15,863 matches
-
în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată când descoperă obiectele arhaice exagerează unicitatea și raritatea lor, compară vestigiile găsite pe teritoriul României cu cele mai importante valori deținute de marile culturi: Toate armele și instrumentele de piatră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în limba patriei și încuragiarea celor care se ocupă cu literele și sporirea literaturii noastre se formează o soțietate de răvnitori-acționeri"15 sună un anunț din 1845. Dar și cei care scriu sunt tot râvnitori, mai ales atunci când se organizează în societăți specializate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mihai-Voievod Viteazul. Deși tratează un subiect istoric, tentativa de unificare a Țărilor Române din secolul al XVI-lea, acesta nu seamănă cu vulgatele naționaliste de la începutul secolului al XIX-lea care urmăreau reconstituirea unei origini nobile a poporului sau a patriei pe baza ideii că un trecut valoros e în măsură să legitimeze aspirațiile contemporane ale națiunii. Studiul lui Bălcescu pune problema diferit. Istoria funcționează aici nu ca un instrument de restituire a unei origini sau a unei înrudiri avantajoase, ci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legea lucrării, legea jertfirei, a iubirei și a frăției, chipul cu care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea și realizarea ei. De atunci, știința nouă, întemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observație, esperiință, calcul, a continuat zdrobirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lucrării, legea jertfirei, a iubirei și a frăției, chipul cu care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a lumei, împinse mintea omenească la demonstrarea și realizarea ei. De atunci, știința nouă, întemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observație, esperiință, calcul, a continuat zdrobirea lumei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
propria ei "lege", manifestată prin valori de comportament originale, împărtășite spontan de membrii comunității, și date de la începutul timpurilor până la sfârșitul lor. Astfel, definite ca lege, practicile naționale intră în inventarul mai larg al legilor divine și morale. Popor și patrie în acest înțeles - în înțelesul adică de purtătoare și chezașe ale veșniciei pământești și considerate ca unele ce, deși din lumea asta pot avea totuși existență veșnică [...]. Ce vrea iubirea de patrie și anume: să înflorească în lume veșnicul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
larg al legilor divine și morale. Popor și patrie în acest înțeles - în înțelesul adică de purtătoare și chezașe ale veșniciei pământești și considerate ca unele ce, deși din lumea asta pot avea totuși existență veșnică [...]. Ce vrea iubirea de patrie și anume: să înflorească în lume veșnicul și divinul astfel ca, în mersul lor fără sfârșit, să fie tot mai pure, mai perfecte, mai înfăptuite 44. În acest sens viața națiunii se conectează cu viața întregii umanități și cu ordinea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
releu" care face posibil transferul permanenței spre existența individuală: "Făgăduința unei vieți care, chiar și aici pe pământ, trece dincolo de durata vieții ce-o trăim în lumea aceasta - iată singurul lucru ce ne poate însufleți până să vrem moartea pentru patrie"47. Ceea ce condiționează destinul unei națiuni e energia de dedicare a vieții, un anume optimism, credința într-o existență cu sens. Fichte îl evocă pe Mahomet, personajul din tragedia lui Voltaire, ca exemplu al vieții consacrate. E o alegere interesantă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
diferențiat: din perspectiva biografului pare să fie același lucru dacă numește o aplecare spre lucrurile națiunii sau spre cele ale literaturii. Iacob Stamati arată "zel fierbinte" pentru "naintăciunea literaturei naționale române"65, exact cum era "înfocat" Samuil Micu pentru destinul patriei. Același atribut, "fierbinte", marchează la Șincai și dedicația pentru literatură, și pe aceea pentru națiune. Să comparăm "talentosul Șincai câștigase din anii tinerețelor sale un gust deosebit și o aplecare fierbinte pentru literatură"66 cu "zelul lui fiebinte și neadormit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modulează în funcție de aspirațiile specifice fiecărui tip de încadrare profesională, ci în funcție de o dorință naționalistă generică. Prezența datoriei profesionale în biografiile scriitorilor se sprijină pe o perspectivă globală asupra funcțiilor publice, privite ca un mod omogen de a răspunde la apelul patriei, dincolo de tot ceea ce le diferențiază ca atribuții sau pregătire. De aici insistența cu care biografii menționează la Radu Ionescu numirea ca director în Ministerul Cultelor și alegerea ca deputat 82, sau la George Crețeanu funcționarea ca procuror, apoi ca deputat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost evacuat printr-un mecanism economic: sărăcia care impune alegerea unei slujbe. Meseria nu mai e șansa de a-și servi patria, ci un mijloc de supraviețuire care se supune legilor pieții. De altfel, spre deosebire de funcțiile ministeriale și cele deputățești, profesia de chirurg e evocată foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mult sau mai puțin complete ale realității naționale e uzajul la scară mare a producției lor literare, "folclorizarea" ei. Biografii marchează de fiecare dată când sunt în prezența unui fenomen neobișnuit de popularitate. "Este oare vrun român inteligent în toate patriele române care să nu cunoască acest nume?", spune Iosif Vulcan retorizând în marginea notorietății lui Bolintineanu. "Este oare vreo inimă română în oricare parte, carea să nu se fie îndulcit și încântat cândva de cântările acestui uns al muzelor. Nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928, pp. 159-160 (Cuvântarea opta. "Ce însemnează popor în înțelesul superior al cuvântului și ce este iubirea de patrie", pp. 155-179). 43 Ibidem, pp. 162-163. 44 Ibidem, p. 165. 45 Ibidem, p. 162. 46 Ibidem, p. 161. 47 Ibidem, p. 169. 48 Ibidem, pp. 173-174. 49 Ibidem, p. 173. 50 Erich Auerbach, "Philology and "Weltliteratur"" (1952), traducere de Maire
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Luciu Giurgeni / 63 Pe bacul Adour, la Periprava / 67 Dușmanii deținuților / 69 Turnători și torționari / 69 Înfometarea. Porcii erau prietenii noștri / 71 Muncile / 77 Bolile mizeriei / 83 Camarazii / 87 Brigadieri organizați după apartenența de clasă / 87 Frontieriștii / 90 Fiii patriei / 92 Alte drame / 93 Afară, în țară / 100 Amânata eliberare / 100 Reintegrarea / 104 Imprescriptibila vinovăție / 105 Inevitabilul dosar de cadre / 106 Integrat în subteranele economiei socialiste / 110 Afară din țară / 113 Semnarea scrisorii lui Paul Goma / 113 În numele tatălui / 116
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și în indiferența față de victimele lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind în prosperitate și respect din partea societății. Cimitirele militare sunt pline de astfel de indivizi care și-au servit patria prin torturarea și uciderea semenilor lor, care s-au bucurat pentru aceste servicii de recompense materiale și alte forme de recunoaștere a meritelor, sfârșindu-și odioasa existență sub semnul onorurilor militare. A trebuit să treacă un sfert de secol pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Existau în lagărele de muncă și brigăzi de deținuți de drept comun dar n-aveau treabă cu noi, n-aveau nici un fel de treabă. Când treceam noi, deținuții politici, deținuții de drept comun trebuiau să se întoarcă cu spatele. Fiii patriei C. I.: Cum s-a întâmplat cu luptătorii din Legiunea Franceză despre care mi-ați vorbit? S. Ț.: Tot așa, în lagărele astea am întâlnit doi oameni care, în 1948, au plecat din țară, s-au înrolat în Legiunea Franceză
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română, patria mamă își adună fiii ei la piept și le dă o pedeapsă ca să se reabiliteze". Și le-a dat 20 de ani condamnare. C. I.: Cât cinism! S. Ț.: "Patria mamă" își aduna fiii la piept ca să-i bage la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română, patria mamă își adună fiii ei la piept și le dă o pedeapsă ca să se reabiliteze". Și le-a dat 20 de ani condamnare. C. I.: Cât cinism! S. Ț.: "Patria mamă" își aduna fiii la piept ca să-i bage la închisoare să-i omoare, pentru că ăsta era scopul real. Ajunși în lagăr la Salcia, au fost chemați mereu la Piatra Frecăței la interogatorii. De ce? Ei nu au fost declarați morți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C.I.: Dar tatăl dumneavostră când a decedat? R.R.: În 6 decembrie 1943. Tata a avut noroc că a murit înainte de venirea comuniștilor că altfel murea subit, că nu cred că ar fi suportat. El a luptat pe front pentru apărarea patriei, cu pușca în mână și cu prețul vieții lui. C.I.: Adică a murit pe front? Că îmi spuneați că a fost concentrat adeseori. R.R.: Nu, a murit la spitalul Beldiman, aici la Bârlad, pentru că a răcit groaznic. El a fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești și Coșești în plasa Racova. Pădurile aveau în județ o întindere de 43.744 hectare. Una din preocupările locuitorilor era albinăritul. În anul 1900 locuitorii posedau 13.993 stupi cu albine. Aici a fost și în trecut patria albinăritului, de la care și-a luat județul marca ce a purtat-o: un stup cu albine. Când au apărut județele pentru prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
precum și acel ce nu va cumpăra doctorii sau alte alimente de care ea ar putea avea trebuință, dacă femeia moare, atunci ei pierd venitul pe care ar putea să-l aibă de la domeniile femeii; 17. Acel ce-și va trăda patria va fi pedepsit mai mult decât un paricid; 18. Oricine ar otrăvi pe semenul său, va fi pedepsit mai aspru decât dacă l-ar fi asasinat cu o sabie sau cu orice altă armă; 19. Acela care va fi otrăvit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un înalt act revoluționar pentru timpurile acelea: „Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și poetica compoziție „Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în Proclamația către sătenii clăcași, contrasemnată de miniștrii săi - Kogălniceanu, N. Crețulescu, N. Bălănescu și General Manu, sub nr. 1015, anunța că îndelungata lor așteptare, marea făgăduință dată de Înaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Convenției, în interesul Patriei, asigurarea proprietății funciare și dorința Înălțimei sale domnitorul Principatelor-Unite cea mai vie s-au îndeplinit. Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi „voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în ființă De astăzi, continua Proclamația, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică de pământ, proprietate și moșie a voastră; de astăzi voi aveți o Patrie de iubit și de apărat. „Ingrijiți-vă de vetrele satelor voastre care de astăzi devin comune, neatârnate și locașuri statornicite ale voastre de care nimeni nu vă mai poate izgoni. Siliți-vă dar a le îmbunătăți și înfrumuseța; faceți case bune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]