13,226 matches
-
nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai slujească, Multe șlice și benișe rămăsese de prisos; Obiceiuri și tradiții de mulți secoli consfințite Cu greceasca și plăcinta dimpreună au pierit, Altă limbă, tot streină, și năravuri mai cioplite Se sili de-atunci să-nvețe tot românul iscusit. G. SĂULESCU, C. CARAGIALE, E. VINTERHALDER, D. GUSTI, N. ISTRATI, AL. PELIMON În afara oricărui interes literar sunt paharnicul Gheorghe Săulescu, poet și autor didactic (*1798), C. Caragiale, actorul, poet și el și autor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o damnare eternă a unor popoare, într-o "fatală bestialitate". Ca și Blaise Pascal, prin urmare, spera în grația divină care se poate coborî oricând asupra unei ginți, spre a o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea poporului român. Teritoriul dac este cel mai propice unei civilizații materiale, iar vlahul este, etimologicește, domn, stăpân al popoarelor, printr-o revelare onomastică a Providenței. Mai departe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
originale, puține (Sfinx egiptean, Melancolia lui Dürer), au făctură franceză. Dacă poezia Un bal, semnată cu inițiala P., e de el, ea zugrăvește bine indolența poetului: Simt o mare fericire de-a sta singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
RONETTI ROMAN Numai Manasse, dramă în patru acte, plutește peste restul operei, de altminteri restrânse, a lui Ronetti Roman. E drama conștiințelor ebraice. Leea s-a îndrăgostit de un magistrat român și vrea să se căsătorească cu el. Părinții se silesc să-i schimbe gândul, o logodesc cu un evreu, apoi, zdruncinați de durerea Leei, sunt biruiți și mărturisesc cazul bătrânului Manasse. Manasse e implacabil și reacționează cu o habotnicie sălbatecă, întrupare a iudaismului milenar. Incapabil a înțelege sentimente în afară de lege
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsei de fineță. Și dimpotrivă, fineța e calitatea dominantă a criticului. Lipsit de darul de a sugera prin cuvânt impresia și de o suficientă cultură pentru a încadra faptul în serii istorice și de a-i da vizibilitate, Ibrăileanu se silește să argumenteze emoția estetică, să ergoteze. Pentru cine are gustul infinitului mic, talentul criticului este învederat. El emite valuri-valuri de considerații, de asociații și de distincții, lăsând în drum o mulțime de paranteze și întorcîndu-se spre a pune numeroase note
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintr-un instinct puternic de apărare. Noțiunea de ambiție e prea complicată pentru cazul său. Actele lui Ion au aerul unor efecte ale deliberației și nu sunt de fapt decât viclenii ale unei ființe reduse. Ion seduce pe Ana ca să silească pe viitorul socru să-i dea pământ, negîndindu-se totuși să treacă peste simpla făgăduială la constrângerea unui act dotal. Evident, socrul îl chinuie cu îndărătniciile lui. Purtarea lui Ion față de Ana e josnică, nu însă cu mult în afara concepției țărănești
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
năzuința de a se salva prin progenitură a unui boier. Mioara, apărată cu înverșunare de autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili pe "ticălosul de pântec să treacă prin toate sudorile iadului". Limba scriitorului e savuroasă și savantă, căci are cultură întemeiată pe Biblie și pe Viețile sfinților, cultură nu de simple lecturi ci de exercițiu zilnic. Cealaltă literatură cu motive profane
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toți oamenii", nu-și poate lua "obligații" și e foarte agasat de pretenția "mariajului" la femei (O moarte care nu dovedește nimic). Exact aceleași situații se repetă în Ioana. Bărbatul caută și aici să scape de "dominația" femeii, căreia se silește a-i găsi toate cusururile din lume, îndeosebi acela că "nu se vedea tot ce știa", fiind și "extrem de influențabilă". Gestul statornic al bărbatului e acela de a dezerta: "Să fiu destul de tare ca să plec, fără să mă reție fiecare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întîlnește un fost coleg de școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru al unei profunde filozofii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a fost scris, urmam, îndeplineam, eram în stare, se dăduse, a redat, am declarat, a impus, indignase, a fost stăpânită, a luat, ocupase, puse capăt, considerau, făceau parte ș.a., dar și ale prezentului: credem, avem datoria, trebuie, se impune, pornim, silesc, vedem, simțim, se rupe, se supără, bănuiește, ne abatem, nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anterioară și emanând doar utilitate. Chiar dacă anumite aranjări ale obiectelor moderne par a transmite o maximă ingeniozitate și chiar originalitate, aceste dispuneri sunt amendate, deoarece "aproape întotdeauna, mobilitatea sporită, comutabilitatea și oportunitatea ce o însoțesc e doar rezultatul unei adaptări silite la lipsa de spațiu. Darul de a inventa este un dar al sărăciei. Și dacă vechea sufragerie era apăsată de o convenție morală, interioarele "moderne", în întreaga lor ingeniozitate, ne dau impresia unor expediente funcționale"343. Prin urmare, expresia sintetică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
table morale, fundează o logică și o estetică. Sentiment, Încă o dată, de Întemeietor, hărăzit să devină model. Poezia nevoită să exprime asemenea trebuințe este, fatalmente, didactică și sentențioasă, fără contact cu obiectele materiale. Programatică la acest prim nivel, ea se silește să Îndoaie abstracțiunile și să le dea un ritm care să izbească mai plăcut urechea și să fie mai ușor de reținut. Poezia lirică propriu-zisă, cea erotică, arată deja o sensibilitate obosită, crepusculară, curioasă la un spirit Întemeietor. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vegetal, animal) exală parfumuri dulci și efectul lor imediat este dezmierdarea. „Sorbirea” deschide poarta voluptăților secrete. Natura bosforiană este, În egală măsură, incitantă și sedativă: incintă privirea, dezmiardă urechea, mărește apetitul pentru voluptate, copleșind În același timp, sufletul, moleșindu-l, silindu-l să se retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al lumii” În care Își plasează Bolintineanu subiectele lui poetice. * În calea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Conachi de a alcătui o gramatică a poeziei. Simbolurile Întemeierii apar și aici: „cele dintîi așezămînturi a stihurilor”, „aceste trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care este așăzată toată stihurghichi” etc... Conachi inventează (traduce, calchiază) o terminologie specifică, silind dialectul moldav să primească finețea și complexitatea științei retorice. El Împarte stihurile În drepte, Încurcate și sloboade, numește vocalele slove glăsuitoare și consoanele slove neglăsuitoare, tîlcul, tălmăcirea unui stih se cheamă la el noimă, comparația este asămăluirea, scurtarea unui cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
obrazul, ci sufletul: „Dacă vrei să te iubască bărbatul tău cu credință Și de voiești Înțălepțîi să-ți caute cu umilință, Uită-te de vezi pe mere ce roșală strălucește Și trandafirii pe carii nici zugrav nu-nchipuiește Firea s-au silit a face acea vie zugrăvală Ș-a lor dulce frumusăță vesălește, iar nu-nșală. Lasă, dar, fățărnicia ș-a obrazului schimbare, Căci frumusăța firească robește pre om mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris mai Înainte două versuri sceptice
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rămas doar Îndatorirea femeii față de casă, bărbat și copii. Însă femeia este, din fire, rea, Înșelătoare, și Pann dă mai multe pilde. Toate duc spre o morală misogină. Un bărbat se Însoară cu o fată și, prinzînd-o cu altul, Îl silește pe intrus să-i restituie cheltuiala de la nuntă. Procedează și a doua oară În același fel și promite celei de-a treia neveste că va repeta gestul dacă Înșelăciunea se va produce iarăși (Bărbatul Însurat de trei ori). Un orășean
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
profunzime a spiritului. Pann, Heliade, Conachi Însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori și cucernici față de femeie. Cei dintîi au cultul familiei, al treilea celebrează iubirea eternă. Asta dovedește o mișcare a spiritului față de obiectul erotic, o neliniște care silește poezia să se deschidă și să Îmbrățișeze forme noi de sensibilitate. Arta de a iubi a creat, dar, o artă de a scrie. POSTFAȚĂ DIMINEAȚA POEȚILOR LA ORA EXEGEZEI MODERNE Distanța dintre obiect și mijloace conferă acestei cărți de critică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bolii, "insuficiența egoismului său vital" scutindu-l "de o zădarnică iritare împotriva soartei". În fond, "tanatofilia lui prematură" îl izolase "în spațiul unei vieți normale, fără viziune largă", și "accidentul bolii îi îngusta acum și mai mult perspectivele și-l silea să se instaleze într-un provizorat și mai redus". Ftizia ("sobolul interior") nu ar constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vadă imediat dezlegată de jugul conjugal și caută ajutor la Moș Alecu Urdăreanu, fostul tovarăș de încredere al tatălui ei, Conu Grigore Bârzu, pe care Lică, deși ar fi trebuit să-i fie credincios (socrului își datora cariera), l-a silit să se retragă de la șefia partidului, grăbindu-i sfârșitul. Încântat de hotărârea femeii, bătrânul încredințează afacerea lui Poslușnicu, un avocat de origine țărănească, ajuns om mare tot prin generozitatea lui Grigore Bârzu. Nemaigăsindu-și locul acasă, lângă ticălosul de Lică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mizeria continuă. Să nu ne îmbătăm cu vorbe mari și goale ! Noi înșine, când ajungeam în Occident, intram în muzee și biblioteci, dar și în mari magazine. și pe bună dreptate. Îmi spun de o mie de ori, fiindcă eram silit s o fac. Fiindcă nu se poate face cultură în foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-zisă papetărie nu se putea cumpăra nici măcar un... pix, să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rândul națiunilor luminate, cea mai profundă și acută preocupare, inspirând un adevărat lirism al progresului luminării și regenerării. Aflat la Londra, în 1831, p. poenaru știe că în țară îl așteaptă: O muncă din cele mai spinoase, pentru a mă sili să întorc recunoștința mea patriei, în schimbul ajutorului primit de la ea și s-o fac să se împărtășească, într-un fel, de la luminile națiunilor civilizate. problemă de esență, de conștiință, de responsabilitate morală ce poate fi satisfăcută numai prin urgentarea și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
are deci... precursorii săi) se constată și în celelalte domenii ale științei: Cine n-a simțit umilință când i s-a adresat vreun învățat, vreun limbist european, să-i ceară un dicționar, un vocabular, o gramatică română și a fost silit să răspunză: dicționar român, vocabular român nu avem: gramatică nu știm pe care să recomandăm.... Atitudinea față de prestigiul literaturii originale oscilează între iluzionare patriotică, exaltare, entuziasm naiv, zel propagandistic și spirit rece, pozitiv. Acesta contrastează cu mitologia începuturilor, dintr-o dată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fidel acesteia, nefăcând altceva decât să o pună pe ea în valoare, nicidecum pe sine. Numai dacă accepți smerenia de a te supune operei, vei avea tu însuți voce personală - crede criticul. Știind că adaptarea la capodoperă e dificilă, se silește să nu simplifice ceea ce este complex. Totuși, după părerea lui, a fi excesiv de clar înseamnă a sacrifica densitatea operei de dragul unei plăcute transparențe. Sceptic întrucâtva, conștient de limitele actului critic, își spune că, uneori, în fața operei mari trebuie să și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Într-o: «Livadă bogată și darnică; cu trunchiurile mari de străzi, cu ramuri de șine cu noduri de poduri și tulpine de grădini, cu stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care-l silesc să scrie Într-o stare (Ă) robustă și limpede participare la „duduitul” fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]