15,743 matches
-
trăi pentru alții; acela care e pentru noi, să vie acasă!»”. Deși sinceră, surprinde și deranjează, chiar, o asemenea opinie, avansată de cineva care cunoștea istoria dintotdeauna și de pretutindeni. De altfel, în 1923, el gândea la fel, scriind românilor americani că „acasă sunt locuri neacoperite. Ale celor cari, în străinătate, unde se află, nu trebuie să uite că datoria lor e de a le acoperi, și cât mai iute”. Desigur, nu toți românii ajunși, ca vizitatori sau cu însărcinări oficiale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
putere această învățătură, urmați cu entuziasm aceste exemple”. Mai mult încă, el le recomanda că „d-voastră de aici, prin purtarea d-voastră prietenească, să le arătați tuturor că le sunteți frați și prieteni. Să vă purtați, în America, ca americani. Nici ură de rasă, nici ură de religie pentru copământenul tău. Acesta e naționalism în sensul cel mai larg al cuvântului”. Așa cum era de așteptat, toate încercările de a-i determina pe românii americani să revină în țară au eșuat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Excepțiile au fost rare și ele nu au depășit, de regulă, aria deciziilor personale. Când emigrația română spre America a devenit un fenomen sesizabil și cu repercusiuni multiple, România nu putea fi confundată cu Lumea Nouă, iar românul metamorfozat în american nu mai accepta a redeveni ceea ce au fost, cândva, părinții lui sau chiar el însuși. în plus, comunitățile românești fondate în America și Canada sunt unice, din multe puncte de vedere, și se deosebesc de colectivitățile românești existente pe alte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
despre comunitățile românilor rămași în afara granițelor naționale în urma unor „accidente” diplomatice, survenite după Primul sau al Doilea Război Mondial, care au provocat apariția românilor sârbi, a românilor bulgari, a românilor unguri, a românilor greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără îndoială, atât luarea-aminte a specialiștilor, cât și curiozitatea stârnită de sondarea trecutului, în general. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără îndoială, atât luarea-aminte a specialiștilor, cât și curiozitatea stârnită de sondarea trecutului, în general. Am văzut că despre cei numiți îndeobște români americani - și nu din momentul primului val de imigrare - au fost publicate, peste ani, volume, studii, articole, note etc., lăsându-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. încă din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut până acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai târziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă în orice caz ca să încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu îmbucurător, relevat de același cercetător, este faptul că specialiștii angajați în asemenea explorări provin din România și SUA, „ceea ce arată, pe de o parte, interesul statornic al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
all over the country - except the pureblooded Indians - are immigrants, including even those who came over here on the Mayflower”. Dar nu puțini au fost aceia care s-au îndoit și de faptul că „pureblooded Indians” înșiși puteau fi considerați americani dintotdeauna fără a păstra unele rezerve. Astăzi, recunoscându-se că imigrația a stat la baza Americii moderne, se subliniază că „the debate about immigrations has produced scholarly and polemical books attempting to persuade the American public and Congress that immigration
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Indians” înșiși puteau fi considerați americani dintotdeauna fără a păstra unele rezerve. Astăzi, recunoscându-se că imigrația a stat la baza Americii moderne, se subliniază că „the debate about immigrations has produced scholarly and polemical books attempting to persuade the American public and Congress that immigration is either a disaster or that it is beneficial to the United States. Among the recent works, those by Peter Brimelow, Roy Beck, and Vernon Briggs, Jr., urge substantially reducing immigration, while Stanford Ungar, Peter
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
SUA a început mai târziu, deși Lumea Nouă era cunoscută românilor și se știa că acolo se putea muta oricine dorea să-și ofere o nouă șansă. Dar, și atunci când procesul s-a declanșat, românii, care aflaseră câte ceva despre „the American Way”, nu s-au lăsat seduși de mitologia șansei numite Lumea Nouă. Pentru ei, pământul spre care se îndreptau atâția visători nu era un țărm al redempțiunii, unic și suficient celui devenit american. Așa se explică revenirea în țară a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
declanșat, românii, care aflaseră câte ceva despre „the American Way”, nu s-au lăsat seduși de mitologia șansei numite Lumea Nouă. Pentru ei, pământul spre care se îndreptau atâția visători nu era un țărm al redempțiunii, unic și suficient celui devenit american. Așa se explică revenirea în țară a primilor descinși pe tărâmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecât inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abandonată, ultimele cercetări învederează observația că, “în covârșitoarea lor majoritate, cei emigrați dintre români la începutul veacului XX erau țărani cu foarte puțină educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani în general, conferind o tentă nu tocmai favorabilă comunității românești din SUA, care a persistat un timp îndelungat. Țărani fiind, în general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
America și s-a decis să rămână acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct în altul al globului pot fi considerate emigrații și imigrații. De aceea, procesul de metamorfozare a românilor mutați în SUA în români americani a fost unul foarte complex și care a ridicat nenumărate semne de întrebare. Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată câți dintre românii care au traversat Atlanticul și au ajuns în America au devenit români americani. Unii s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în români americani a fost unul foarte complex și care a ridicat nenumărate semne de întrebare. Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată câți dintre românii care au traversat Atlanticul și au ajuns în America au devenit români americani. Unii s-au întors în țara de origine, iar alții nu au reușit să devină americani adevărați, din varii motive, deși doreau a se identifica, întru totul chiar, cu cei sosiți înaintea lor și, îndeosebi, cu cei născuți într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată câți dintre românii care au traversat Atlanticul și au ajuns în America au devenit români americani. Unii s-au întors în țara de origine, iar alții nu au reușit să devină americani adevărați, din varii motive, deși doreau a se identifica, întru totul chiar, cu cei sosiți înaintea lor și, îndeosebi, cu cei născuți într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, în timp ce, până în 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i împartă pe imigranți în trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii. în cea de a doua intrau italienii, rușii - dar și celelalte populații slave -, evreii din estul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
atât pentru România, cât și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să întârzie un proces firesc și necesar, într-un anume sens. Americanii, la rândul lor, s-au convins că imigranții români nu reprezentau, numeric, un posibil element destabilizator și că asimilarea lor intrase în ritmul firesc, fiind chiar profitabilă. în sfârșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
firesc și necesar, într-un anume sens. Americanii, la rândul lor, s-au convins că imigranții români nu reprezentau, numeric, un posibil element destabilizator și că asimilarea lor intrase în ritmul firesc, fiind chiar profitabilă. în sfârșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțând la oscilarea între fosta și noua lor patrie. Motivațiile erau, desigur, mai complexe, dar nu stăruim asupra lor întrucât ele pot fi lesne sesizate. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu calificări superioare”. Această din urmă observație, care e citită de români cu mândrie, ne arată că imigrația americană este judecată, cu precădere, prin raportare la țara de origine. Și nu procedează astfel numai românii sau românii americani, ci și americanii proveniți din alte grupuri etnice. De fapt, gândind altfel, am simplifica nepermis de mult lucrurile, compromițând subiectul avut de noi în vedere. Dacă evoluția generală a românilor americani ar fi investigată fără o relaționare cu România, atunci ei și-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așa se va întâmpla, însă, ne convine ori nu, realitățile transatlantice au anulat o asemenea perspectivă. Cel puțin până în prezent. Surprinzătoare pentru cei neavizați poate părea afirmația potrivit căreia „the best, the most proficient and the most useful among the American immigrants are those who have never rejected their origin. This has been a fact since the earliest existence of this country. Thomas Paine was an immigrant. Always remembering the liberal and progressive traditions of the Old World, he played a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
has been a fact since the earliest existence of this country. Thomas Paine was an immigrant. Always remembering the liberal and progressive traditions of the Old World, he played a tremendous part in developing the spirit that led to the American Revolution”. Aceeași observație o evidenția nu demult Vera Călin, atunci când scria că „voința de a-și păstra identitatea m-a impresionat de câte ori am întâlnit-o în rândul emigranților”, conchizând că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] îmi spune că mă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al Coroanei, Maiestatea sa Regina Maria, apoi d-l Titulescu, d-l profesor Iorga, d-l profesor Țițeica, d-l ministru Inculeț, d-l dr. Lupu și alții mulți, care în timpul vizitei lor în Statele Unite au venit în contact cu Americani, au auzit numai laude la adresa emigranților noștri”. Acestor mărturii, înregistrate de presa vremii - fie că era vorba despre cea a românilor americani, fie că era vorba despre cea din România -, li s-au adăugat cele consemnate în notele de călătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în notele de călătorie ori în corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]