13,536 matches
-
și bunuri (atât publice, cât și particulare), mii de soldați și ofițeri români fiind luați prizonieri. După demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, generalul Constantin Sănătescu a fost însărcinat cu formarea unui guvern cu reprezentanții partidelor democrate, cu unii politicieni comuniști și cu ofițeri ai armatei. Acest guvern a negociat armistițiul cu URSS, prin care s-a obligat să plătească despăgubiri de război, să admită pierderile teritoriale din est din 1940 și să acorde funcții mai importante comuniștilor. Armata sovietică a
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
cu unii politicieni comuniști și cu ofițeri ai armatei. Acest guvern a negociat armistițiul cu URSS, prin care s-a obligat să plătească despăgubiri de război, să admită pierderile teritoriale din est din 1940 și să acorde funcții mai importante comuniștilor. Armata sovietică a ocupat întreaga Românie, intrând, la 31 august, în București, dar, deși, la început, soldați și ofițeri români au fost luați prizonieri de aceasta, în cele din urmă s-a acceptat colaborarea armatei regale române în vederea înfrângerii Germaniei
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
fost judecat în procesele de la Nürnberg, fiind, ulterior, adus în România și judecat de Tribunalul Poporului din București. El a fost condamnat la moarte și executat la 1 iunie 1946. După 6 martie 1945, guvernele României au fost dominate de comuniști și impuse de Moscova cu ajutorul armatei sovietice. Regele Mihai nu s-a putut opune, fiind considerat de sovietici o piedică pentru planurile lor de instaurare a unui regim comunist. Astfel, deși Uniunea Sovietică și-a exprimat, printr-o telegramă, satisfacția
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
a exprimat, printr-o telegramă, satisfacția față de evenimentele din România și l-a decorat pe rege cu Ordinul Victoriei, acesta a fost obligat, la 30 decembrie 1947, de reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski să abdice și să părăsească țara, declarată de comuniști «"republică populară"». În perioada comunistă, denumirea actului de la 23 august 1944 a suferit diferite transformări în propaganda oficială, acesta fiind, însă, permanent promovat ca o mare realizare comunistă. "Insurecția armată din 23 August 1944" a devenit ziua națională a României
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
limba germană, la a cărui premieră a ținut o cuvântare, și și a scris o constituție pentru populația germană din actuala regiune Burgenland, constituție care nu a intrat în vigoare niciodată. În timpul căderii Republicii sovietelor și a persecutării ulterioare a comuniștilor, Leicht- care a fost declarat nevinovat de către un tribunal pentru chestiuni de onoare- a rămas practic neafectat. După aceea a lucrat, căsătorit a doua oară, ca avocat la Budapesta și a activat pentru înțelegerea între populația maghiară și cea germană
Hans Leicht () [Corola-website/Science/319878_a_321207]
-
fugit de acasă și n-o mai apucat să facă armata. Ce școală avea mi-e greu să spun, da’cred că o facut liceu’ la Huedin. Amândoi frații erau diferiți de tatăl lor. Nu aveau porniri așa dure împotriva comuniștilor. Erau altă fire, da’ nu i-am auzit niciodată să regrete că l-o urmat pă taică-său pă munte. Nu știu dacă erau credincioși că nu prea i-am auzit discutând despre religie. Io nu prea am vorbit cu
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
celor care au determinat și apariția altor grupări de partizani și au fost reprezentate de procesul de stalinizare în care a fost angajată societatea românească după al doilea război mondial. După război Teodor Șușman sn. a refuzat să se alăture comuniștilor și s a manifestat ca opozant al noului regim, făcând, în paralel, propagandă electorală pentru PNȚ. A devenit în acest fel un „dușman de clasă” care trebuia neutralizat. În 1945 a fost înlăturat din funcția de primar, iar peste 2
Avisalon Șușman () [Corola-website/Science/319926_a_321255]
-
a jucat un rol proeminent în mișcarea muncitorească dintre deceniile 1920 și 1940, participând activ la fondarea a mare parte dintre primele sindicate industriale din țară (care ulterior au invocat Legea Securității Interne McCarran pentru a-i exclude pe membrii comuniști din rândurile lor) fiind cunoscută și pentru combaterea rasismului și lupta pentru integrare la locul de muncă și în comunități la apogeul perioadei Jim Crow a segregației rasiale în SUA. Istoricul Ellen Schrecker concluzionează că studiile din deceniile recente oferă
Partidul Comunist din SUA () [Corola-website/Science/319963_a_321292]
-
din cauza turbării în orașul chinez Hanzhong, unde zeci de mii de oameni sunt mușcați de câini în fiecare an. Creșterea câinilor a fost interzisă sub conducerea lui Mao Zedong, pe motiv că aceasta reprezintă un obicei burghez și că un comunist adevărat nu trebuie să se teamă că un alt comunist îi va fura bunurile. Chinezii au reînceput să adopte câini drept animale de casă în urmă cu doar câțiva ani, iar de atunci cazurile de rabie au fost în continuă
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
de oameni sunt mușcați de câini în fiecare an. Creșterea câinilor a fost interzisă sub conducerea lui Mao Zedong, pe motiv că aceasta reprezintă un obicei burghez și că un comunist adevărat nu trebuie să se teamă că un alt comunist îi va fura bunurile. Chinezii au reînceput să adopte câini drept animale de casă în urmă cu doar câțiva ani, iar de atunci cazurile de rabie au fost în continuă creștere. În Sri Lanka, țară care are 20 milioane de locuitori
Maidanez () [Corola-website/Science/315878_a_317207]
-
în care vede doar indivizi puși pe căpătuială. Dacă e să ne luăm după N. Steinhardt, care afirmă pe undeva : "nesfârșitele lui atacuri contra liberalilor sunt obositoare", se pare că ura contra politicienilor l-a urmărit toată viața. Referirile la comuniști sunt extrem de discrete, cuvântul "comunist" apare doar de 4-5 ori în manuscrisul său. De asemenea, face aluzie adesea la "nedreptatea" ce i s-a făcut, fiind adus în fața "Tribunalului Poporului", în timp ce criminali notorii se plimbă în libertate, aceasta evident, în
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
anul 1936 s-a repictat biserica în tehnica fresco de către un pictor anonim și s-a refăcut în totalitate acoperișul lăcașului de cult. După cutremurul din 1940 s-au efectuat lucrări de consolidare a pereților bisericii. După preluarea puterii de către comuniști (1948), preotul din Lețcani și unii enoriași au avut de suferit de pe urma autorităților. Preotul paroh Dumitru M. Popa, născut la 18 ianuarie 1915 în comuna Focuri (jud. Iași), a fost acuzat de “discuții dușmănoase la adresa regimului” și pentru că îi îndemnase
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
când a fost convertită într-o unealtă de propagandă politică prin transferarea în Țentropeceat, organul de stat ce controla publicațiile propagandistice și de agitație. Noile plăci, conținând înregistrări ale discursurilor rostite de Vladimir Ilici Lenin și de alți oameni politici comuniști, au fost răspândite în toate regiunile țării prin intermediul muncitorilor delegați. Discursurile lui Lenin au apărut pe disc din martie 1919 (când o primă serie a ocupat primele poziții ale noului catalog al casei de discuri) până în aprilie 1921. La scurt
Aprelevski zavod gramplastinok () [Corola-website/Science/318885_a_320214]
-
Popescu una dintre persoanele care l-au întâmpinat pe Argetoianu la Constanța, la întoarcerea acestuia în România. A fost implicat în ultimul proiect politic al lui Argetoianu, Uniunea Națională pentru Muncă și Refacere, dizolvat la cererea întemeietorului, care înțelesese semnalele comuniștilor. August Filip a fost arestat în „noaptea demnitarilor” (5/6 mai 1950), fiind întemnițat la închisoarea din Sighet. Conform mărturiei lui Constantin C. Giurescu, când Argetoianu a murit în februarie 1955, Filip fost afectat foarte tare. A fost eliberat în
August Filip () [Corola-website/Science/332988_a_334317]
-
existat rabini care au declarat, ca să-i salveze de la moarte , că membrii obștii karaite nu erau evrei autentici. Totuși, unii karaiți nu au vrut să-și renege originea și au mers la moarte împreună cu restul evreilor. După război, unii ideologi comuniști s-au folosit de aceste declarații în scop propagandistic, pentru a nega existența unui popor evreu și a susține că evreii nu ar fi decât o comunitate religioasă. În Etiopia existau comunități evreiești din antichitate. James Bruce, care a vizitat
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
onorabilă. Din aceste motive au fost mulți evrei care au privit cu simpatie Marea Revoluție Franceză și revoluțiile de la 1848, însuflețite de lozincile de „Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Din aceleași motive au fost mulți evrei și printre revoluționarii liberali, socialiști, social-democrați, comuniști și anarhiști, printre activiștii sindicaliști, feminiști, și pentru drepturi civile ale minorităților etnice, rasiale, sexuale și ale altor pături oprimate. În general, minoritatea evreiască s-a divizat din punct de vedere ideologic-politic în trei grupări principale, cu ponderi diferite în
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
ca purtător al statalității Croației și transformat apoi în parlamentul Croației în 1945, și de AVNOJ—organismul omolog la nivelul Iugoslaviei. După al Doilea Război Mondial, Croația a devenit entitate federală socialistă a RSF Iugoslavia, guvernată ca partid unic de comuniști, dar bucurându-se de o largă autonomie în cadrul federației. În 1967, scriitori și lingviști croați au publicat Declarația privind Numele și Statutul Limbii Croate Standard, cerând o mai largă autonomie pentru limba croată. Declarația a promovat mișcarea națională care dorea
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Maniu cu regele Carol al II-lea; pactele politice încheiate de Partidul Național Țărănesc cu alte partide din opoziție pentru limitarea efectelor dictaturii personale regale a lui Carol al II-lea; pregătirea actului de la 23 august 1944; înscenările făcute de comuniști împotriva partidelor istorice, în particular, împotriva Partidului Național Țărănesc), fapt care i-a permis, ulterior, să dea informații inedite, să corecteze erori factuale ori istoriografice, interpretări greșite sau tendențioase ale istoriei și politicii interbelice, din timpul celui de-al Doilea
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
ministru fără portofoliu în guvernul Sănătescu (23 august 1944 - 4 noiembrie 1944), din partea PNȚ (fiind numiți și Brătianu din partea PNL, Titel Petrescu din partea PSD și Lucrețiu Pătrășcanu din partea PCdR). După 23 august 1944 Maniu a luptat împotriva preluării țării de către comuniști, proces pe care a refuzat să-l accepte, încrezător în sprijinul marilor puteri occidentale. La 1 noiembrie 1944, Iuliu Maniu îl întreba printr-o telegramă pe vicemareșalului Donald Stevenson dacă guvernul britanic are de gând să predea România Uniunii Sovietice
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
a opus instalării guvernului Groza la 6 martie 1945, protestând mereu împotriva încălcării democrației, inclusiv prin memorii adresate puterilor occidentale. A obținut, alături de PNȚ, o victorie zdrobitoare în alegerile din 19 noiembrie 1946, rezultate eliminate însă prin falsificarea alegerilor de comuniști. În urma înscenării de la Tămădău a fost arestat, la 14 iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” în procesul început la 29 octombrie 1947. Prin sentința dată la 11 noiembrie 1947, Iuliu Maniu era condamnat la închisoare pe
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
organizarea grevei de la Atelierele Grivița, fiind condamnat în același an la închisoare, începându-și ispășirea pedepsei în închisoarea Doftana. În 1936 este ales membru al CC al PCR, devenind lider al "facțiunii din închisori" a partidului (termenul face distincția dintre comuniștii încarcerați în țară și cei aflați în exil în Uniunea Sovietică - "facțiunea moscovită"). Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-și cea mai mare
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
când italienii au lăsat locul ocupanților germani. Populația locală nu a susținut această inițiativă, cum nu a susținut nici proiectul liderului comunist Dimitri Vlahov de a întemeia aici o „regiune autonomă aromânească” după modelul sovietic, în cazul unei biruințe a comuniștilor în războiul civil grec (1945-1949). Autoritățile locale au proclamat loialitatea lor față de statul grec, pentru a evita acuzațiile de „separatism” și a păstra, pe cale pașnică și pe lungă durată, patrimoniul cultural și lingvistic aromân, conform articolelor despre limbile regionale și
Mețovo () [Corola-website/Science/297367_a_298696]
-
armată adjutant) și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România. În timpul mandatului său de președinte al Consiliului de Miniștri (6 decembrie 194428 februarie 1945) a fost confruntat cu agitațiile cauzate de comuniștii români, care erau într-un proces de acaparare a puterii politice, fiind sprijiniți de armata roșie. În urma crizei politice declanșate de PCR în februarie 1945 și a ultimatumului dat de Andrei Vâșinki, regele Mihai a fost nevoit să accepte demisia
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deși Groza a mimat apartenența la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani și englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat - fapt unic în istoria regalității în România - regele a intrat
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]
-
în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional. Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat primele procese politice din România, fraudarea alegerilor din 1946 și lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 30 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, republica populară. s-a născut în familia preotului ortodox Adam Groza. A urmat
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]