14,344 matches
-
prostie. Faptul că se Îndrăgostise Îi Întunecase judecata și-l făcuse să-și piardă concentrarea. Iar acum avea să plătească prețul cel mare. Un val mai puternic decît celelalte se opri la un metru de el. Cu chipul abia un pic mai ridicat față de plajă, văzu atunci că zdrențele care pluteau la suprafață erau meduze, iar masa lor gelatinoasă și flască, tentaculele lor scîrboase se Îndreptau țintă spre el. CÎnd era copil, fusese Înțepat de o meduză. Era de atunci alergic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
strîng de gît, e adevărat! O detestam deja cînd am mai aflat și că mi-e soră vitregă, iar fiul ei a lăsat-o pe Juliette Însărcinată! Aș fi avut motive să-mi sară muștarul și s-o zgîlțîi un pic, nu credeți? - Așadar ți-a sărit muștarul, i-ai dat Întîlnire lui Gwen pe plajă și i-ai făcut de petrecanie... - Nu, nu și nu! N-a venit, doar v-am spus-o! - Recunoaște că e supărător să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu, nu și nu! N-a venit, doar v-am spus-o! - Recunoaște că e supărător să i se găsească trupul chiar În locul unde aveați Întîlnire... - Incredibil! Ce ticăloasă! Chiar și moartă tot Îmi aduce ponoase!... Da’ ia stați un pic, și eu am fost agresat, am fost bătut cu sălbăticie, dar de asta nici că vă pasă... - N-ai nici o urmă, nici de rană, nici de lovitură, cum explici acest lucru? PM, exasperat, făcu atunci o adevărată criză. Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nici una nu reușea să integreze ansamblul datelor. Nu aveau decît secvențe de soluții care nu se lipeau Între ele. Și mai cu seamă le lipsea un mobil limpede. Doar cîteva informații pe care izbutiră să le culeagă mai lămuriră un pic tabloul. Mai Întîi, poliția științifică le confirmă faptul că, după cum credeau, benzile video despre menhiri fuseseră trucate. La telefon, Lucas Îi făcu de două parale pe tehnicieni, tună și fulgeră două ceasuri, pentru că imaginile care lipseau erau definitiv pierdute, irecuperabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
direct În inimă, răsturnîndu-se complet pe spătarul scaunului. - Aaaah! Marie rîse și Închise apoi ușa În urma ei. Dormea liniștită, În pielea goală, cu o mînă așezată pe perna de alături. Clanța ușii de la intrare Începu să se răsucească Încet, fără pic de zgomot. În așteptarea lui Lucas, Marie nu Închisese ușa cu cheia. Ușa se Întredeschise În Întunericul aproape complet. O siluetă intră și Împinse ușa la loc fără s-o Închidă. Umbra se Îndreptă spre pat, dădu la parte perdelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vorbi. - E tot ce se face acum mai bun În materie de Înregistrare. - Cine a putut să-mi pună așa ceva În cameră? Avu un zîmbet misterios, arătînd că știa, dar se vedea că-i face plăcere s-o pună un pic pe jăratec. - N-ai să ghicești. - Hai, spune! Cine a făcut asta? - Vrei să vezi portretul robot? Îi Întinse o foaie de hîrtie pe care ea o contemplă lacomă. Păru uluită. - Seamănă cu... Nu, nu se poate! Privi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
las monstrul să scape nevătămat? Niciodată. Am aruncat buchetul de ierburi Înflorite În valurile Învolburate. „Pe curînd, Mary, dragostea mea“, am murmurat Închizînd ochii. Poziție fetală. Genunchii sub bărbie. Brațele Îndoite În jurul bustului. Deschise gura ca să tragă cu disperare un pic de aer În piept. Lucas năvăli din baie și o luă lîngă el. - Ssst... Liniștește-te... șopti el legănînd-o. Se agăță de el aidoma Înecatei ale cărei senzații le trăia. - Ochiul ăla fix și rece care mă privește... De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai moale În ce privește cursele... Comentariile izbucniră, el ridică mîna spre a le potoli. - Nu abandonez navigația cu pînze... Vreau doar să mă dedic ceva mai mult vieții mele personale. Se Întoarse atunci către Marie. - Vom putea să ne gîndim un pic și la noi și la copilul pe care-l dorim amîndoi... CÎteva aplauze se făcură auzite. Christian se apropie de logodnica sa, care se Încordase imperceptibil. - CÎnd ai acceptat să-mi devii soție, a fost cea mai frumoasă zi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
produceam desigur prea mare silă ca să mă atingi, așa e? Se uită cu un zîmbet satisfăcut la stupefacția bătrînului și se Întoarse pe jumătate spre comenzile vasului. Se lăsă absorbit de traiectoria pe care o urmărea fără să mai dea pic de atenție imprecațiilor lui Arthus, care se ridicase, dar nu izbutea să stea În picioare. PM opri motoarele deja Încetinite, aruncă o privire la ceas, făcînd apoi ochii roată În jurul vasului, scrută după aceea marea jur-Împrejur. Bătrînul urla de furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
micul Bréhat găsise copilașul nou-născut? De la postul de pilotaj, PM Își interpelă fratele. - Ei, ce se aude? A mărturisit? Unde a ascuns lingourile? Ryan-Erwan se Întoarse spre fratele lui. Bietul netot, ar fi de ajuns să-i dai ghes un pic și ar fi și el gata de orice pentru aur, gata să ucidă. PÎnă și pe propriul lui tată... Ședința de hipnoză Începuse. Pierric, proptit În perne, cu ochii pe jumătate Închiși, era neobișnuit de calm. Psihanalistul, sub supraveghereea medicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aceea a unui cuplu mergînd la braț pe o plajă liniștită, un tată și fiica sa, ea și cu el, rîzÎnd și sporovăind, viziunea unei fericiri banale. Pe care n-o vor cunoaște niciodată. Alungă acel gînd, dar păstră un pic de bucurie de pe urma lui. - Ai face măcar o dată În viață ceva pentru copilul tău? - Crezi că ți-aș putea refuza ceva? Semeni atît de mult cu mama ta: aceeași Încăpățînare, aceeași frumusețe. - Dacă Îți cer să-mi spui Întreg adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
întruna de oglinzi, casa asta e plină de oglinzi. Și nu mă pot recunoaște în nici una din cele trei reprezentări distorsionate ale mele. Doar la o privire mai atentă și îndelungată..., prin juxtapunere și sinteză, încep să-mi aduc un pic aminte de mine! Să nu-ți faci probleme din pricina mea, a noastră... Nu am fost niciodată gelos, cu atât mai puțin acuma. Ce-ai putea face tu cu noi toți în același timp, mai ales că niciunul dintre noi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se exprima greoi, căutându-și cuvintele, apoi, pe măsură ce conversația avansează, răspunsurile devin tot mai complexe și sofisticate, dând cont de o temeinică cunoaștere a limbii. Totuși, M.M. vorbește o limbă arhaică, crede jurnalistul, expresiile pe care le folosește sunt un pic bizare, ele nu țin de limbajul colocvial și nici de cel literar sau academic. Printr-un vizibil efort de concentrare, ea pare să compună răspunsurile ca și cum ar extrage cuvintele din întrebările interlocutorului, combinându-le cu altele, aduse, cel puțin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei vor să-l ucidă, să-l reitereze cu orice preț, să devină ei înșiși obiectul lui. Deliberat, ei sunt gata să scindeze miracolul, să-l spargă în mii de miracole mici, insignifiante, cu condiția să fie și ei un pic parte din el. Ei își imaginează miracolul ca în povestea celor 1000 de Buddha mici ce coboară din cer, fiecare dintre ei adăpostit de o umbrelă. Sau ei confundă, pesemne, miracolul artei cu replica lui mai puțin sofisticată, cea reală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
era pe măsura așteptărilor! Zorii proaspăt mijiți îi descopereau încet cascada imensă, căzînd de undeva, de deasupra, mult dincolo de cît, încordat, putea privi. Se prăvălea dintr-o uriașă gură căscată deopotrivă spre cer și spre pămînt. Lupino privi cu nesaț. Picuri invizibili și ceața mai deasă, pe măsură ce se apropia îi îmbrăcaseră blana într-o pelerină de umezeală pătrunzătoare. Stătu neclintit, fascinat pentru totdeauna, pînă ce realiză că trebuie să-și grăbească înaintarea. Îi era, de-acum, frig de-a binelea. Trebuia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nici cea mai mică greșeală. Îi era foarte foame micuțului, mămico. E un copil rezistent și curajos, și știu sigur că va crește un căprior minunat, care-ți va aduce multă bucurie! Nu te îngrijora, nu s-a speriat nici un pic. Dacă n-ar fi fost foamea care să-l irite, ne-am fi înțeles de minune noi doi. Vocea lui Lupino era caldă, moale și prietenoasă. Labele îi erau împreunate liniștit dinainte, corpul relaxat, urechile plecate. Ochii inteligenți clipeau îngăduitor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ăsta, hotărî să-l ducă la capăt. Dacă sperase ca lupul înțelept să facă lumină în ignoranța lui, trebuia să vadă dacă fusese îndreptățit să spere sau nu. Dar o făcea cu determinarea condamnatului la moarte. Și înainta anevoie, fără pic de tragere de inimă. Noroc că, refăcînd drumul înapoi, străbătea locuri cunoscute. Nu mai trebuia să se confrunte cu nimeni. Lupii îl știau deja și-l întîmpinau cu prietenie. Lupino, avem o veste bună! Sînt două nopți și două zile
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
carnației amintea de eleganța unei statui antice. Clătină Încetișor din cap, scuturându-și cerceii mari din aur. Apoi, cu un gest plin de grație, se așeză pe scaun, lângă dânsul. În mișcare, marginile de jos ale mantiei se deschiseră un pic, lăsând să se Întrezărească strălucirea trupului gol. Fața lui Dante se aprinse. Ceilalți trebuie că surprinseseră și ei acea splendoare, dacă era să te iei după agitația care șerpuia În rândul membrilor Studium-ului. Nici unul dintre mușterii nu părea să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pentru a traversa marea vieții, și pe care Încercăm să o capturăm În pânzele noastre. Își Îndreptă privirea spre dansatoarea care tocmai se apropia. — Nec tecum nec sine te, murmură. Poetul mai goli o cupă. Vinul alb și rece, un pic Îndoit cu apă acidulată, Îi oferea la fiecare sorbitură o clipă de odihnă, urmată de reaprinderea unor noi văpăi. — Cum ai interpreta atunci, messer Alighieri, versul acesta? „Vine din văzută formă care se Înțelege“... zise Augustino. Vrei oare să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să-i spun! Azi din altar e doar ruina, Icoane-au chipul spre pământ, îmi plânge-amar în suflet vina Și nu mai spun niciun cuvânt! Plâns de furtună îmi plânge cerul doruri sfârtecate De-amare drumuri ce păreau iubiri, Cad picuri grei pe frunze amestecate Cu vânt, cu grindină, cu amintiri. Te caut printre norii de furtună, Prin gânduri ce se pierd pe cerul plâns, Cu stele ce-au uitat să mai apună Și cu fior ce încă nu s-a
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
2011, Revista "Literaria" Nr.2, mai 2011, Antologia "Artă sfâșiată" (poeți contemporani 73), Ed. Arhip Art, Sibiu, 2011. Membră a rețelelor literare: Esențe, Cleopatra Casa gândului, Rețeaua literară, Cenaclul "Lucian Blaga", Sebeș, Tărâmul poeziei. De primăvară ... S-au prelins cu picuri grei zăpezile de ieri Topindu se în mângâierea noii primăveriîmpovărând pământul cu umedul sărut, S-au dus, de parcă n-ar fi fost și nu ne-ar fi durut. însingurări prelungi cusute-n fir de gheață își pierd veșmântul cerșind o
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plac Nu-ți privește ochii și nici nu te întreabăîn vraja lui te-afunzi ca luna-n ochi de lac. îți vinde tot ce-n viață tu n-ai putut să ai Galant, îți dă din toate, măcar câte-un pic Nu vrea bani, doar sufletu-n fărâme să i-l dai, Cu el să îi plătești că ți-a vândut ... nimic. Nimic din visul ce-ți părea atât de-aproape, Nimic din dragostea ce ne-nsoțea la pas, Nimic nici din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mpăcare Adastă venirea Cu nou început Și suflul, și mâna, Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute la stână Doar luna, Din raze împleată Oftatul Ca
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
oblonul, vreau să te aud! E vreme de ploaie Iubire, e vreme de ploaie n-am chef nici să vii, nici să vin; de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin cu frunze și-adie un pic. dar griji să nu-ți faci mi-este bine ! mi-e dor și nu-mi e... cum să-ți zic? mi-e toamnă, de-acuma în fine... de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin. iubire
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trubadur, dulceață! Cu dor nespus de Copșa Mică Sau Copșa Mare, fie ... Cică Sunt vrăjitor. Iar tu ... pe viață? Cântec pentru neuitare O veste-ți mai dau dinspre mineE toamnă și plouă mocnit. Nu plânge iubire, mi-e bine; Un pic, doar un pic am murit. Iluzii nu am, nu te teme! Tristeți poate-atunci când îți scriu. N-a fost pentru noi, prea devreme Un pic, doar un pic, prea târziu. Tăceri îmi trimiți să mă-aline. Primește-n colete ... tăceri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]