13,465 matches
-
mai recent decât basmul fantastic, marcând și o anume demitizare a personajului, care este ales din lumea comună. În literatura română, basme nuvelistice populare sunt cele cu Păcală, Băiet Sărac, iar, de exemplu, basm cult este "Dănilă Prepeleac", de Ion Creangă. Paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile principale, formule fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adăugând o tentă ușor moralizatoare sau aluzii mitologice de sorginte livreasca. Scriitorii devin ei înșiși autori de basme, cunoscuți fiind Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu. Basmul cult, împlinit printr-o inserție expresiva specifică stilului marilor scriitori, isi armonizează structurile narative, dobândind unitate și fluenta discursiva, preluând viziunea scriitorului și integrînd teme și motive caracteristice
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
m și o grosime de peste 1 m, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula. În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi. Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Vizitatorul care dorește să aibă o panoramă a orașului trebuie să urce cele 120
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
au scos ochii și a murit câteva zile mai târziu. O eclipsă de soare și 17 zile de întuneric au fost puse de poporul superstițios pe seama supărării cerești. Aceste evenimente, mai prin ales latura lor religioasă, sunt evocate în romanul "Creanga de aur" de Mihail Sadoveanu. Irina a domnit 5 ani, din 797 până în 802. Papa Leon al III-lea, care avea nevoie de ajutor împotriva inamicilor și care considera tronul bizantin drept vacant (fără un împărat bărbat), l-a încoronat
Irina Ateniana () [Corola-website/Science/307020_a_308349]
-
(n. 28 martie 1908, Broșteni, județul Neamț, azi județul Suceava - d. 6 august 1999, București) a fost un zoolog, oceanolog și muzeolog român, membru titular al Academiei Române. Născut în satul evocat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie", Mihai Băcescu, copilul învățătorului din sat, își pierde ambii părinți la vârsta fragedă de 4 ani și este crescut timp de 3 ani la Pleșești de o bunică, apoi la Fălticeni de Nicolae Baciu, un unchi
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
a fost cea mai însemnată grupare literară a veacului al XIX-lea, reunind marile personalități ale timpului. În 1865 Caragiani devine membru al Junimii unde este coleg cu persoane ilustre ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ion Creangă. Va frecventa regulat ședințele hebdomadare ale Junimii timp de 20 de ani. Ține și câteva conferințe în cadrul 'prelegerilor populare' ale Junimii. Junimiștii, faimoși prin felul în care luau totul în derâdere și susțineau, la întâlnirile cele mai serioase, că 'anecdota
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
figura lui Ioan D. Caragiani ca pe una foarte amuzantă. Aromânul, de-o vârstă cu Maiorescu, îi înveselea pe junimiști cu nenumăratele lui anecdote. El era la acea vreme singurul care putea stârni tot atâta ilaritate câtă putea să provoace Creangă. Caragiani era cel mai bogat anecdotist de la Junimea. Crescut în plin orient, Ioan Caragiani rezuma tradițiile și anecdotele tuturor popoarelor din Peninsula Balcanică și din restul imperiului turcesc. La fiecare pas se întrerupea ca să spună o anecdotă cu un sârb
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
își dădeau porecle unii altora. Toți membrii Junimii aveau porecle. De exemplu lui Petre P. Carp i se spunea 'Chirp' - dupa o teorie a lui Caragiani privind popoarele unde vocalele a, e, o și u se citeau i; lui Ion Creangă i se spunea ‘Burdahănosul’- din cauza infățișării; iar lui Ioan Caragiani i se spunea în mod homerian "bine hrănitul Caraiani" - căci avea fața rotundă, plină și corpul îndesat; poreclă ce ii fusese dată de Vasile Pogor, iar numele ii era spus
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc. Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșură "Către o arhitectură a Bucureștilor", o încercare de a prefigură un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista " Simetria" inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
român, membru titular (1999) al Academiei Române. Ion Gheorghiu (Alin) s-a născut într-o familie modestă de muncitori. După ce a intrat cu "excepțional" la clasa profesorului Camil Ressu, a terminat Institutul de Arte Nicolae Grigorescu în 1954, fără diplomă, lucrarea „Creangă și Eminescu la Iași” fiind considerată naționalistă și formalistă! (trăiam atunci perioada realismului socialist). După ani, în repetate rânduri, când ajunsese deja în conducerea U.A.P., a fost invitat să remedieze situația dar a refuzat socotind faptul ca un titlu
Ion Alin Gheorghiu () [Corola-website/Science/307222_a_308551]
-
1981). Sculptorul Iftimie Bârleanu a trecut la cele veșnice la data de 19 ianuarie 1986 la Iași. A lucrat în lemn, piatră și bronz, subiecte inspirate din foclorul românesc, chipuri de țărani bucovineni sau portrete ale unor personalități ca Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga ș.a. Iftimie Bârleanu este autor a mai multor monumente care impresionează prin forță și expresivitate artistică, dintre acestea menționând:
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
Sarah, în momentul încercării îndepărtării acestuia de lângă ea. Mereu poartă un aparat dentar, din cauza unei farse cu o popică. Johnny (la sfârșitul episoadelor prezentat ca „Jonny 2x4”) este un singuratic. Are un cap imens, fiind prins de nenumărate ori între crengi în timp ce urca în copaci. Vorbește mult, enervându-i pe ceilalți copii. Foarte rar este văzut fără prietenul său imaginar, o scândură cu ochi desenați și o gură. Pare inocent, iertându-i pe oameni deseori, indiferent de ce fac. Nu pare să
Ed, Edd și Eddy () [Corola-website/Science/308492_a_309821]
-
în fund / ediția 2007» de Ion Cristoiu, «Epigrame» de Vasile Larco, «Câinele dizident» de Aurel Brumă , «Epigrame» de Elis Râpeanu , etc; ilustrații la «Capra cu trei iezi»-2002, « Fata babei și fata moșneagului»-2003 și «Povestea poveștilor»-2007,de Ion Creangă; «Eminescu în Bucovina» de Ion Dragusanul-2007; ilustrator, împreună cu Sorin Postolache, al volumelor «Declarația universală a drepturilor omului»-1998 și «Carta socială europeană revizuită»-2000 , editate de „Institutul român pentru drepturile omului(I.R.D.O.)»; două albume de autor:«PIMOCHIO-100 de caricaturi
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
Gide” - „Extrados”, „Intrados”, rubrica „Dicționar” - „Aerofuturismul lui Marinetti explicat de Wolf von Aichelburg” - „V. Beneș - o metodă a criticii” - „Despre personalitatea în artă” - „Despre întrebuințarea unor motive”, In numărul V, 1943 - „Orașe și sate românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Horia Creangă”. - „Un amator de artă: Goethe” - „Axa”, „Bizanț-bizantin”, „Coloana”, „Ordin”, „Roma”, rubrica „Dicționar” - „Despre stilul românesc”, - „Ce e o grădină” In numărul VI, 1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu) - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar” - „Orient și Occident” de Anton
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
aceea, era considerată un schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți). Părintele Petroniu Tănase
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți). Părintele Petroniu Tănase l-a pregătit pentru
Ioachim Giosanu () [Corola-website/Science/308637_a_309966]
-
Cahul (astăzi în raionul Cantemir), într-o familie de țărani români (Chiril Păduraru și Ana Avram), primind la botez numele + patronimicul de Ion Chirilovici Păduraru. După absolvirea studiilor primare și medii în comuna natală, a urmat cursurile Școlii Profesionale "Ion Creangă" din orașul Cahul. Și-a satisfăcut apoi serviciul militar în Armata Sovietică (1964-1966). Revenit din armată ca militar demobilizat, este admis la studii în anul 1967 la Seminarul Teologic "Sf. Andrei" din orașul Odessa (RSS Ucraineană). Dornic de a trăi
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
care nu tolera grosolănia sub nici o formă, iubea floriile, în primul rând trandafirul, pomii înverziți, imensitatea bolții cerești, luna, obiectele de aur, podoabele și rochiile. Tot ce o înconjoară se cuvine să fie frumos: ""Blând Zefirul mângâie unda rece/ Printre crengi de măr coborându-și zvonul/ Iar din vârf ce-și tremură frunza, molcom/ Picură somnul"" sau:""Iarăși hora stelelor își ascunde/ Strălucirea frunții când lumina crește/Risipindu-și, plină, lumina peste/Negura luminii"." Dar, conform concepției curente, Sappho nu desparte
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
decupat o bucată de lume și ne-o arată pe toate fețele, o pune să-și facă singură cronica din față, din culise, din profil. Excelent meșter al dialogului, nu în stil faulknerian, ci în sănătoasa spiță a lui Ion Creangă, scriitorul face o carte din dialoguri. Țăranii lui se nasc vorbind și mor vorbind ca-n somn, mor cu vorbele pe buze. Problemele lor de existență sunt mai mult de nedumerire în fața apelor timpului. Drumul navetei lor nu-i tocmai
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
Ghermănuță, Axinia), inspirate de oamenii întîlniți în peregrinările sale prin munții Neamțului. Natura este proiectată hiperbolic, cu veselie și familiaritate. Opera este plină de aluzii livrești, care dovedesc o întinsă și solidă cultură clasică. Tudor Vianu l-a numit „un Creangă trecut prin cultură”, iar George Călinescu, „un minor mare”.
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
familie. 1935-1940 - Studiază în școala primară din satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
de 7 clase în școala medie din Tâmova. 1945-1947 - Urmează cursurile de pregătire de pe lângă Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1947-1951 - Student al Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. 1951, 27 septembrie - își începe activitatea didactică la Institutul Pedagogic "Ion Creangă". Devine membru PCUS 1952, 28 martie - E ales membru al Consiliului Științific al Institutului Pedagogic. 1952-1955 Studii postuniversitare prin doctorat la Institutul Pedagogic din Chișinău. 1953, 23 august - Asistent la Catedra de Biologie. 1955, 20 august - Decan al Facultății de
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza a Institutului Național de Economie și Drept. 2002- prezent - Profesor universitar, Catedra Biologie Umană și animală,USM. 2003 - I s-a conferit titluul de Membru al Senatului UUSM cu drept
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
călărind prin codrul regelui Arthur, se întâlnește cu o fată minunată, care-i spune că fără ajutorul ei cavalerul nu-și poate duce la bun sfârșit angajamentul. Ca să-i câștige dragostea fata pretinde să-i aducă șoimul care stă pe creanga de aur din curtea regală. (Ca și în celelalte povești despre dragostea cavalerească, și aici cavalerul trebuie să treacă de mai multe probe pentru a-și dovedi profunzimea dragostei). La sfatul tinerei, cavalerul pornește în căutarea mănușii fermecate, pe care
Trubadur () [Corola-website/Science/307555_a_308884]