13,057 matches
-
Și patru lumînări, cum ar fi, fac două sute de lei...! Octav: Nu doamnă, la noi e așa: cu cît cumperi mai mult, cu atât e mai ieftin... Ăsta e comerțul particular... ce crezi mata! Femeia: Așa?! Păi eu știam că particularii ăștia sînt niște speculanți! Octav: Așa e, doamnă, numai că noi avem altă tehnică decît statul... Femeia: Aha! Ei, dă-mi patru lumînări... uite ai două sute de lei... Octav: Bine, doamnă, atunci vă dau cinci lumînări și nu vă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cel de infinitiv este mai constrângător. Concluzia autoarei este că alegerea sufixului este determinată de semantica verbului (aspect), dar și de considerente stilistice. Stan (2003: 70−71) arată că nu toate clasele de verbe sunt compatibile cu nominalizarea și, în particular, cu anumiți formanți lexicali de nominalizare; verbele a fi, a avea, a vrea nu se nominalizează ca auxiliare; dintre verbele acceptate ca fiind copulative, exclusiv a deveni acceptă nominalizarea. Stan (2003: 74) reia ideea exprimată Cornilescu (2001 [1997]) − conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că pentru caracterizarea unei limbi ca fiind ergativă parametrul topicii nu este suficient (fiind de multe ori influențat de factori pragmatici); acesta trebuie deci să se combine cu alte caracteristici ergative. 17 J. H. Greenberg, "Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements", în: J. H. Greenberg (ed.), Universals of Language, Cambridge, Massachusets, London, England, MIT Press, p. 73−113. 18 În acest fel, Dixon stabilește corespondența Abs.−Nom. și Erg.− Ac., asupra căreia s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actual. 2.Să nu împiedice cîtuși de puțin exercitarea liberă a religiei creștine și să nu pună nici un obstacol în construirea de biserici noi și în repararea celor vechi, după cum s-a stabilit înainte. 3.Să restituie mănăstirilor și altor particulari pămînturile și posesiunile mai sus menționate care le-au aparținut și care le-au fost luate în afara oricărei dreptăți, situate în împrejurimile Brăilei, Hotinului, Benderului etc., numite azi raia. 4.Să aibă față de clerici stima deosebită pe care situația lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se vor bucura în continuare, sub suzeranitatea Porții și sub garanția Puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile pe care le au. Nici o protecție exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de una din Puterile Garante. Nu se există nici un drept particular de ingerință în treburile lor interne. .......................................................................................................................... Art. 34. Prezentul tratat va fi ratificat, iar notificările vor fi schimbate la Paris în intervalul de patru săptămâni, sau mai devreme, dacă acest lucru va fi posibil. Drept pentru care plenipotențiarii respectivi l-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
folosesc în activitățile didactice care urmăresc restructurarea materiei de studiu sau evaluarea cunoștințelor, după predarea unor capitole, pentru înlăturarea unor neajunsuri în pregătirea elevilor. Metoda inductivă face posibilă comunicarea, asimilarea și verificarea cunoștințelor, parcurgându-se demersul logic de la general la particular, de la concret la abstract, de la cunoscut la necunoscut. Pentru a facilita puterea de înțelegere a elevilor, această metodă a fost utilizată la clasa a VII a sub două forme: 1. cea a acțiunilor Exemple: în lecția „ Hristos, Lumina lumii Vindecarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea: a) Variabile: b) Enunțuri teoretice (legi): Teoria calității vieții. Când, împreună cu un grup de colegi, am fost în situația de a imagina o strategie de analiză a calității vieții și a factorilor responsabili de variația sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specificate de la caz la caz. Și, în mod special, ele trebuie legate de contextul concret la care se referă analiza. Aceasta se realizează prin intermediul variabilelor contextuale. Variabilele contextuale sau exogene descriu modul în care diferitele componente ale unui context social particular determină cauzal fenomenul de explicat (efect), indirect, prin intermediul variabilelor endogene, cauzale abstracte. Să reluăm exemplele citate mai înainte, începând cu explicația variației calității vieții. Ne putem aștepta că multe caracteristici ale persoanelor sunt relevante cauzal pentru calitatea vieții lor: veniturile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
efecte neînsemnate. Nedistingerea cu claritate între o teorie abstractă și o teorie contextuală duce adesea la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tentativa lui Parsons de a formula patru tipuri generale de cerințe funcționale, valabile pentru orice sistem (adaptarea, realizarea scopurilor, integrarea și latența) și a delimita în raport cu acestea patru tipuri de subsisteme care compun atât societatea, cât și orice sistem social particular (Parsons, 1964). Există și alte abordări ale sistemelor funcționale ce pornesc de la finalitățile specifice ale acestora care, combinate cu o serie de condiții, fac explicabilă organizarea particulară a unui sistem sau altul. Este cazul, de exemplu, al analizei sistemelor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnologiei înseși, ci și de structura societății globale în care are loc. O serie de cercetări recente aduc argumente mai concrete în favoarea acestei idei. Ele scot în evidență faptul că unele modalități de organizare a producției exprimă logica contextului social particular: nu rațiunea maximizării eficienței muncii, ci logica luptei de clasă. Stephen Marglin argumentează că la începuturile revoluției industriale, capitaliștii erau motivați mai mult de dorința de a-i controla pe muncitori, decât de a crește productivitatea muncii lor. Analiza istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să analizăm pe scurt relația dintre sociologie și ideologie în general. Conceptul de ideologie formulat de Marx, Engels și Lenin are două sensuri distincte: unul general - ideologia reprezintă concepția, programul de acțiune al unei clase sau grup social - și unul particular, epistemologic. Acest din urmă sens, pe care îl găsim cu claritate exprimat de Engels în celebra „Scrisoare către Mehring” (Engels, 1967), definește ideologia ca o conștientizare neadecvată (falsă, mistificată) a procesului social spontan. Oamenii sunt puși în mișcare de forțe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strict obiectivă, științifică. Distincția dintre o abordare sociologică angajată, științifică, obiectivă și una justificativ-mistificatoare este destul de dificil detrasat, dar absolut necesară. Ceea ce caracterizează o abordare sociologică angajată, ideologic-justificativă este faptul că ea prezintă punctul de vedere al unui grup social particular ca reprezentând „interesul general”, căutând să-l impună celorlalte grupuri sociale. Din acest motiv, abordarea ideologic-justificativă se fundeazăpe, și are funcția de a crea iluzii despre grupul social sau sistemul ale cărui interesele promovează. Ea definește procesele sociale în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respinsă ab initio. Ea pune o problemă de răscruce pentru științele evoluției. În această din urmă variantă, științele evoluției sunt de tipul științelor cu obiect individual, sarcina lor fiind doar aceea a unor generalizări empirice. Dat fiind un proces evolutiv particular, în care sunt angrenate mai multe obiecte interrelaționate sau unul singur, problema este de a-l descrie într-o formă esențializată și de a-l explica. Științe generale temporale nu ar exista. Ele ar putea fi doar în măsura în care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cei care au lansat ideea pluralismului. Ea apare însă în diferite forme și la alții. Teza lui este că nu trebuie să ipostaziem acțiunea cauzală a unui factor. Toate celelalte fapte sociale sunt egal importante în determinarea oricărui fenomen social particular. O asemenea strategie pluralistă își are o anumită justificare în practica analizei sociologice. Datorită caracterului de sistem al vieții sociale, a puternicei interdependențe a tuturor faptelor sociale, sociologul poate urmări în diferite cazuri influența variatelor fenomene învecinate asupra fenomenului cercetat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o prelevare neproductivă din produsul creat În economie pentru susținerea statului, respectiv pentru asigurarea funcționării instituțiilor sale neproductive. În acest context se Înscrie și concepția lui Gaston Jèze care definea impozitul ca fiind o prestație bănească rechiziționată de către stat de la particulari, În mod silit, cu titlu definitiv și fără contraprestație, În vederea acoperirii cheltuielilor publice. 8 Văcărel I. (coord.), Finanțe publice, E.D.P., București, 2006 18 Totuși, În evoluția concepției clasice despre impozit, este cel puțin simptomatică sesizarea acțiunii sale reglatoare asupra veniturilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
iar secunda cuprinzând pe cele considerate moderne, inclusiv cele aferente lumii contemporane. 1.2.2 Manifestarea funcțiilor impozitului În contextul concepțiilor despre economie și stat 1.2.2.1 Funcțiile impozitului În contextul concepțiilor premoderne Începuturile gândirii economice și, În particular, cu privire la impozite, se află Într-o epocă În care agricultura constituia ocupația de bază a oamenilor, iar impozitele nu erau concepute ca sistem și nu se Întrezăreau funcțiile și rolul lor În viața economică și socială. În acele condiții, „pământul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de comportamentul de economisire) o creștere a economiilor dorite care să corespundă injecției de capital realizate inițial. Din analiza keynesiană a rezultat și posibilitatea transformării statului Într-un agent economic activ și interesat, motivat și prudent, dobândind o mentalitate asemănătoare particularilor. Aceasta a modificat radical politica financiară ce poate fi adoptată de către stat, ducând și la elaborarea de către W. Beveridge a teoriei deficitului bugetar sistematic, ce implică posibila sporire a cheltuielilor publice cu menținerea constantă sau reducerea impozitului, ca premise ale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
vota În adunarea generală a acționarilor pentru distribuirea unui dividend mai redus, În favoarea profitului reinvestit, deci a maximizării valorii Întreprinderii și a părții din patrimoniul cuvenit fiecărui acționar. Prin urmare, finanțarea din resursele de origine internă ale Întreprinderii și, În particular, pe baza amortizării impune o abordare În strânsă corelație cu variabila fiscală. În calitate de sursă de finanțare, sumele acumulate pe seama amortizării nu se manifestă În ipostaza cheltuielilor plăților viitoare de trezorerie, cum este cazul distribuirii dividendelor. În plus, asupra acestei surse
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
taken into account by socio-psychologists, socio-ethnologists a.s.o. Thus, for example, Durkheim’s sociologisme had an action fécondante on the team of psychologists that published in the 1930s, under the direction of G. Dumas, the Traité de Psychologie (in particular on Gustave Belot, M. Paulhan, Ch. Blondel), on Maurice Halbwachs’ Les Cadres sociaux de la mémoire, on Albert Bayet’s, Halbwachs’ and Max Bonnafous’ studies on suicide; on socio-ethnologists such as Abel Rey; Gilbert Murray and Harrison (La formation de la pensée
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
condiționate de o gamă largă de factori, dintre care unii greu, uneori imposibil de detectat. S-ar putea stabili totuși anumite regularități la scară statistică, În sensul că, pe cât ne deplasăm de la comportamente mai simple și bine circumscrise cantitativ (În particular cele economice și politice) la cele complexe și mai saturate de emoțional-afectiv (prietenie, dragoste, familie), pe atât aplicarea TAR este mai dificilă, dacă nu chiar irelevantă. În al doilea rând, disjuncția nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmare informațiile pe care atât indivizii concreți, cât și instituțiile implicate le dețin mai ales cu privire la consecințele diferitelor preferințe și practici sexuale sunt fundamentale. Politicile publice În domeniul relațiilor dintre sexualitate și sănătate, cu focalizarea asupra transmiterii bolilor venerice, În particular a virusului HIV, constituie doar o dimensiune a cărții editate de E.O. Laumann și R.T. Michael. Ea reprezintă mult mai mult, fiind o radiografie de mare acuratețe a practicilor sexuale din SUA de la sfârșitul secolului XX. Nu Întâmplător ea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s affair, În particular al lui Albion Small. Acest caracter ,,personal” al jurnalului este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși a scris 10% din articole, restul contributorilor (a few others) fiind colegii lui Small de la Chicago, respectiv prietenii acestora. În această etapă, revista
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căror discursuri Încep să meargă către reviste specifice: Journal of Educational Sociology, Journal of Social Psychology, Population, Rural Sociology, Public Opinion Quarterely, Journal of Marriage and the Family, Sociometry etc. Impactul major pentru Chicago În general și pentru AJS În particular este Însă fondarea În 1936 a American Sociological Review (ASR), ca revistă oficială a American Sociological Society. Autorul dedică o analiză succintă contextelor care au dus la această ruptură. În primul rând, este vorba despre expresia unei politici anti-Chicago, până
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republicii Moldova față de modul de funcționare a democrației În societatea moldovenească Sințov Ruslan Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, Chișinău Articolul analizează opiniile cetățenilor din Republica Moldova În ceea ce privește democrația, atât la nivel principial, cât și În contextul social particular al Republicii. Datele empirice sunt furnizate de sondaje de opinie realizate În perioada 2001-2004. Datele indică o satisfacție și o interiorizare scăzute ale populației În ceea ce privește regimul politic din Republica Moldova: aproape jumătate din populație crede că În ultimii 10-15 ani nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]