Masculin 941 950,54 894459,00 Total 1902 Aspectul fizic atrăgător Feminin 961 857,24 823807,00 Masculin 941 1047,76 985946,00 Total 1902 Pacea și liniștea în cămin Feminin 961 985,21 946791,50 Masculin 941 917,07 862961
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
72 862704,50 Masculin 941 1006,43 947048,50 Total 1902 Partenerii să fie împreună la distracții Feminin 961 952,44 915294,00 Masculin 941 950,54 894459,00 Total 1902 Aspectul fizic atrăgător Feminin 961 857,24 823807,00 Masculin 941 1047,76 985946,00 Total 1902 Pacea și liniștea în cămin Feminin 961 985,21 946791,50 Masculin 941 917,07 862961,50 Total 1902 Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale Feminin 961 979,65 941443,00 Masculin 941 922
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
952,44 915294,00 Masculin 941 950,54 894459,00 Total 1902 Aspectul fizic atrăgător Feminin 961 857,24 823807,00 Masculin 941 1047,76 985946,00 Total 1902 Pacea și liniștea în cămin Feminin 961 985,21 946791,50 Masculin 941 917,07 862961,50 Total 1902 Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale Feminin 961 979,65 941443,00 Masculin 941 922,75 868310,00 Total 1902 Tabelul 82. Variabilitatea pe sexe a trebuințelor primare ale soției și soțului La nivelul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
823807,00 Masculin 941 1047,76 985946,00 Total 1902 Pacea și liniștea în cămin Feminin 961 985,21 946791,50 Masculin 941 917,07 862961,50 Total 1902 Admirația pentru calitățile, reușitele profesionale Feminin 961 979,65 941443,00 Masculin 941 922,75 868310,00 Total 1902 Tabelul 82. Variabilitatea pe sexe a trebuințelor primare ale soției și soțului La nivelul grupelor de vârstă nu sunt diferențe semnificative în modul cum au fost apreciate: Afecțiunea, Sinceritatea, Mulțumirea sexuală și Angajarea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din familie (soție, fiică etc.) a unei frecvențe acceptabile de control periodic ginecologic. Sexul Necesitatea consultului ginecologic Total Doar dacă ești bolnav Nu, dacă ești tânăr Da, aproximativ în fiecare an Feminin 37,3 41,2 55,1 50,5 Masculin 62,7 58,8 44,9 49,5 Total 100 100 100 100 Tabelul 89. Distribuția pe sexe a percepției necesitații consultului ginecologic Bibliografie 1. Rada Cornelia, Bălăceanu-Stolnici Constantin, Prejbeanu Ileana, Mit și adevăr privind sexualitatea, a VII-a Conferință
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mult mai mare decât femeile (Tabelul 95). În cazul unei sarcini nedorite, ce ar trebui să facă o femeie? Să facă un avort Să păstreze copilul Să dea copilul spre adopție Total Feminin 52,9 42,9 4,2 100 Masculin 58,3 34,3 7,3 100 Total 55,6 38,6 5,7 100 Tabelul 95. Soluții pentru o sarcină nedorită Persoanele cu nivel de instruire ridicat optează în proporție mai mare (62,3%) pentru soluția unui avort în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în când Des Feminin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 71,0 24,5 4,6 Frecvența cu care a fost lovită, bătută de părinți, membri de familie 50,8 45,7 3,5 Masculin Frecvența cu care i-a văzut sau auzit pe părinți lovindu-se 68,3 27,2 4,5 Frecvența cu care a fost lovit, bătut de părinți, membri de familie 41,3 54,1 4,6 Tabelul 101. Variabilitatea pe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pe localități (Kruskal-Wallis H = 40,265, df = 7, p < 0,001). În eșantionul nostru, violența în cuplu este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama de comportamentul masculin violent în famile am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este mai scăzută în Baia Mare, Ploiești și Târgu-Mureș și semnificativ mai crescută în Timișoara și Constanța. 12.2. Identificarea factorilor determinanți ai violenței masculine prin modelul arborescent Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care dau seama de comportamentul masculin violent în famile am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Utilizarea bazei de date în format electronic pentru prelucrări și interpretări în cadrul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente în familie, din care, 348 de cazuri (40%) reprezintă manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară (Pearson χ2 = 11,444, df = 2, p = 0,01< 0,05), 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Nivelul socioeconomic (Pearson χ2 = 37,315, df = 2, p < 0,001) și respectiv nivelul de instruire (Pearson χ2 = 34,095, df = 2, p < 0,0010) influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
este semnificativ mai frecventă în mediul rural (χ2 = 13,358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
358, df = 1, p < 0,001) și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil (χ2 = 9,736, df = 2, p = 0,002 < 0,05). Modelul arborescent al violenței masculine [2, p. 51] În continuarea analizei privind violența masculină, am încercat să evaluăm un model complex pentru a identifica prin metoda de clasificare arborescentă cum au influențat comportamentul violent două grupe de factori: * antecedentele violenței din familia consanguină factori care nu țin de voința individului; * statusul actual educațional și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
generația, care cuprinde persoanele născute în același interval de timp. În sensul biologic, genealogic se ia în considerare descendența dintr-un ascendent comun. Distanța medie dintre două generații succesive este considerată de 30 de ani. Vom putea astfel analiza generația masculină din perspectiva succesiunii tați-fii și generația feminină din perspectiva mame-fiice, importante pentru determinarea înlocuirii generațiilor [22, p. 54]. Se pot efectua analize transversale (de moment, sincronice) ale unor evenimente demografice pe parcursul unei perioade de timp în structură cum ar fi
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului familiei, sistemul de alocații pentru copii, programe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de peste șapte ori a ponderii persoanelor divorțate și a celor aflate în uniune consensuală între 1930-2002 (Figura 82). Figura 82. Populația după starea civilă la recensămintele din 1930, 1948, 1956, 2002. Sursa: [40,41] La 1 ianuarie 2006, proporția populației masculine căsătorite a fost de 49,7% și a celei feminine de 47,2%. Ponderea femeilor văduve a fost mai mare de 4,7 ori decât a bărbaților [34]. Scăderea dramatică a căsătoriilor s-a făcut simțită în Occident în a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la bărbați. Din nou, principala cauză de diferență o reprezintă Constanța, unde media de vârstă este cea mai scăzută 19,153. Cea mai mare medie de vârstă (20,812) s-a înregistrat la Iași. Și în cazul persoanelor de sex masculin diferența este dată de Constanța, unde se constată cea mai mică vârstă de debut sexual (17,019 ani) care contrastează cu Târgu-Mureș, Ploiești și Baia Mare. 1.3. Vârsta medie la prima căsătorie Analiza statistică indică pe ansamblul eșantionului o vârstă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui singur copil. Influența regională în eșantionul cercetat este semnificativă. În eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Târgu-Mureș (10,3%). Studiul SSR-Ro din 2004, care a analizat ratele de fertilitate pe femei între 15-44 ani, raporta: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4-6 parteneri. 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. Majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au avut cel puțin 2 parteneri. 4.4. Frecvența, durata și satisfacția sexuală Eșantionul analizat este caracterizat de o frecvență a contactelor sexuale săptămânale de 64,33%. Urmează apoi contactele sexuale lunare (14,64%) și cele zilnice (12,77%). Sexul masculin este asociat semnificativ cu frecvențele mai ridicate, contacte sexuale zilnice, în timp ce femeile pot fi asociate cu frecvențele mai scăzute (lunar). Contactele sexuale foarte rare, la două luni și peste, sunt raportate proporțional cu ponderea respondenților după sex: 45,0% feminin
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu frecvențele mai ridicate, contacte sexuale zilnice, în timp ce femeile pot fi asociate cu frecvențele mai scăzute (lunar). Contactele sexuale foarte rare, la două luni și peste, sunt raportate proporțional cu ponderea respondenților după sex: 45,0% feminin și 55,5% masculin. Asocierea semnificativă între frecvența contactelor sexuale și orașul de rezidență este una semnificativă, în Baia Mare înregistrându-se cea mai ridicată pondere pentru contactele sexuale zilnice, 23,6%, adică aproape dublu față de media eșantionului de 12,8%. Contacte sexuale săptămânale peste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici. 9.2. Modelul arborescent al identificării factorilor determinanți ai violenței masculine Pentru o analiză mai în detaliu a factorilor care explică comportamentul masculin violent în familie, am apelat la datele puse la dispoziție oficial de Arhiva Română de Date Sociale (RODA), în care sunt colectate rezultatele chestionarului utilizat la SSR-Ro 2004. Din eșantionul de 2 361 bărbați, au răspuns la itemii relevanți pentru
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3% din subiecții eșantionului. În cele 1 613 răspunsuri valide am identificat o situație îngrijorătoare. În 870 de cazuri (53,9%) sunt prezente manifestări violente in familie, iar în 348 de cazuri (40%) avem manifestări de violență gravă. Prevalența violenței masculine în cuplu este semnificativ mai mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mare la etnia rromă, comparativ cu etnia română sau cea maghiară, 74,1% din respondenți raportând un comportament violent. Nivelul socioeconomic și nivelul de instruire influențează direct comportamentul violent, astfel că pe măsură ce nivelul este mai ridicat prevalența violenței scade. Violența masculină este semnificativ mai frecventă în mediul rural și la persoanele care nu au un loc de muncă stabil. S-au identificat prin metoda de clasificare arborescentă două grupe de factori care influențează comportamentul violent: * antecedentele violenței din familia consanguină factori
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]