43,150 matches
-
avest. răočah „lumină” etc. În condițiile în care za ajunsese să însemne „în, din, dedesubt”, -mol „pământ, mormânt”, iar -luks „lumină”, Zamolxis însemna „din (de sub) pământ lumină” sau „prin moarte la viață”, proces exemplificat de el prin intrarea în subterană, absența unei perioade de timp când se presupune că a stat în pământ și reapariția în lume ca o lumină (înfășurat în lumină), ceea ce simboliza veșnica renaștere din moarte. Zeul-pământ avea și alte epitete. Unul dintre zeii tracilor meridionali se numea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
oamenii înnegresc culoarea roșie, apar tendințele megalomane și subjugă tot ce este în jur intereselor lor. Și așa mai departe, grăbind, accelerând drumul spre negarea specifică negrului. Se merge către renunțarea la viață și iubire cu orice pată sau lipsire (absență) ce se aduce culorilor divine. Considerând astfel, din diferite rațiuni, că e bine să mai adăugăm și noi, oamenii, câte ceva la această forță divină perfectă. De fapt nefăcând altceva decât stricând perfecțiunea și grăbind distrugerea vieții, respectiv, a iubirii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
realizat de către Edmund Burke Delabarre, profesor la universitatea Brown la sfîrșitul secolului XIX și inceputul secolului XX (1991-1932, profesor asociat din 1991, profesor începând din 1996) și director la laboratorul de psihologie experimentală de la Harvard între anii 1896-1897, în perioada absenței profesorului Münsterberg. Importanța articolului a făcut să atragă atenția lui Alfred Binet care l-a tradus în L'année psychologique în anul 1894. Chiar la începutul articolului autorul afirmă că "noile metode de cercetare în psihologie au fost adoptate cu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
dintre ei chiar acționari în diverse proporții la tot ce ținea de bunurile imobiliare" (Năstase, 2010, p. 368). Semnele asteniei încep să se facă simțite prin întreruperi ale activității în lunile februarie 1894 (întrega lună), mai 1894, în, februarie (3 absențe), mai (întraga lună), iunie, iulie și august 1895. Efectul intenselor solicitări intelectuale din timpul concursurilor pentru ocuparea unui post în învățământul universitar conform dotării sale și al studiilor în Germania pentru luarea doctoratului începe să se arate. Arthur Gorovei menționează
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
peste toate celelalte ingrediente. Așa s-a născut „puiul à la Marengo“. Specificitatea unei bucătării trebuie să fie însă premeditată, să provină dintr-o intenție clar motivată, să se bazeze pe o doctrină gastronomică, nu pe jocul improvizațiilor cerute de absența vreunor ingrediente ori de condițiile nepotrivite ale actului culinar. Radu Anton Roman a pomenit un fel de ciorbă groasă care, la țară, le era pregătită bărbaților în zilele de coasă; femeile fierbeau în apă cam tot ce aveau în papornițe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
țărănimea săracă, peștele era mai dificil de pus în farfurie; de aceea, scoicile, melcii, racii ori broaștele, care erau la îndemână și, mai ales, nu costau nimic, au devenit „peștii“ amărâților. Ce aveau în comun cu aceștia din urmă? Aceeași „absență“ a sângelui, care trebuie înțeleasă ca absență a sângelui cald. Atunci când biserica a interzis această abatere de la regulile postului, moluștele, crustaceele și amfibienii „de post“ au devenit „spurcăciunile“ pe care nici un țăran treaz n-ar pune gura. Și nu numai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pus în farfurie; de aceea, scoicile, melcii, racii ori broaștele, care erau la îndemână și, mai ales, nu costau nimic, au devenit „peștii“ amărâților. Ce aveau în comun cu aceștia din urmă? Aceeași „absență“ a sângelui, care trebuie înțeleasă ca absență a sângelui cald. Atunci când biserica a interzis această abatere de la regulile postului, moluștele, crustaceele și amfibienii „de post“ au devenit „spurcăciunile“ pe care nici un țăran treaz n-ar pune gura. Și nu numai țăranii manifestau această repulsie; în volumul său
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
foarte des folosită, este o altă invenție renascentistă (tot sub influență arabă). Parfumurile florale, mai deloc întâlnite în bucătăria medievală, apar în Italia secolului al XV-lea și, două secole mai târziu, inundă toate preparatele culinare. Pe de altă parte, absența din manuscris a oricărei rețete de ciuperci reprezintă o reminiscență a Evului Mediu culinar, care vedea doar alimente demne de dispreț, „țărănești“, în aceste fructe ale pământului. Nu găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
găsim nici rețete pentru gătirea curcanului, deși ele apar în cărțile italienești de bucate încă din 1570 (Scappi, Opera). Influența turcească există în „Manuscrisul brâncovenesc“, dar ea este încă într-o fază incipientă (în acest sens, este util de semnalat absența unui ingredient esențial bucătăriei otomane, orezul). „Turcisme“ putem găsi în mai multe rețete, dintre care vom da însă un singur exemplu: mâncarea de coaste de „oae“ (în două variante), un fel de strămoș al stufatului nostru de astăzi și, implicit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în cazul acesteia din urmă, textul ne oferă și termenul românesc echivalent, „perișoare“, ceea ce, afirmă Matei Cazacu în studiul introductiv al „Manuscrisului brâncovenesc “ (O lume într-o carte de bucate, Editura Fundației Culturale Române, 1997), semnifică un împrumut lingvistic recent. Absența din manuscris a altor termeni culinari importați de la turci (cum ar fi ciulamaua, ghiveciul, pastrama, pilaful etc.) îi permite domnului Cazacu să susțină că „acești termeni au intrat în limba română după 1749 - data ultimei copieri a cărții de bucate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că la o întrunire a francofoniei felurile de mâncare franceze nu ar fi cele mai potrivite, dar o notă de originalitate din partea țării-gazdă ar fi fost lăudabilă. Această scurtă trecere în revistă a bucătăriei înalte, aristocratice, ne permite să observăm absența cvasitotală a preparatelor specific românești, precum și succesivele influențe care - cu excepția anilor ’50-’90 ai secolului trecut - au definit mesele protipendadei: cea italiană, cea turcească, cea polonezo-rusă, cea franceză (la început, exercitată prin intermediere rusească). Ultima dintre acestea rămâne și în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
descoperite în straturile terestre, dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate vicios. Tot pe oase au rămas și semnele unor maladii ca reumatismul, tuberculoza osoasă, cancerul ca și ale unor anomalii ereditare. Absența unor dinți, paradontoza relevă avitaminozele, decalcifierile, iar modificările determinate de schimbarea alimentației se reflectă în micșorarea maxilarelor. Dublarea nevoilor biologice de cele spirituale au păstrat coeziunea familiei, asigurând funcționalitatea grupului. Tradiția și ideologia viețuirii au impulsionat și dezvoltarea economică. Omul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind mitul șarpelui în antichitate, și unele întâlnite și la șarpele egiptean Kneph, considerat divin și binevoitor, li se mai adaugă dragonii chinezi: balaurii folclorici, șarpele casei-prezent în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
după voința sa, ori să fi fost chemat, dar tot atât de bine putea să fie autohton. și într-un caz și în altul sigur avea ajutoare, adică asistenți locali, stabili, care prin pricepere și experiență, în anumite situații s-au în absența medicului, putea interveni prompt. Un centru medical cunoscut a fost la Alba Iulia (Apulum) care se afirmă spre sfârșitul epocii antice și mai ales când dacii începuseră să fie daco-romani, deci după 106 d.Chr. Magnetismul Daciei - Felix, atrăgea oameni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
conturează o concepție psihiatrică asupra acesteia, delimitând nevrozele în psihopatologia generală. În 1536, distinge erupția de tifos de alte erupții ca cea din rujeolă și depistează cauza transmiterii tifosului, prin paraziți. Fracastoro îl va completa. De asemenea ideea sa că absența fierului din organism duce la anemie va fi demonstrată în 1832 de medicul Boulot. În De vita propria (despre viața personală), Cardanus își confesează viața sa ciudată și plină de contrarietăți, ca și gândirea sa. Istoricul, filosoful și psihologul german
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vor să le fructifice și să le ilustreze faptic. Ecoul avântului renascentist e prezent. în fond și medicii si filosofii și oamenii celorlalte științe îl cultivă, despărțindu-se de Renaștere prin critica neîmplinirilor, a unor teorii și mai ales a absenței unei metodologii mai eficiente. Acest secol vrea să amplifice și să diversifice cunoașterea, extinzând-o totodată în numeroase centre continentale de cercetare, de rezultatele ei beneficiind toate straturile sociale. Toate popoarele trebuie să simtă progresul și să participe la realizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicina anatomo-clinică. Face experimente pe animale, respinge utilitatea microscopului și neagă globulele roșii. Scrie despre acțiunea stricninei, extrasă din plante exotice de Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Renaștere, cu Vesal (1555) — corpul galben, și cu Eustachio — suprarenala, descoperirea hormonilor începe cu anul în care E. A. Sharpey (1850 - 1935) și Georges Oliver (1841 - 1915), fiziologi englezi, izolează vasopresina (1896) secreție a hipofizei posterioare cu rol antidiuretic. în absența ei apare diabetul insipid. în concentrație mare este hipertensivă. Vasopresina este numită și antidiuretic hormon sau adiuretină și este însemnată cu simbolul ADH, atestată și completată și de alți cercetători. Termenul de hormoni este introdus în 1905 de către W. B.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și necunoscutul de dincolo de toate reușitele medicale. DESCOPERIREA VITAMINELOR În conservarea echilibrului nutrițional și metabolic, vitaminele au rolul sugerat de propria denumire, adică vital. Ca și enzimele, vitaminele sunt catalizatori biologici, dar provin din surse exterioare, organismul nesintetizând asemenea produși. Absența lor generează boli de carență, după cum am amintit la un moment dat despre 170 scorbut, boala îndeosebi a marinarilor, lipsiți pe mări de vegetale și fructe, sursele celor mai multe vitamine. Termenul de vitamină aparține lui Cazimir Funk (n. 1884, biochimist polonez
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932. Ea este înmagazinată în suprarenale ca acid ascorbic. L. J. Harris codifică dozajul zilnic necesar de vitamină C. Este indispensabilă în toate procesele vieții celulare. Absența ei duce la degenerescență, nervozitate. Consumul trebuie să fie mai mare primăvara. Sinteza acidului ascorbic a fost realizată de Howarth și Reichstein (1933). Tot Szent Györgyi descoperă vitamina P, care asigură permeabilitatea capilară, respirația cutanee. Este constituent al coenzimei A
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Carența ei duce la tulburări metabolice, paralizii și la copii oprește creșterea. Se află în legume, ciuperci, arahide, drojdie, ciocolată. Nevoia zilnică e de 10 mg. Vitamina M este necesară în sinteza nucleoproteinelor și în hematopoeză. E asimilată acidului folic. Absența ei dă anemie, denutriție, la copii duce la tulburări de creștere. Între vitaminele liposolubile sunt și vitamine de coagulante, însemnate cu simbolul K, descoperite între 1930 și 1936 de danezul Heinrich Dan. Descoperirea substanțelor antagonice vitaminei K a permis realizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ion Haulică, din partea Institutului ieșean de Cercetări, care-i poartă numele. Ca orice carte de știință profundă, și tratatul de față a avut povestea lui, destul de lungă și nu prea veselă, până să iasă din sertar la lumina zilei, iar absența i-a fost, cu siguranță, resimțită de generațiile de studenți mediciniști ori de medici în formare, cărora le-a lipsit una dintre cărțile fundamentale în domeniu. Și poate nici acum nu l-ar fi avut, dacă nu s-ar fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
milioane (1). Din punct de vedere calitativ, atât morfologic cât și funcțional, s-au descris peste 20 de tipuri neuronale care exprimă cea mai mare parte a neuromediatorilor prezenți în SNC. SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC și în absența input-urilor cerebrospinale, reglează întreaga activitate motorie a tubului digestiv, coordonează procesele de secreție și absorbție, controlează vasomotricitatea locală și modulează răspunsurile imune și endocrine (2). Această independență care se datorează organizării neuronilor enterici în microcircuite locale complexe, efectorii și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și postsinaptice. Turnover-ul sinaptic este un proces în plină desfășurare în organismul adult normal. El poate fi determinat de stimuli ca experiența, modificările de mediu, ca și de activitatea fiziologică normală a organismului. Acest tip de plasticitate sinaptică, observat în absența oricărei lezări tisulare, reprezintă turnover-ul spontan și diferă de cel produs de leziuni. Markus și Petit (1989) discută semnificația formei sinapsei, a curburii sinaptice, ca un element crucial al plasticității sinaptice în cursul dezvoltării, maturării și a funcției sinapselor la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a neurotransmițătorului. Mai mulți agoniști naturali sau sintetici pot intra în competiție pentru aceleași situsuri de legare ale receptorului, predominanța unuia asupra altuia depinzând de afinitatea acestora și concentrațiile respective. Antagonist este ligandul care se opune acțiunii unui agonist, în absența căruia antagonistul apare inactiv. Antagonismul este o proprietate farmacologică, deoarece în organism nu există un antagonist endogen specific. În condiții fiziologice, efectele inhibitorii sunt realizate de agoniști care activează un mecanism inhibitor. Blocajul farmacologic al unui ligand antagonist poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]