12,662 matches
-
Cu timpul au primit blazon și deviză și orașe. De exemplu deviza Parisului este "Fluctuat nec mergitur" „Se clatină pe valuri dar nu se scufundă”. În prezent, multe țări au deviză, care face parte dintre simbolurile oficiale ale statului, alături de stemă, drapel și imn. De pildă deviza Franței este "Liberté, égalité, fraternité" „Libertate, egalitate, fraternitate”. Actualmente România nu are deviză, dar în perioada regilor din dinastia Hohenzollern aceasta era "Nihil sine Deo" „Nimic fără Dumnezeu”. Sloganul este o unitate frazeologică concisă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
regională B 2 peste Mittenwald, din sud urmând străzii regionale B 177 via Seefeld. Blazonul comunei Scharnitz reprezintă "Porta Claudia" ca fortificație din timpul Războiului de Treizeci de Ani precum intrarea în Tirol. Drapelul este negru-galben dungat (1: 1) cu stema municipiului la mijloc.
Scharnitz () [Corola-website/Science/335190_a_336519]
-
intitulat "Regele") și 1574. Cele mai multe datează din 1560, un set pentru o întreagă orchestră de 38 de membri comandată de Catherine de Medici, regina regentă a Franței și poartă decorațiuni franceze pictate de mână în aur ce includeau deviza și stema fiului ei, Carol al IX-lea al Franței. Din cele 38 de instrumente comandate Amati a creat viori în două dimensiuni, viole în două dimensiuni și violoncele de dimensiuni mari. Au fost utilizate până la Revoluția Franceză din 1789 și doar
Amati () [Corola-website/Science/331542_a_332871]
-
de Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
de Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea stema episcopală a episcopului Áron
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
de Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea stema episcopală a episcopului Áron Márton. A lucrat ca ilustrator al mai
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
Keöpeczi (n. 12 noiembrie 1878, Sic, Cluj - d. 27 decembrie 1964, Cluj) a fost un grafician și heraldist transilvănean, autorul mai multor steme și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea stema episcopală a episcopului Áron Márton. A lucrat ca ilustrator al mai multor ziare și reviste, între care
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
și blazoane, între care stema României interbelice, care stă la baza stemei României. Drept recompensă pentru realizarea stemei României interbelice, regele Ferdinand I al României l-a primit în ordinul „Coroana României” în grad de ofițer. A realizat de asemenea stema episcopală a episcopului Áron Márton. A lucrat ca ilustrator al mai multor ziare și reviste, între care Pásztortűz, Siebenbürgische Vierteljahrschrift și Flacăra.
József Sebestyén () [Corola-website/Science/331733_a_333062]
-
Alix de Dommartin (1505-1520) 21. Renée de Blandin sau Blandry (1520) 22. Anne d’Apremont (1522-1531) În ruinele mănăstirii, doar o parte din dala funerară a acestei starețe a fost descoperită: această piatră tombală spartă reprezenta o stareță cu diverse steme și purta acest rest de inscripție în minuscule gotice: «dame Anne [ab]besse. mil D XXXll», în traducere: „doamna Anne [st]areță. o mie D XXXll”. În biserica Saint Maur din Verdun se putea citi: În acest loc se odihnește
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
două ferestre și deasupra căreia se afla inscripția: „Doamna Marie Alexis Madeleine de Vassinhac Imécourt a dispus să fiu făcută în anul 1746 sub conducerea D[omnului] Simon Maucomble confesorul acestei abații.” Deasupra, într-un scut împărțit în romburi, figura stema familiei sale.
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
și prea înțeleptul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru documentarea prea eminentului medic-filozof Ioan Comnen. Acum pentru întâia oară tipăriă cu litere grecești și închinată în chip respectuos prea învățatului ..., domnului Ioan Constantin Basarab, de către Hrisant previstierul...”". În dreapta legendei se află stema Țării Românești întrun scut oval, aproape rotund, cu marginea perlată. În interpretare heraldică, punctele și liniuțele din interiorul scutului oval reprezintă culorile steagului românesc (roșu și galben pe fond albastru). Deasupra se află coroana domnească închisă, iar în părți - grifoni
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
este în schimb minuțios elaborată, închegîndu-se într-o unitate echilibrată din punct de vedere compozițional. Tot pe fațada principală, la nivelul superior, se află două statui de marmoră albă — „Industria" și „Agricultura" — ale sculptorului Frederic Storck, iar mai jos, două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește instalat un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals „Valurile Dunării", capodoperă de renume mondial a compozitorului gălățean Iosif Ivanovici (1845—1902). Palatul
Palatul Administrativ Galați () [Corola-website/Science/332703_a_334032]
-
o tribună cu parapet arcuit din baluștri, accesul acestuia fiind asigurat prin scările practicate în grosimea zidăriei, scări care pornesc din spațiile laterale ale pronaosului. Pereții bisericii sunt decorați cu bogate stucaturi, în partea mediană a arcului de triumf cu stema orașului Brașov și a Transilvaniei, respectiv anul finalizării bisericii. În medalioanele pictate pe suprafața bolților apar scene biblice, care au fost pictate cu ocazia unei renovări de la începutul secolului XX. În capelele laterale sunt amplasate altare și confesionale istorizante, iar
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
Eroilor Cavaleriști. De forma unui obelisc înalt de 5 m realizat din piatră, este așezat pe un postament din ciment și piatră. La baza obeliscului se află un cavalerist în poziție de atac, un cal și un scut heraldic cu stema României din bronz, material din care este făcut și vulturul aflat în partea superioară. La inaugurare, monumentul avea postată pe fațada principală în partea superioară un medalion din bronz cu chipurile Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria - întruchipată ca
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
și mai bine întărită fortificație defensivă din Moldova medievală, un vechi și simbolic monument de arhitectură, ce impresionează atît prin dimensiune și expresivitate, cît și în virtutea locului ales pentru zidire. Deasupra „porții mari” ridicată de Ștefan cel Mare se înălța stema Moldovei și inscripția ce glăsuiește:
Cetatea Albă (cetate) () [Corola-website/Science/333882_a_335211]
-
rege al Angliei nu putea citi în engleză, s-a dispus ca fiecare problemă de stat să fie făcută atât în latină cât și în spaniolă. Au fost bătute monede cu capetele Mairiei și a lui Filip, cât și cu stema Angliei (drepata) care indica domnia lor comună. În 1555, Papa Paul al IV-a emis o bulă papală prin care îi recunoștea pe Maria și Filip ca rege și regină de drept a Irlandei. După moartea Elisabetei I în 1603
Lista monarhilor englezi () [Corola-website/Science/333036_a_334365]
-
ambrazuri în bastioane și cu zidurile înalte înconjurate de un șanț, castelul s-a potrivit admirabil cu topografia locului și funcțiile strategice și de apărare. În anul 1538 a fost plasată deasupra porții de intrare o inscripție comemorativa, surmontata de stema lui Carol Quintul și de vulturul bicefal imperial. Castelul a servit că un avanpost militar autonom, cu un guvernator care avea autoritate absolută atât asupra aspectelor militare, cât și a celor civile. În jurul careului de adunare s-au aflat cazărmile
Castel Sant'Elmo () [Corola-website/Science/333341_a_334670]
-
persoană juridică și activează în condiții de autogestiune, are balanță autonomă, conturi în bănci, inclusiv în valută, poate încheia, în numele propriu, contracte, își poate asuma obligațiuni, poate participa, în calitate de reclamant și reclamat, în instanțele de judecată. Dispune de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova și formulare cu numărul înregistrării de stat. Denumirea deplină a întreprinderii este Întreprinderea de Stat "Agenția Informațională de Stat "", iar denumirea prescurtată - "MOLDPRES" Î.S. Sediul întreprinderii se află în municipiul Chișinău, str. Pușkin, nr. 22
Moldpres () [Corola-website/Science/334656_a_335985]
-
petroliere) din Republica Moldova. Are statut de persoană juridică și nu se subordonează niciunei alte autorități publice sau private, cu excepția cazurilor stipulate de lege. Agenția dispune de bilanț propriu, de conturi curente la bănci, inclusiv în valută străină, de ștampilă cu stema de stat și cu denumirea sa. Agenția implementează politica statului privind reglementarea în sectoarele energetice, asigură reglementarea și monitorizarea funcționării eficiente a pieței de energie și desfășurarea activităților în sectoarele energetice în condiții de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate și
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică () [Corola-website/Science/334649_a_335978]
-
7%, sunt utilizați pentru agricultură, în timp ce 4,81 km sunt acoperiți de pădure. Din restul suprafeței, 4,65 km (ori 40.5%) este locuibit, constând din clădiri și drumuri, iar 0.53 km (sau 4.6%) reprezintă apă. Blazonul de pe stema este "Argent three Fir Trees Vert trunked Gules issuant from a Mount of 3 Coupeaux of the second." Popolația și variația să demografică istorică este dată în următorul grafic Every year, on August 1, a large firework show occurs from
Olten () [Corola-website/Science/334719_a_336048]
-
fabricate în întreaga lume peste 75.000.000 de puști de asalt AK-47. Principalele atuuri ale acestei arme sunt prețul redus de fabricație (în comparație cu alte puști de asalt), fiabilitatea și simplitatea manevrării și întreținerii sale. AK-47 figurează pe drapelul și stema Mozambicului. Pușca americană de asalt M16, folosită pentru prima dată pe câmpul de luptă de către forțele terestre ale SUA în timpul bătăliilor din junglele Vietnamului de Sud în anul 1963, a devenit ulterior (până în 1969) principala armă de foc individuală a
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
lui Vasile Lupu, biserica a fost zidită între anii 1632-1636 și sfințită cu ocazia sosirii domnitorului la Orhei în 1637. Lăcașul a fost ctitorit în 1637 de către Vasile Lupu, domnitorul Țării Moldovei între 1634-1653. Drept mărturie servește o pisanie cu stema Moldovei în centru, instalată deasupra intrării în biserică, cu următorul text: Aspectul exterior a fost modificat de-a lungul anilor, fiind adăugată clopotnița în două niveluri. Biserica este de tip moldovenesc vechi mixt. Pronaosul este dreptunghiular și alungit, intrarea în
Biserica Sfântul Dumitru din Orhei () [Corola-website/Science/333990_a_335319]
-
bijutierul Maurice Frement. Pe o fată, casetă poartă inscripția: "Alteței sale Regale, Principesei Maria a României - Doamnele române", iar pe capac este reprezentată coroană regală, așezată pe steagul Regatului României. Pe fețele laterale este gravata monograma "M" (de la Maria) și stemele României, de dinainte de 1918. Cașetele în care a fost așezată inima Reginei Maria se află astăzi în Muzeul de Istorie din București. Casetă este formată din două părți, una așezată în cealaltă. Prima casetă este din argint, având o greutate
Caseta în care a fost tranSportată inima Reginei Maria, expusă la bordul fregatei Regina Maria. De ce a fost adus părintele Arsenie Boca la Bran by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101834_a_103126]
-
cealaltă. Prima casetă este din argint, având o greutate de 8,1 kg și monturi de platina, safire, rubine și briliante. Casetă cea mare este învelita într-un drapel vișiniu având o bordura în roșu, galben și albastru, cât și stemele celor trei provincii românești. Casetă cea mică, din interiorul celei mari, este mai mică, având o greutate de 561 grame. Această din urmă este de forma octogonala, fiind și ea învelita într-o pânză, având imprimata pe ea stema României
Caseta în care a fost tranSportată inima Reginei Maria, expusă la bordul fregatei Regina Maria. De ce a fost adus părintele Arsenie Boca la Bran by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101834_a_103126]
-
și stemele celor trei provincii românești. Casetă cea mică, din interiorul celei mari, este mai mică, având o greutate de 561 grame. Această din urmă este de forma octogonala, fiind și ea învelita într-o pânză, având imprimata pe ea stema României și pe cea a Angliei, țara de origine a Mariei. Ceremonial la Constantă, la bordul fregatei Regina Maria Caseta de argint în care a fost transportată inima Reginei Maria de la Balcic la Constantă va fi expusă, vineri, la bordul
Caseta în care a fost tranSportată inima Reginei Maria, expusă la bordul fregatei Regina Maria. De ce a fost adus părintele Arsenie Boca la Bran by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101834_a_103126]