128,121 matches
-
1919, fiind descoperit de Maxim Gorki în 1921 și introdus în cercul literar Frații Serapion. Începuturile sale literare stau sub semnul formalismului și decadentismului, după cum afirma singur, simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind conflictul între vechi și nou în perioada Revoluției Sovietice. În opinia criticului Gleb Struve, proza scurtă a lui Fedin este influențată de stilul literar propriu lui Cehov și
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Începuturile sale literare stau sub semnul formalismului și decadentismului, după cum afirma singur, simțindu-se o tendință de sondare complexă a psihologiei personajelor. Autorul evidențiază rezistența vechilor obiceiuri burgheze în epoca nouă instaurată după Revoluție, tema sa favorită fiind conflictul între vechi și nou în perioada Revoluției Sovietice. În opinia criticului Gleb Struve, proza scurtă a lui Fedin este influențată de stilul literar propriu lui Cehov și Bunin, dar este mai dramatică decât cea a maeștrilor săi. "Orașe și ani" este primul
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
limba germană. S-a stabilit în orașul Nürnberg, pe care-l considera un oraș-muzeu romantic, cu numeroase monumente ale trecutului medieval. Evenimentele premergătoare Primului Război Mondial au scos însă în evidență o aroganță naționalistă și intolerantă a populației locale, efect al unei vechi educații militariste. Fedin a părăsit orașul în ziua declanșării războiului, sperând să poată trece pe furiș granița în Rusia. A fost arestat însă la Dresda și, după o percheziție, declarat „prizonier civil” și plasat sub control polițienesc. Timp de patru
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
sfătuindu-l să învețe să perceapă și să înțeleagă noutățile și să le reflecteze în opera sa, perfecționându-și permanent măiestria literară. Opera literară a lui Fedin tratează aspecte importante precum poziția individului în fața istoriei, destinul intelectualității ruse formate în vechiul regim țarist și problema „omului de prisos” în Rusia modernă. Romanele "Orașe și ani" (1924) și "Frații" (1928) reflectă profundele tulburări cauzate intelectualului rus de contactul cu societatea burgheză germană în perioada războiului și de expunerea îndelungată la cultura occidentală
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
ideilor novatoare de reformare a organizării societății. "Orașe și ani" prezintă tragedia lui Andrei Starțov, un exponent tipic al intelectualității ruse care încearcă să se alăture cu trup și suflet Revoluției Sovietice. El este un tânăr intelectual rus format în vechea cultură burgheză care se întoarce în Rusia după o perioadă de captivitate în Germania și ajunge la concluzia că fericirea individuală și sensul vieții constau numai în unirea cu masele și în lupta revoluționară. Idealismul său pacifist și umanitarist îl
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
sovietică. Cei doi eroi ai romanului, Andrei Starțov și Kurt Wann, deși prieteni, sunt foarte deosebiți ca structură și concepție. Numele celor două personaje au un simbolism evident: Starțov (al cărui nume își are originea în cuvântul rusesc „starîi”, adică vechi) este considerat un om al trecutului, care nu se poate acomoda în epoca nouă a Rusiei, în timp ce Wann (al cărui nume poate fi transcris și Wahn, potrivit ortografiei german) este un fanatic comunist până aproape de nebunie (în germană „der Wahnsinn
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
oraș german se ascund manifestări naționaliste și dușmănoase, documentate de autor nu doar prin propria sa experiență, ci din editoriale și articole din ziarele vremii. Analizând romanul sovietic din epoca de construire a socialismului, publicista Sorana Gurian considera că, în afară de vechea gardă literară rusă (formată din Maxim Gorki, Boris Pasternak, Aleksei Tolstoi și Aleksandr Blok) care a aderat la realismul sovietic, creatori adevărați de roman sunt doar Ilya Ehrenburg (cu "Julio Jurenito"), Konstantin Fedin (cu "Orașe și ani") și Leonid Leonov
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
când aceste teritorii nu erau acoperite de gheață", având ca vedere că o perioadă caldă din Antarctica a coincis cu ultima eră glaciară în emisfera nordică, si ca hartă lui Piri Reis și alte hărți s-au bazat pe hărțile "vechi" derivate din hărți originale din eră glaciară. Cercetările ulterioare cu privire la paleoclimatologie și straturile de gheață din Antarctica au discreditat complet interpretările lui Hapgood că o perioadă caldă în Antarctica a coincis cu ultima perioadă glaciară din emisfera nordică și că
Charles Hapgood () [Corola-website/Science/333260_a_334589]
-
din apropiere de Napoli folosite de regii Bourboni în timpul domniei lor din Regatul celor Două Sicilii (1730-1860): ceilalte erau palatele de la Caserta, Capodimonte (cu vedere la Napoli) și Portici (de pe pantele Vezuviului). Palatul se află pe locul unei clădiri mai vechi, în care a locuit fostul vicerege Don Pedro de Toledo, marchiz de Villafranca. Construcția actualei clădiri a fost începută în secolul al XVII-lea de către arhitectul Domenico Fontana. Palatul era destinat a-l găzdui pe regele Filip al III-lea
Palatul Regal din Napoli () [Corola-website/Science/333266_a_334595]
-
de teatru, scenarist și politolog polonez. La vîrsta de 3 ani a plecat împreună cu părinții în Austria. A absolvit Facultatea de Regie a Școlii Superioare de Teatru din Cracovia. Din 2004 a regizat pentru Teatrul Wybrzeże din Gdańsk, Teatrul Stary (Vechi) din Cracovia, Teatrul Współczesny din Wrocław, Teatrul Național din Varșovia, Teatrul Współczesny din Szczecin, Teatrul „Maxim Gorki” din Berlin și Teatrul Habim din Tel Aviv. În anul 2007 a fost premiat cu Pașaportul săptămânalului „Polityka”, cel mai prestigios premiu cultural
Michał Zadara () [Corola-website/Science/333297_a_334626]
-
valurile de refugiați din Europa răsăriteană eventualele elemente trimise cu misiuni speciale în occident. În această postură, a acționat sub numele de cod Bordea. Unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi a fost Andrei Nicola, provenit și el din vechea garnitură a SSI. La acea dată, Andrei Nicola era administrator al ziarului Patria din München, editat de generalul Ion Gheorghe, fost ministru plenipotențiar al României în Reich, din 1942 și până în august 1944. Gheorghe Balotescu încă mai figura în anul
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
în 1875 și considerată a fi primul observator astronomic din România și cea de la București construită în 1877, cu a cărei aparatură a fost determinată diferența de longitudine dintre București și Brașov, Căpităneanu fiind dealtfel considerat primul astronom român al Vechiului Regat al României. Meritele pionierului astronomiei și geodeziei românești care a fost Căpităneanu au fost recunoscute și în afara României; astfel, referindu-se la lucrările științifice efectuate de Căpităneanu la Observatorul Astronomic din Paris, astronomul francez Périgaud a declarat: Ultima lucrare
Constantin Căpităneanu () [Corola-website/Science/333282_a_334611]
-
anii 1920 și 1930 l-a convins că "aceste lucruri s-au întâmplat într-adevăr". Deși Albright se descria drept "umanist creștin" (termen folosit de savanții Renașterii ca Erasmus din Rotterdam) faptul că el a apărat autenticitatea tradițiilor istorice ale Vechiului Testament, în special cu privire cucerirea Canaanului din Cartea lui Iosua, i-a condus mai târziu pe cercetătorii liberali să-l demaște drept "cripto-fundamentalist", atât de ostilă devenise teologia liberală cu privire la ideea că povestirile istorice din Biblie ar putea fi
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
Sân Carlo (în ) este un teatru de operă din orașul italian Napoli, inaugurat la 4 noiembrie 1737. Teatrul Sân Carlo este teatrul cel mai important al orașului Napoli, unul dintre cele mai renumite din lume și una dintre cele mai vechi case de operă care mai există astăzi în Europa, după Teatrul Malibran din Veneția și Teatrul Manoel din La Valletta. El poate găzdui 3.285 de spectatori și are șase etaje de loje dispuse în formă de potcoava, o vastă
Teatrul San Carlo din Napoli () [Corola-website/Science/333321_a_334650]
-
membrii săi sunt foarte importanți, ca botanistul german Georg August Schweinfurth și egiptologii Auguste Mariette și Gaston Maspero. Mai târziu, fac parte Ahmed Kamal, primul egiptolog egiptean și filologul Ahmad Zaki Pasha. Institutul revine la Cairo în 1880, își reia vechiul său nume, Institut d’Égypte, prin decret regal, în 1918 și este plasat direct sub protecția palatului regal. Clădirea "", care data de la începutul secolului al XX-lea și era situată în apropiere de Piața Tahrir, a fost incendiată cu un
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
să reconstituie multe dintre textele originale, deși unele au rămas intacte. Materialele au fost găsite în situl arheologic de la Kouyunjik (antica Ninive, capitala Asiriei) în nordul Mesopotamiei. Situl se află astăzi pe teritoriul statului modern Irak. Tradițiile persane și armene veche indică faptul că Alexandru cel Mare, văzând marea bibliotecă a lui Assurbanipal de la Ninive, a fost inspirat în crearea propriiei sale biblioteci. Alexandru a murit înainte de a reuși să-și creeze biblioteca, dar prietenul și succesorul său Ptolemeu a supravegheat
Biblioteca lui Assurbanipal () [Corola-website/Science/333328_a_334657]
-
aici locuind persoane din clasa de mijloc bogată. Spre nord, Vomero se învecinează cu cartierul Arenella, spre vest cu Soccavo și Fuorigrotta, spre sud cu Chiaia, spre est cu Montecalvario și spre nord-est cu Avvocata. Numele său provine probabil de la vechea să funcție agricolă și de la cuvântul "vomere" (plugărit). Datorită culturilor agricole de aici, zona a fost poreclita timp de mai multe secole "Dealul de broccoli". În zilele noastre Vomero este o zonă rezidențială care a păstrat puțin din trecutul său
Vomero () [Corola-website/Science/333334_a_334663]
-
a conventului Sân Martino, inclusiv vile în stil Art Nouveau târziu și case mari pentru clasa de mijloc superioară. Cu toate acestea, există încă clădiri istorice în apropierea monumentele menționate mai-sus cum ar fi Villa del Pontano și o cladire veche a biroului vamal al Bourbon. Ambele sunt situate în zona Antignano, una dintre cele mai populare și mai vechi din Vomero. După cel de-al Doilea Război Mondial cartierul a început să se extindă înspre dealul Camaldoli. Noul sistem de
Vomero () [Corola-website/Science/333334_a_334663]
-
Cu toate acestea, există încă clădiri istorice în apropierea monumentele menționate mai-sus cum ar fi Villa del Pontano și o cladire veche a biroului vamal al Bourbon. Ambele sunt situate în zona Antignano, una dintre cele mai populare și mai vechi din Vomero. După cel de-al Doilea Război Mondial cartierul a început să se extindă înspre dealul Camaldoli. Noul sistem de metrou a contribuit la creșterea vitezei sistemului de transport public și la decongestionarea traficului în ultimii ani. El conectează
Vomero () [Corola-website/Science/333334_a_334663]
-
arestat de un polițist pentru vagabondaj, dus la tribunal și închis pentru trei luni. Regizat de Henry Hathaway, după un scenariu de Richard L. Breen, cu Dale Robertson și Richard Widmark în rolurile principale. Un polițist se întâlnește cu un vechi prieten după ce găsește creionul acestuia la locul unei crime. Creionul fiind un premiu pe care l-au primit mai demult pentru muzică. Din cauza unei datorii de 1000 de dolari față de acesta și, deci, a unei greșeli din trecut, nu-l
Casă plină (film din 1952) () [Corola-website/Science/333338_a_334667]
-
de către Consiliul Local al orașului Bratislava în cel de "Nový Most" (în ) pentru a unifica numele său oficial cu cel efectiv utilizat de către populație. La 29 martie 2012 membrii Consiliului orașului Bratislava au votat în favoarea unei inițiative a primarului Orașului Vechi Táňa Rosová (SDKÚ-DS) pentru a schimba înapoi numele podului în cel de "Most SNP", care a intrat în vigoare la 29 august 2012. Podul a fost construit între 1967 și 1972 în cadrul unui proiect gestionat de A. Tesár, J. Lacko
Podul SNP () [Corola-website/Science/333358_a_334687]
-
a fost construit între 1967 și 1972 în cadrul unui proiect gestionat de A. Tesár, J. Lacko și I. Slameň. El a deschis oficial în 26 august 1972, ca al doilea pod peste Dunăre din Bratislava. O porțiune importantă a Orașului Vechi de mai jos de Castelul Bratislava, care includea aproape întreg cartierul evreiesc, a fost demolată pentru a crea drumul care duce înspre pod; pe de altă parte, podul a îmbunătățit accesul între Petržalka și restul orașului. În timpul construcției au fost
Podul SNP () [Corola-website/Science/333358_a_334687]
-
Germania și Elveția. În 1948, după instaurarea regimului comunist în Cehoslovacia, a emigrat în Austria împreună cu familia. A studiat dreptul la Viena și Graz, și științele forestiere la München. În anii 1980 a sprijinit disidenții din Cehoslovacia, între care pe vechiul său prieten Václav Havel. Schwarzenberg a fost în perioada respectivă președinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. S-a întors în Cehia în timpul Revoluției de catifea din 1989. A fost un colaborator apropiat al lui Václav Havel, care l-a
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
care acesta din urmă "ar suspecta Praga că vrea să saboteze președinția europeană" în primul semestru al lui 2009. Karel Schwarzenberg este un proeuropean convins, care susține o Uniune Europeană solidară. În opinia lui, intenția de a face distincția între "vechea" și "noua" Europă conduce la "distrugerea muncii depuse de Jean Monnet", economist și diplomat francez care a fost unul dintre părinții fondatori ai construcției europene după cel de-al Doilea Război Mondial. Karel Schwarzenberg este descendentul direct al lui Karl
Karel Schwarzenberg () [Corola-website/Science/333345_a_334674]
-
picturi rupestre", care a descris și este creditat pentru descoperirea unor "importante picturi rupestre" într-un "ansamblu de 800 sau mai multe lucrări magnifice ale artei primitive... într-o regiune practic inaccesibilă de la marginea deșertului Sahara" Lhote a fost un vechi teoretician al Teoriei astronautului antic și a considerat arta preistorică ca o dovadă a paleocontactului. În 1933, un soldat francez cunoscut ca "locotenentul Brenans" s-a aventurat într-un ued adânc din podișul Tassili-n-ajjer aflat în sud-estul Algeriei. Deși prin
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]