12,767 matches
-
Mihai Ursachi, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Radu Cârneci. Nu lipsesc însă nici optzecișii Mircea Cărtărescu, Ion Stratan, Gellu Dorian, Dorin Popa, Magda Cârneci. De observat că, deși evită în genere regionalismul cultural și literar, A. rezervă un loc aparte unor remarcabili poeți originari din Moldova, între aceștia aflându-se și Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Mihai Sabin, iar la rubrica „Lyceum” apar versuri ale unor tinere talente locale. La fel de variată și adesea de bun nivel este proza publicată în revista băcăuană. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
caracter didactic și moral sau chiar scrieri laice, precum Alexandria și Floarea darurilor. Este autorul a patru lucrări, la alte zece scrie predosloviile sau închinăciunile, la cinci compune versurile omagiale și la alte șase, „cuvântul de iertăciune” de la sfârșit. O remarcabilă valoare artistică are o prelucrare, fastuos ilustrată, a Bibliei, intitulată Chipurile Vechiului și Noului Testament. Transpunând integral în românește principalele cărți de cult, A.I. contribuie, în mare măsură, la naționalizarea serviciului divin, fiind considerat un creator al limbii liturgice. Scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
1975, p. 396]. Problema este că „fiecare dintre cele două persoane simte mai puternic în opoziție cu decizia privată a celuilalt decât pentru propria decizie privată. [...] că unul dintre ei poate să exprime o astfel de preferință este, într-adevăr, remarcabil. Faptul că amândoi prezintă o astfel de preferință este însă social patologic. Patologia, trebuie notat acest aspect, nu rezidă atât în profilul de preferință, cât în asocierea acestuia cu ideea că anumite alegeri sociale sunt pur personale” [Blau, 1975, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la ,,etnografie" și ,,etnologie"; ,,antropologie" și ,,sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
SEMANTISMELE RADICALULUI *PER ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *perdeține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
numai latura sa de istoric, politician, ziarist, critic literar, dramaturg, prozator, poet sau filolog, ci și pe aceea de orator, profesor sau, pur și simplu, om. Ni se prezintă, în cele ce urmează, prima versiune în limba română, cu o remarcabilă promptitudine după aceea în limba engleză, publicată acum doi ani, în 1996, la Centrul de Studii Românești Iași. Autorul, Nicholas M. Nagy-Talavera, are el însuși o biografie fascinantă, ce ar putea oricînd constitui subiectul unui roman palpitant. S-a născut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
curățată între timp de necredincioși. Ori de cîte ori au trecut, au lăsat în urma lor o dîră de jaf, moarte, boli și ruine. Un stat rus centralizat începuse să se extindă încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, un fenomen remarcabil și unic în istorie. Deși au avut parte pe parcursul acestui lung proces de dări înapoi, și-au recuperat curînd pierderile cu vîrf și îndesat. Rușii numesc această neîncetată înaintare asigurarea securității. Dar acest lucru le provoacă vecinilor lor un sentiment
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
implora pe Iorga "să aibă grijă de el"188. Presa americană, cea engleză, franceză, germană și austriacă (în mod exagerat) îi desemnau pe Iorga și pe Cuza drept instigatori ai răscoalei 189. Scrisorile pline de ură primite de Iorga erau remarcabile cantitativ și calitativ. Un moșier îl numea "javră scîrboasă", jurînd pe cadavrele membrilor familiei lui să se răzbune; în altă scrisoare, Iorga a primit unul dintre articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se afla un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prea "blocați de obstacole psihologice" ca să facă față primejdiei. Tot ce era bun pentru evrei venise "în mod tradițional din Germania, iar tot ce era rău venea, conform tradiției, din Rusia". Așa cum spunea un birocrat nazist: "Evreii par să fie remarcabil de prost informați în ceea ce privește atitudinea germanilor față de ei și a ceea ce le pregătim". Hilberg continuă spunînd că în timpul Primului Război Mondial masele de evrei considerau armatele germane care înaintau drept "cvasieliberatoare"33. Putem astfel înțelege loialitatea evreilor din Bucovina față de autoritățile austriece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
potrivit în descrierea unui despot oriental. Despotismul oriental este permanent în căutarea unei concordanțe firești între interesele personale și aspirațiile naționale. Brătianu era conștient de faptul că absența lui Iorga la Versailles urma să fie o absență mai mult decît remarcabilă, dar toată elocința maghiară nu putea face nimic împotriva autodeterminării și a validității tratatelor secrete. În ce măsură au fost aplicate aici principiile wilsoniene? Tratatele de pace lăsau circa trei milioane de unguri (care deveneau acum cea mai numeroasă minoritate aflată sub
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
O astfel de prezentare este mai necesară decît oricînd în zilele noastre". "D-l Iorga", comenta reputatul critic literar Pompiliu Constantinescu, "afirmă o idee în care nu crede, în sensul că nu o respectă". În aceeași prefață asistăm la o remarcabilă schimbare de ton: "și (prin opera lui Iorga) se poate observa inutilitatea capriciilor anumitor bărcuțe de hîrtie, indiferent de cine le-a lansat. Acestea (bărcuțele de hîrtie) vor (putea) naviga, conduse de copilăroșii lor autori în apele puțin adînci de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1939. În cadrul acestor volume, Iorga reafirma aproape tot ceea ce spusese despre istoria românilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare naționalistă și patriotică a trecutului românilor. Volumele acestea prezentau trecutul României în viziunea lui Iorga. El prezintă totuși o galerie remarcabilă de portrete de părinți și voievozi în cea mai bună manieră de reconstituire. Iorga încearcă să găsească un loc pentru experiența poporului român în cadrul istoriei universale. După părerea lui, istoria românilor nu poate fi înțeleasă decît într-un cadru mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fie pedepsit și afirmînd că acesta era "vinovat de asasinat civil". Articolul îi amintea lui Iorga de soarta lui Fouché și a lui Danton, care au fost ghilotinați o dată cu Maria-Antoaneta și cu Lodovic al XVI-lea. (Ignoranța acestui pseudointelectual este remarcabilă, el punîndu-i alături pe șeful Poliției lui Napoleon, Fouché, care nu a fost ghilotinat, pe cei doi suverani și pe Danton). Iorga a dat un răspuns plin de demnitate la aceste veritabile zbierete: "Dată fiind situația, cred că ar trebui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alte intervenții pe lîngă Antonescu în același scop: ofițeri superiori (printre care colonelul Nicolae Dragomir) și alții. Deși o crimă făcea ca autopsia să fie obligatorie, s-a renunțat la ea. Chiar ținînd cont de teroarea atotstăpînitoare, funeraliile au fost remarcabil de dezolante. Foarte puțini au cutezat să vină să vadă cum este coborît în groapă sicriul lui Iorga, sub șfichiuirile reci ca gheața ale crivățului, vîntul care năvălește în Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ungaria nu erau mult mai buni decît naționaliștii. El îl considera pe dr. Oszkár Jászi un "corb alb". "Neamul românesc", 10 octombrie 1913 206 "Neamul românesc", 19 octombrie 1906 207 Oameni care au fost, vol. II, p. 176 208 Este remarcabil faptul că tînărul Paul Gore i-a fost prezentat lui Iorga de către una dintre persoanele pe care "îi făcea plăcere să le urască", Constantin Stere. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 30, 1906, Documentele 23 și 24, și volumul 31
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale războiului, subiect tratat de Jan cu o profunzime și un umanism inegalabile. Pasajele referitoare la Italia sunt tributare, În mod vădit, operei lui Paul Ginsborg, iar capitolele despre Spania reflectă ceea ce am Învățat citindu-l și ascultându-l pe remarcabilul Victor Perez-Diaz. Le datorez, lor și lui Annette Wieviorka - a cărei analiză magistrală privind reacția ambivalentă a Franței postbelice la Holocaust din Déportation et génocide a marcat profund propria mea versiune a acestei povești nefericite -, mulțumiri adânci. Concluziile mele despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
știu cât de recunoscător le sunt pentru faptul că au făcut posibilă apariția acestei cărți. Prin bunăvoința lui Leon Wieseltier, unele dintre comentariile și opiniile exprimate În capitolele XII și XIV au fost publicate inițial sub formă de eseuri, În remarcabila secțiune artistică a revistei The New Republic. Dar, În plan profesional, de departe cel mai mult Îi datorez lui Robert Silvers, editor fără pereche al prestigioasei The New York Review of Books, care m-a Încurajat de-a lungul anilor să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca să te convingi că sunt o crimă Împotriva umanității pe care istoria o va răzbuna”. Istoria nu a răzbunat-o. În plus, cei 13 milioane de expulzați s-au stabilit și s-au integrat În societatea vest-germană cu un succes remarcabil, deși amintirile trecutului persistă, iar În Bavaria (unde au ajuns mulți dintre ei) subiectul e Încă sensibil. Pentru percepția contemporană e, poate, supărător să vezi În expulzarea germanilor o „crimă Împotriva umanității” la numai câteva luni după deconspirarea unor crime
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
000 de azilanți, plus alți 185.000 În 1953-1957. Canada a admis 157.000 de refugiați și persoane strămutate, iar Australia 182.000 (printre care 60.000 de polonezi și 36.000 de baltici). Era o realizare de o amploare remarcabilă. Anumite categorii de etnici germani din Iugoslavia și România au rămas În captivitate pentru că acordurile de la Potsdam nu acopereau cazul lor. Dar În numai șase ani, pe un continent mutilat, Înveninat și sărăcit, care traversase ani teribili de război și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de calcule politice sau de resentimente. Era o soluție imperfectă. Dar când analizăm procedurile penale și catharsisul public corespunzător, caracteristic pentru tranziția Europei de la război la pace, nu trebuie să scăpăm din vedere tragedia recentă. În circumstanțele din 1945, e remarcabil simplul fapt că domnia legii a fost reînstăpânită - la urma urmei, era prima oară când un Întreg continent trebuia să judece crime de o asemenea anvergură și să aducă vinovații În fața a ceva care să semene a justiție. Numărul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atât de surprinși. În primul rând, acești oameni erau excepționali prin faptul că traversaseră, nepătați politic și etic, treizeci de ani de tulburări; astfel de traiectorii rarisime le amplificau credibilitatea politică. În al doilea rând, ei proveneau dintr-o generație remarcabilă de reformatori sociali care au atins maturitatea politică Între 1880 și 1910 - fie ei socialiști (Blum, Attlee), liberali (Beveridge sau viitorul președinte italian Luigi Einaudi, născut În 1874) sau catolici progresiști (De Gasperi, Adenauer). Instinctele și interesele lor se potriveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a dovedit decisiv: ambele sunt În vârful ligii europene de mai bine de patru decenii. În alte țări, drumul spre reconstrucție a fost mai anevoios. Dar chiar și În Europa de Est, infrastructura economică, cel puțin, a fost reparată cu o viteză remarcabilă. În ciuda dezastrului provocat de Wehrmachtul În retragere și de Armata Roșie eliberatoare, podurile, șoselele, căile ferate și orașele din Ungaria, Polonia și Iugoslavia au fost reconstruite. În 1947, rețelele de transport și parcurile feroviare din Europa Centrală fuseseră readuse la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Polonia, dar până și economia poloneză și-a revenit rapid - În parte pentru că teritoriile vestice dobândite de la germani erau mai fertile și mai bogate În fabrici și orașe industriale. și În Europa de Vest prejudiciile materiale au fost neutralizate cu o viteză remarcabilă; cel mai repede În Belgia, mai lent În Franța, Italia și Norvegia, și cel mai Încet În Olanda, unde răul major care a afectat fermele, digurile, drumurile, canalele și oamenii s-a desfășurat În ultimele luni de război. Belgienii au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să descopere că anglo-americanii au aranjat din nou ordinea mondială pe la spatele lor. Până În luna aprilie a anului următor, Pactul Nord-Atlantic (North Atlantic Treaty Organisation - NATO) a fost semnat de Statele Unite, Canada și zece state europene. NATO reprezenta un proiect remarcabil. Până În 1947, puțini și-ar fi imaginat că Statele Unite se vor angaja Într-o alianță militară europeană. Ce-i drept, În Congresul american mulți au ezitat să aprobe Articolul V (care Îi obliga pe membrii NATO să se sprijine reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clară și au pus În practică o largă paletă de naționalizări și reforme sociale, ducând la apariția primului stat asistențial din lume. Reformele guvernamentale erau În general populare, chiar dacă atitudinile și obiceiurile cele mai profunde ale națiunii s-au schimbat remarcabil de puțin. Cum scria J.B. Priestley În iulie 1949 În The New Statesman, „suntem o monarhie socialistă care e, de fapt, ultimul monument al liberalismului”. Politica internă În Marea Britanie gravita, după război, În jurul aspectelor de justiție socială și a reformelor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]