12,841 matches
-
faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu când obiectul expresiei devine însăși filosofia lui Blaga. Singura rută de scăpare din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale românești: "Poporul român [...] a dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv ilustrează din plin această necesitate: inclusiv analiza întreprinsă în rândurile de mai sus operează pe baza unei periodizări, compartimentând trecutul românesc în perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa, fără a lăsa nici cea mai mică marjă de eroare, adevărurile perene și certitudinile peremptorii ale neamului românesc) către un regim interpretativ caracterizat de post-factualitate, reflexivitate istoriografică și chiar relativism cognitiv. Aceasta este simptomatica epistemică a vremurilor postmoderne, în care noțiuni fundamentale precum adevăr, fapt, obiectivitate și certitudine au fost discreditate. Deprivați de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către experiment și rezolvare de probleme. Predarea implică atitudinile pe care profesorul dorește să le inducă elevilor: curiozitate, spirit critic, toleranță, respect față de colegi și/sau adversari. Conținutul activităților de predare tind să se axeze, ca și întreg procesul educațional cognitiv, pe două din cele trei direcții prioritare ale acestuia, centrânduse pe „a ști” și pe „a ști să faci”, din perspectiva profesorului. Despre predare s-a scris mult mai puțin decât despre învățare deși este la fel de importanta ca și aceasta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la rândul lui, foarte diversificat. În lucrarea ,,Dicționar de pedagogie”, M. Golu (1979) prezintă teoriile învățării în trei mari grupe. M. Epuran (2005) expune opt teorii distincte privind acest proces complex: 1) teoriile asociative (L. Anderson; C. Morgan); 2) teoriile cognitive ale câmpului, continue sau discontinue (L. Anderson; C. Morgan); 3) teoriile acțiunilor mintale și ale echilibrării (Galperin, J. Piaget); 4) teoriile neuro- fiziologice (Lashlerg; Hebb); 5) teoriile modelelor statistico-matematice (Hull, Miller, Zapan); 6) teoriile performanței (Naekwortk, Adams); 7) teoriile informației
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
coordonare, ca un sistem cu grade de libertate mai redusă. În psihologie, problema învățării motrice pentru dobândirea performanțelor motorii a fost abordată ca fiind în legătură directă cu procesele intelectuale, această învățare fiind denumită de J. Cratt* ca ,,învățare motrică cognitivă” și de M. Epuran ca ,,învățare inteligent motrică”. În învățarea motrică elementele exteroceptive, proprioceptive sau raționale sunt implicate în proporții diferite, în funcție de natura activității și acțiunilor care le compun. Din momentul în care învățarea unei mișcări se realizează la niveluri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
noi. Abordând problema învățării motrice, psihologia atrage atenția asupra rolului proceselor intelectuale în dobândirea performanțelor. Corespunzător modelelor de tratare a informațiilor, R. Rigel citat de V. Horghidan în ,,Psihomotricitatea”, (2000), se disting cinci etape succesive în învățarea unei sarcini motrice: cognitivă, preparatorie, activă, evolutivă și mnemonică. Etapa cognitivă are funcția principală de diminuare a incertitudinii. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atenția asupra rolului proceselor intelectuale în dobândirea performanțelor. Corespunzător modelelor de tratare a informațiilor, R. Rigel citat de V. Horghidan în ,,Psihomotricitatea”, (2000), se disting cinci etape succesive în învățarea unei sarcini motrice: cognitivă, preparatorie, activă, evolutivă și mnemonică. Etapa cognitivă are funcția principală de diminuare a incertitudinii. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se constituie ca răspuns la întrebarea ,,ce evaluăm ?”; obiectul evaluării îl reprezintă rezultatele procesului didactic, rezultatul acțiunilor de predare/învățare sau altfel spus individul și formarea lui sub toate aspectele, inclusiv procesul didactic aferent. Din această perspectivă planurile evaluării sunt: * cognitiv: cunoștințe, noțiuni, reguli, abilități și capacități; performanțe (se pot măsura) * afectiv-atitudinal: atitudinea corectă în procesul didactic, interes, sentimente, convingeri (nu sunt susceptibile măsurării) * psihomotor: priceperi și deprinderi motrice, comportamente, capacități, calități motrice, etc. (măsurabile). Acestea sunt efectele imediate ale procesului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
introducerea ,,itemilor” în programa școlară din aria curriculară de educație fizică reflectă acest lucru. Din păcate Sistemul Național de Evaluare, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în anul 2000, promovează evaluarea normativă neglijând aspectele formative ale educației fizice în plan cognitiv. Am sintetizat parametrii principali ai celor două tipuri de evaluare în educația fizică, (tabelul 5) considerând că evaluarea criterială poate fi inclusă în cea formativă deoarece presupune evidențierea ,,diferenței” a ,,distanței” dintre performanța individuală (nu neapărat cantificată și măsurabilă în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
că vom elabora niște modele de proiectare. În acest sens ne propunem să sugerăm principalele repere în realizarea proiectării unităților de învățare la atletism în ceea ce privește: * numărul de ore repartizate în sistemul de lecții; * resursele utilizate în evenimentele didactice corespunzătoare: * resurse cognitive; * resurse materiale; * resurse psihologice; * timp didactic alocat. * linia metodică indicată în abordarea conținuturilor unității de învățare respectivă; * strategia didactică: metodele, mijloacele, instalații, aparate, obiecte, etc.; * tipul de evaluare și instrumentele de evaluare utilizate. Față de proiectarea tradițională focalizată pe lecție, proiectarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ani de începător. De aceea în învățarea acestei probe se acordă multă tenție exercițiilor de pregătire specifică. Caracteristicile proiectării unității de învățare “triplusalt” în educația zică școlară atunci când se alege ca deprindere opțională sunt următoarele: * nr. de ore repartizate: a) cognitive: exerciții din școala alergării; exerciții din școala riturii; săritura în lungime fără elan (de pe loc); săritura în lungime u 1 și ½ pași; triplusaltul fără elan (de pe loc); combinații de sărituri pe un picior u pe ambele picioare; sărituri de triplusalt
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
repartizate: clasa a VIa 6-8 ore, clasa a VIIa 8-10 ore, clasa a VIIIa 4-6 ore, clasa a IXa 6-8 ore, clasa a Xa 6-8 ore, clasa a XIa 8-10 ore, clasa a XIIa 2- 4 ore. * resurse folosite: a) cognitive: exerciții din școala alergării; exerciții din școala săriturii; sărituri cu atingerea unui obiect suspendat cu vârful piciorului de atac sau / și cu brațul opus piciorului de atac; etalonarea elanului; sărituri cu elan mic 3, 5 pași; sărituri cu elan mediu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Elementele e conținut în proiectarea acestei unități de învățare are următoarele aracteristici: * nr. de ore repartizat: clasa a IXa 8-10 ore, clasa a Xa 8-10 ore, clasa a Ia 6-8 ore, clasa a XIIa 2-4 ore ore. * resurse folosite: a) cognitive: exerciții din școala aruncării; aruncarea de tip împingere de pe c; aruncarea greutății de pe loc; aruncarea greutății din lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Starea de sănătate mentală este definită de un anumit nivel al funcțiilor psihice care să permită o armonioasă și continuă integrare socio-familială și profesională a individului, precum și o permanentă tendința a acestuia de a se perfecționă pe plan afectiv și cognitiv. Evaluarea psihiatrică cuprinde: a) Interviul diagnostic: ... - anamneza; - examenul stării mentale: orientare, vorbire, comportament etc. b) Investigații speciale (unde este cazul: examenul sângelui etc.) ... c) Examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologice, neurologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
și dezvoltare tehnologică, Mihnea Cosmin Costoiu Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu București, 20 noiembrie 2013. Nr. 918. *) În cadrul CNC, cunoștințele sunt descrise ca fiind teoretice și/sau faptice. **) În cadrul CNC, abilitățile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) sau practice (implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente). ***) În cadrul CNC, competența este descrisă din perspectiva responsabilității și autonomiei. Anexa 2 Unitatea de învățământ/ │Persoane care au absolvit primii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256461_a_257790]
-
Capitolul I Organizarea admiterii Articolul 1 În vederea testării cunoștințelor și a capacităților cognitive, respectiv artistice sau sportive și a admiterii într-un program de studii de licență, master ori doctorat, instituțiile de învățământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program și ciclu de studii, pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231881_a_233210]
-
Starea de sănătate mentală este definită de un anumit nivel al funcțiilor psihice care să permită o armonioasă și continuă integrare socio-familială și profesională a individului, precum și o permanentă tendința a acestuia de a se perfecționă pe plan afectiv și cognitiv. Evaluarea psihiatrică cuprinde: a) Interviul diagnostic: ... - anamneza; - examenul stării mentale: orientare, vorbire, comportament etc. b) Investigații speciale (unde este cazul: examenul sângelui etc.) ... c) Examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologice, neurologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]
-
Starea de sănătate mentală este definită de un anumit nivel al funcțiilor psihice care să permită o armonioasă și continuă integrare socio-familială și profesională a individului, precum și o permanentă tendința a acestuia de a se perfecționă pe plan afectiv și cognitiv. Evaluarea psihiatrică cuprinde: a) Interviul diagnostic: ... - anamneza; - examenul stării mentale: orientare, vorbire, comportament etc. b) Investigații speciale (unde este cazul: examenul sângelui etc.) ... c) Examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologice, neurologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232394_a_233723]
-
Starea de sănătate mentală este definită de un anumit nivel al funcțiilor psihice care să permită o armonioasă și continuă integrare socio-familială și profesională a individului, precum și o permanentă tendința a acestuia de a se perfecționă pe plan afectiv și cognitiv. Evaluarea psihiatrică cuprinde: a) Interviul diagnostic: ... - anamneza; - examenul stării mentale: orientare, vorbire, comportament etc. b) Investigații speciale (unde este cazul: examenul sângelui etc.) ... c) Examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologice, neurologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232396_a_233725]
-
Starea de sănătate mentală este definită de un anumit nivel al funcțiilor psihice care să permită o armonioasă și continuă integrare socio-familială și profesională a individului, precum și o permanentă tendința a acestuia de a se perfecționă pe plan afectiv și cognitiv. Evaluarea psihiatrică cuprinde: a) Interviul diagnostic: ... - anamneza; - examenul stării mentale: orientare, vorbire, comportament etc. b) Investigații speciale (unde este cazul: examenul sângelui etc.) ... c) Examenul stării somatice (efectuat la celelalte 5 cabinete: ORL, neurologie, oftalmologice, neurologie, interne, chirurgie - evaluarea psihiatrică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232400_a_233729]
-
severitatea fenomenelor reziduale, prezența complicațiilor și a asocierilor morbide. Evaluarea complexă cuprinde: - examen pneumologic - severitatea fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolența diurnă, complicațiile respiratorii; - test de efort - capacitatea de efort, răspunsul hemodinamic, prognostic; - examen psihologic - evidențierea tulburărilor cognitive, de atenție/concentrare; - examen psihiatric (eventual); - alte investigații în funcție de prezența complicațiilor și/sau a afecțiunilor asociate. ┌───────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬─────────────┐ │ Aspecte clinice │Deficiența │Incapaci- Răspuns terapeutic slab, În prezența complicațiilor/afecțiunilor asociate (HTA, infarct miocardic, AVC, diabet zaharat, BPOC, insuficiență respiratorie, tulburări psihice), cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]