12,895 matches
-
obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum dispărute. Că astfel au stat lucrurile ne convingem din mărturiile documentare din care am reprodus deja, la care adăugăm și un act de la Vasile Lupu din 9 aprilie 1639. Domnitorul întărea niște stăpâniri de sate și moșii lui Ștefan, căpitanul de Tecuci, și altora, specificând că hotarele satelor Sineștii și Dumbrăvița „să fie precum din vechi au ținut din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă până în Sirețelul muntenesc”, Bârlovița și moara lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceea că probează aserțiunea lui Costache Conachi din secolul trecut, când definea „însorărirea între două sau mai multe moșii ca o legiuire pe care s-au întemeiat pururea judecățile în Moldova, în lipsă de scrisori vechi” și ca dovadă de „stăpânire învechită și pacinică”, nefiind moșie dată din „locuri domnești”, cum constatăm pe bază de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care stabilea părțile respecta regula de a-și lua ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie ce ar deriva din stăpâniri individuale, opinie a istoricilor Radu Rosetti și, cu nuanță diferită, dar în esență similară, Constantin Cihodaru, nu afectează prea mult opinia cu privire existența succesivelor faze ale devălmășiei în obștea umbrareșteană. Mai ales că e mai mult decât probabil că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeși-partea de jos. Tot mai târziu, comunității rămase pe vechea vatră numită Umbrărești i se va adăuga sintagma „partea de sus”, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate satele vechi din Moldova. Partea aceasta va deveni, la un moment dat, stăpânire boierească. Prin urmare, se înțelege că dintr-o inițială obște +familială, devenită sătească, compactă cândva pe o singură vatră și în cadrul aceluiași hotar, se desprind mici grupuri care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică, statul având un rol principal în procesul de disoluție, sfârșind prin a deveni stăpâniri boierești, în care devălmășia se mai păstrează doar pentru acele structuri legate de principiul de muncă și de folosință, dovadă a unor practici cu caracter de străvechime. Este cazul comunităților de pe vetrele ce se vor numi Torceștii, Bozieștii și Tămășeni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numi Torceștii, Bozieștii și Tămășeni, precum și cea veche a Umbrăreștilor, actualul sat Siliștea. Pentru primele trei nu s-au păstrat informații din care să rezulte cum, când și din ce motive concrete au ieșit din devălmășia absolută și au ajuns stăpâniri individuale, exceptând, într-o oarecare măsură, Torceștii. În schimb, pentru cea din urmă se știe că separarea s-a făcut în secolul al XVII-lea și a devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor descrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a făcut în secolul al XVII-lea și a devenit efectivă, prin act scris, în anul 1704. Așadar, în perimetrul hotarelor descrise mai sus apar două categorii de comunități sătești: Torceștii, Bozieștii, Tămășenii și partea de sus a Umbrăreștilor ca stăpâniri feudale, cu obligații pentru locuitori de a da dijmă din produse și de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în mod explicit la Umbrăreștii-răzeși-partea din jos, este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie, den Brălădița (Bârlovița - I. S.) pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mergu alți oameni de le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le acceptă. I-am identificat pe acești slujbași într-un document din 12
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părțile noastre și că ajunseseră în slujbe domnești. Alt document, din care se vede că umbrăreștenii erau organizați pe principiul devălmășiei, este cel din 9 aprilie 1639, dat tot de domnul Vasile Lupu, prin care se întărește lui Ștefan căpitanul stăpânirea pe moșii și sate cumpărate anterior pe Siret și pe Bârlovița. Umbrăreștii, ca obște străveche situată în imediata vecinătate a locurilor menționate în act, se află angajați ca buni cunoscători ai vechilor hotare megieșești. Întradevăr, când este vorba de stabilit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce atestă stăpâniri ale neamului Costache pe părți de moșie de la Umbrărești, și tot în devălmășie cu răzeșii, conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor, după cum prin hotarnică pre largu se arată. Răzeșii trebuie să fi avut temeiuri serioase pentru a-și susține dreptul lor din moment ce s-au încumetat să jure, în condițiile în care se știe cât de puternic era sentimentul religios și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai recentei expresii „ai carte, ai parte” care înfățișează o realitate a timpurilor moderne, când „cuvântul dat” valorează uneori prea puțin. Dar cine erau răzeșii de moșia Umbrăreștii numiți mai sus și aflați de mai multă vreme în conflict cu stăpânirile vecine de la vest de pârâul Dimaciului ? Punem întrebarea pentru că pe nici unul dintre ei nu-l găsim consemnat ca având locuința în vreun sat de pe cunoscutele vetre ale Umbrăreștilor de la est de Siret. Catagrafia din anul 1774 și alte documente ni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință moștenit de la înaintașii lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu e greu de găsit explicația cum de această formă de organizare devălmașă a avut o rezistență și o durată atât de mare în comparație cu obștile sătești rupte succesiv din cea ancestrală. Ne referim la satele Boziești, Tămășeni și Torcești, devenite stăpâniri individuale, ca și alte sate din apropiere, precum Durăștii, Trohăneștii, Blăjerii, părți din Bucești și din Liești. Au apărut mai devreme, în aceste sate, vârfuri social-economice cu slujbe și interese centrifuge, altele decât cele specifice obștii devălmașe. Oamenii cu mici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din aceeași obște. De exemplu, Ion Bobocea, Neculai și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e posibil să fi avut loc, după calculul de 30 de ani între generații, în prima parte a secolului al XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34 de stăpâniri pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
XVII-lea. Așadar, încă din acel timp, pe partea de moșie rămasă răzeșească, după separarea Torceștilor și a Bozieștilor ca stăpâniri boierești, pe exact jumătate din întregul hotar al Umbrăreștilor, situat între apa Bârladului și a Dimaciului, existau 34 de stăpâniri pe 34 părți, 34 familii relativ înstărite, dacă avem în vedere că un bătrân cuprindea o suprafață de peste 50 ha. Este adevărat că terenul era acoperit atunci cu multă pădure neaducătoare de venit la vremea respectivă, dar exista destul loc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de răzeși în hotarul moșiei Umbrărești și pun în practică vechiul principiu devălmaș, pe baza căruia o parte din averea obștească putea fi transformată prin ceea ce ei numesc înbunătățiri, un fel de investiție, de fapt străvechiul principiu de muncă, în stăpânire locurească, fenomen frecvent practicat în perioada Evului Mediu, în cadrul stăpânirilor locurești și pe care, iată, îl regăsim și în secolul al XIX-lea, el fiind un anacronism juridic, ce urma să se respecte în virtutea dreptului cutumiar. Căci, în viziunea celor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]