14,769 matches
-
sufletesc primea astfel nu doar o explicație mecanicistă, de a se produce în raport cu legile mecanicii, ci și o reprezentare empirică, larg accesibilă oamenilor. Istoria cunoașterii științifice a recunoscut meritele lui Hartley în această direcție -explicarea empiristă a fenomenelor naturale și sufletești. Atașamentul său la această tendință de gândire a acționat asemenea unui destin, de care a fost stăpânit încă de când, ca tânăr cuviincios, a ascultat de îndemnul părinților și a pornit spre a-și clădi o carieră teologică. Ulterior, în mod
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cea medicală. De altfel, tot restul vieții a rămas legat de ambele destine profesionale, atât de teologie, cât și de medicină. Din complementarea celor două direcții a rezultat teoria sa asupra asociației, căreia îi va conferi putere explicativă a vieții sufletești. În cartea sa, Constatări despre om (1749), sunt așezate fundamentele teoretice ale asociaționismului clasic. 1. Izvoarele teoretice Inițial, Hartley a încercat să deducă ordinea după care se produce și evoluează activitatea organică și comportamentală umană din cea care guvernează elementele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
guvernează elementele din lumea fără suflet a fizicii. Numai că, urmând o asemenea învățătură despre activitatea organică și cea comportamentală, gândirea sa ar fi reprodus întru totul pe cea a lui Descartes. Spre deosebire de aceasta însă, în sistemul lui Hartley, fenomenele sufletești nu se disting cu nimic de cele organice, reflexiei sufletești și celei spirituale nu li se permite accesul într-o lumea aparte, divină, superioară celei naturale, unde să fie abordate diferit de cele trupești. Pentru elaborarea concepției sale dualiste, Descartes
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
urmând o asemenea învățătură despre activitatea organică și cea comportamentală, gândirea sa ar fi reprodus întru totul pe cea a lui Descartes. Spre deosebire de aceasta însă, în sistemul lui Hartley, fenomenele sufletești nu se disting cu nimic de cele organice, reflexiei sufletești și celei spirituale nu li se permite accesul într-o lumea aparte, divină, superioară celei naturale, unde să fie abordate diferit de cele trupești. Pentru elaborarea concepției sale dualiste, Descartes s-a bazat pe propria sa concepție despre lumea fizică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
este reflectat sufletește. În sistemul nervos se află dispozitive mecanice a căror manevrare face posibilă reflectarea psihică, a cărei funcționare are loc respectând legile newtoniene din fizică. Mai mult, din aceeași perspectivă newtoniană, Harley a încercat să explice și fenomenele sufletești de conștiință, să deducă din teoria newtoniană principiile producerii fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legile newtoniene din fizică. Mai mult, din aceeași perspectivă newtoniană, Harley a încercat să explice și fenomenele sufletești de conștiință, să deducă din teoria newtoniană principiile producerii fenomenelor de conștiință. Pe această linie, la Hartley, ipoteza naturii eterice a fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice și de conștiință trece într-o lume a faptelor empirice. Conturarea concepției empirice a lui Hartley despre fenomenele corporale și cele sufletești poate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fenomenelor sufletești ajunge coborâtă la nivelul sistemului nervos. O abordare pein care studierea apelând la procedeele fizicii fenomenelor psihice și de conștiință trece într-o lume a faptelor empirice. Conturarea concepției empirice a lui Hartley despre fenomenele corporale și cele sufletești poate fi considerată deopotrivă datorată influenței exercitate asupra lui de mai mulți gânditori ai vremii, începând cu Spinoza. El a fost cel care l-a determinat să insiste asupra caracterului de nedespărțit al fenomenelor psihice de cele corporale. A fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
substratului nervos al vieții psihice. La o analiză mai atentă, și sistemul lui Hartley rămâne învăluit abil într-un imens balast politico-ideologic, conciliant față de ordinea scolastică a vremii și încercările sale generoase de explicare cauzală, empirică a fenomenelor trupești și sufletești. 2. Paralelismul neuropsihologic În teoria lui Hartley, viața psihică este explicată pe baza vibrațiilor corporale, care prin natura lor sunt diferite în funcție de felul acțiunilor senzoriale sau mentale. Este o teorie care a evidențiat cum ordinea fenomenelor mentale, a ideilor și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sfera unității individuale psihofizice, a psihicului și a corpului. Acestea nu se inter-influențează, procesele din corp fiind diferite de cele de pe planul mental, al gândirii. În acest fel, deși a pornit de la postularea naturii comune a fenomenelor corporale cu cele sufletești, Hartley eșuează în demonstrarea unității funcționale a celor două planuri. 3. Determinanții asociației Reflectarea senzorială se produce prin vibrațiile cauzate de acțiunea lucrurilor asupra receptorilor. Hartley a arătat cum aceste lucruri astfel reflectate se asociază experienței, determinând existența și funcționarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În lipsa unei perspective genetice în apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și cele sufletești existau doar în măsura în care erau puse în mișcare. Firește că și pentru Hartley s-a formulat problema modului în care acestea sunt puse în mișcare. Pentru explicarea cauzelor care declanșează comportamentul, asemenea lui Spinoza, el n-a recunoscut decât existența a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
iluministe, s-a putut naște un nou raționalism, s-a deschis o nouă perspectivă de interpretare a fenomenelor naturale și a celor sociale, cartezianismul a cedat decisiv exclusivitatea în explicarea omului și a naturii sale. Pe baza progreselor realizate, viața sufletească a putut fi regândită, concepută în acord cu o mecanică mai perfecționată, a permis apariția unei alte psihofizici a reflectării, substanța subiectivității se redimensionează, sunt în alt fel implicate instanțele neuronale de suport, raportul suflet corp se diferențiază. Obiective noi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectivă distinctă de cunoaștere culturală. Sub "lumina" creației lor, care n-a încetat nici până în prezent să fie foarte aproape de conștiința oamenilor, se află și astăzi multe domenii speciale ale psihologiei. 1. Asociaționismul preformist a lui Charles Bonnet Universul vieții sufletești s-a păstrat în centrul preocupărilor filosofilor și naturaliștilor secolului al XVIII-lea. Aceștia s-au interesat tot mai mult de modul în care are loc reflectarea psihică, de mecanismele implicate, de însemnătatea conținutului subiectiv al reflectării ș.a. Unul dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acea perioadă într-un sistem de gândire autonom și independent de fenomenele din domeniul filosofiei sau al teologiei. În 1755, el a publicat la Londra lucrarea Studii despre suflet, pentru ca apoi, în 1759, să publice lucrarea Studii analitice despre aptitudinile sufletești. Bonnet a încercat să realizeze o unificare a preformismului cu empirismul senzorial. Conceptual, Bonnet a fost inclus în rândul preformiștilor, care au declarat că toate formele posibile ale vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deopotrivă fenomenele naturale și cele pe care omul le trăia, cuceritor în această natură. Pe această linie s-a înscris activitatea lui Julien Offray de La Mettrie (1709-1751), medic francez, autor al unei ingenioase soluții mecanicist mașiniste de explicare a vieții sufletești. Prin La Mettrie, termenul de "mașinărie" a intrat în conștiința oamenilor, și de atunci a cunoscut nenumărate transformări. De atunci a fost interpretat ca un lucru concret, ca un sistem material distinct și bine determinat, cu aplicabilitate practică, de care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
realități "vrăjite" care se raportează la conștiința umană în alt fel decât celelalte obiecte și fenomene naturale. În anul 1745, lui La Mettrie îi apare lucrarea Natura sufletului în care, pe baza datelor de anatomie comparată, demonstrează înrudirea organică și sufletească a omului cu natura, legătura existentă între comportamentul omului și cel al animalelor. Reflectarea senzorială a fost interpretată ca o funcție materială a corpului, negându-se totodată categoric orice posibilă imaterialitate a esenței vieții sufletești. Cele două substanțe sufletești propuse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
comparată, demonstrează înrudirea organică și sufletească a omului cu natura, legătura existentă între comportamentul omului și cel al animalelor. Reflectarea senzorială a fost interpretată ca o funcție materială a corpului, negându-se totodată categoric orice posibilă imaterialitate a esenței vieții sufletești. Cele două substanțe sufletești propuse înainte de Descartes își pierd, la el, accepțiunea lor inițială, ca parte a trupului, pentru a-și găsi noi dimensiuni, acelea de a se identifica în natură. Pe de altă parte, ca element al gândirii, fenomenul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și sufletească a omului cu natura, legătura existentă între comportamentul omului și cel al animalelor. Reflectarea senzorială a fost interpretată ca o funcție materială a corpului, negându-se totodată categoric orice posibilă imaterialitate a esenței vieții sufletești. Cele două substanțe sufletești propuse înainte de Descartes își pierd, la el, accepțiunea lor inițială, ca parte a trupului, pentru a-și găsi noi dimensiuni, acelea de a se identifica în natură. Pe de altă parte, ca element al gândirii, fenomenul a fost interpretat asociaționistmecanicist
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
găsind și izvoarele rațiunii. În numele binelui comun al oamenilor și în numele spiritului iluminist de apartenență, el cere să credem în nemurirea sufletului, precizând că de aici nu va avea nimeni avantaje materiale. Rousseau a încercat să pătrundă în "interioarele" vieții sufletești a oamenilor unde a descoperit, într-un spirit fidel psihologiei creștine, că motorul spiritualității umane se află în Dumnezeu. Acesta poate fi întâlnit peste tot, fiind reprezentat de inteligența armoniei universale, cea care domnește în întreaga natură și în întregul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pradă erorilor de toate felurile. Pe aceeași linie, el mai face o subtilă legătură între voință și activitatea motorie. Voința este cea care deplasează corpul, care face corpul să vină în contact cu obiectele. Ca să susțină imaterialitatea și eternitatea vieții sufletești, Rousseau apelează la argumentele morale ale psihologiei creștinătății. Dreptatea divină este adusă pe Pământ din Cer, și la nivelul omului concret ea se confruntă cu mizeria vieții pline de minciună. Aici, perfecționatele speculații metafizice sau teologice trebuie să cedeze pasul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și tot ceea ce acesta face. Fără conștiință omul este un nimic, nu se poate ridica deasupra bestiilor, își trăiește viața într-o continuă rătăcire, fără reguli și principii, pentru a trece din eroare în eroare. Concepția lui Rousseau despre viața sufletească a adus o contribuție fundamentală la trezirea interesului pentru educație, pentru pedagogie, pentru psihologia copilului, pentru preocuparea de a da dezvoltării comportamentului o direcție conformă cu nevoile existențiale interne și externe. Formularea condiției morale a vieții sufletești îl aduce pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Rousseau despre viața sufletească a adus o contribuție fundamentală la trezirea interesului pentru educație, pentru pedagogie, pentru psihologia copilului, pentru preocuparea de a da dezvoltării comportamentului o direcție conformă cu nevoile existențiale interne și externe. Formularea condiției morale a vieții sufletești îl aduce pe Rousseau aproape de Socrate, de necesitatea recunoașterii valorii spiritualității umane. De la natură, omul este bun, doar sub influența civilizației, acesta devine rău, o teză recunoscută în pedagogia modernă și pusă în serviciul unei pedagogii pozitive. 4. Explicarea vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
relațiilor sociale. Sistemul de gândire elaborat de el a fost novator și reprezentativ pentru ceea ce ulterior se va numi spiritualitate caracteristic germană. A clădit în acest sens o teorie care și-a propus să explice fenomenele naturale și pe cele sufletești. Pe toate acestea le-a considerat ca fiind o expresie a activității inepuizabile a monadelor. Ce sunt aceste monade în sistemul teoretic al lui Leibniz ? O monadă este expresia elementelor ultime ale lucrurilor, reprezentări ideale ale obiectelor materiale și spirituale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înșine suntem și existăm. Un "Eu" introspectiv al conștiinței asigură unitatea funcțională a monadelor, controlul și autocontrolul exercitat de aceasta se dobândește progresiv, fiind atins pe treptele superioare ale dezvoltării sociale. Monadele se clădesc după chipul sau pe modelul reflectării sufletești. Pentru a explica acest lucru, Leibniz a arătat că întreaga materie este înzestrată cu suflare. Această animare a materiei este explicată prin intervenția unor factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura și cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
factori nemateriali, fără nici o legătură cu natura și cu societatea. Această "suflare" are o dinamică a sa internă, dă sens manifestării monadelor, care au o geometrie a lor proprie, indivizibilă. Prin ele se explică forța internă a naturii, inclusiv manifestările sufletești, cele comportamentale. În acest din urmă caz, monadele reprezintă două fațete de nedespărțit ale activității psihice ca fenomen natural și ca activitate spirituală. Monadele sunt elemente constitutive ale lumii, în cel mai general sens al cuvântului, de percepție și de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
considerată la el o condiție necesară pentru producerea gândirii. Ceea ce înseamnă că, în caz că omul își pierde cumva conștiința, pe durata respectivului interval gândirea sa nu încetează să se manifeste. Opinia împărtășită de Leibniz era că, pe perioada pierderii conștiinței, forțele sufletești nu încetează să-și exercite funcțiunea, să influențeze producerea gândirii în stare de conștiință. Dintr-o asemenea perspectivă conceptuală, procesele psihice pot să se desfășoare foarte bine, independent de măsura în care sunt sau nu conștiente. Această teză leibnizeană a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]