12,957 matches
-
tratamente biologice pe lângă intervențiile educative pentru remedierea problemelor legate de agresivitatea și delicvența juvenilă. * Teoria cognitiv-neoasociaționistă Bazat pe principiile asociaționiste (Bower, 1981), modelul cognitiv-neoasociaționist integrează mai multe abordări pentru a înțelege mai bine complexitatea emoțiilor în general și a stărilor emoționale negative în particular. Adepții modelului susțin că o singură abordare ar fi insuficientă pentru a explica complexitatea afectelor negative și a comportamentelor agresive ce rezultă. Așa cum teoriile biologice nu reușesc să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
complexitatea afectelor negative și a comportamentelor agresive ce rezultă. Așa cum teoriile biologice nu reușesc să trateze problematica influențelor sociale, nici teoriile cognitive nu sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt capabile să explice efectele reacțiilor faciale. Pe deasupra, nici una din aceste teorii nu arată de ce anumite stări emoționale negative, precum tristețea, determină de foarte multe ori apariția furiei (Berkowitz, 1998). În opinia lui Berkowitz, autorul principal al acestui model, stările emoționale sunt rezultatul activării unei rețele asociative compusă din sentimente, reacții fiziologice, reacții motrice, gânduri și amintiri (sindromul furie / agresivitate, Averill, 1982). Pentru că forța asociativă din cadrul rețelei nu este uniformă, activarea unei părți a rețelei nu influențează în mod obligatoriu totalitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferitele sub-sisteme, activarea unui singur sub-sistem ar fi suficientă pentru antrenarea elementelor cu care acesta se asociază cel mai mult. Modelul lui Berkowitz diferă de celelalte din două puncte de vedere: (a) presupusa existență a unei legături asociative între stările emoționale negative și sindromul furie / agresivitate și (b) natura evolutivă a activării emoționale și legătura sa cu activitățile cognitive. La fel ca Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul unei evaluări simple
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu care acesta se asociază cel mai mult. Modelul lui Berkowitz diferă de celelalte din două puncte de vedere: (a) presupusa existență a unei legături asociative între stările emoționale negative și sindromul furie / agresivitate și (b) natura evolutivă a activării emoționale și legătura sa cu activitățile cognitive. La fel ca Zajonc (1999), Berkowitz consideră că perceperea situației ca pe o experiență neplăcută ar putea fi rezultatul unei evaluări simple, procesele complicându-se ulterior. Efectele asociative ale emoției negative. Emoțiile negative generate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și a predispozițiilor agresive (vezi figura 1, p. 141 ). Formarea experienței emoționale. Nu orice individ care a trăit o experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat, contrariat, vinovat ... Berkowitz crede că aceste senzații sunt rezultatul unei reflecții aprofundate asupra posibilelor consecințe ale evenimentului și, la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experiență neplăcută își declară furia sau teama. Uneori individul se poate simți anxios, deprimat, contrariat, vinovat ... Berkowitz crede că aceste senzații sunt rezultatul unei reflecții aprofundate asupra posibilelor consecințe ale evenimentului și, la nivel general, rezultatul formării personale a experienței emoționale. În acord cu Figura 1 Concepția cognitiv-neoasociaționistă Notă: Adaptată după Geen și Donnerstein, 1998, p. 50 propunerile lui Leventhal, Berkowitz estimează că o experiență emoțională bogată și diferențiată este rezultatul unei elaborări cognitive care realizează întotdeauna legături dintre stimulii senzoriali
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aprofundate asupra posibilelor consecințe ale evenimentului și, la nivel general, rezultatul formării personale a experienței emoționale. În acord cu Figura 1 Concepția cognitiv-neoasociaționistă Notă: Adaptată după Geen și Donnerstein, 1998, p. 50 propunerile lui Leventhal, Berkowitz estimează că o experiență emoțională bogată și diferențiată este rezultatul unei elaborări cognitive care realizează întotdeauna legături dintre stimulii senzoriali și idei, amintiri sau concepții prototipice de care individul dispune pentru emoția pe care o trăiește la un moment dat. Altfel spus, în loc de a încerca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întotdeauna legături dintre stimulii senzoriali și idei, amintiri sau concepții prototipice de care individul dispune pentru emoția pe care o trăiește la un moment dat. Altfel spus, în loc de a încerca identificarea emoției trăite de către individ, ar fi preferabilă identificarea percepției emoționale pe care el și-a construit-o. Senzațiile puternice, de exemplu, contribuie în parte la perceperea stării de furie pentru că ele fac parte din prototipul furiei. Construcția acestei percepții poate fi favorizată de prezența unei ținte specifice care să permită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Construcția acestei percepții poate fi favorizată de prezența unei ținte specifice care să permită individului orientarea gândurilor sale ostile și identificarea țintei ca fiind responsabilă de starea sa. Calitatea diferențiată a emoției percepute variază în funcție de aceste elaborări cognitive. Odată percepția emoțională formată și folosită, va duce la instaurarea inhibițiilor contrare cognițiilor, tendințelor și poate chiar declanșării sentimentelor antagoniste. Aceste inhibiții vor funcționa ca niște filtre împotriva ideilor, amintirilor, sentimentelor și comportamentelor incompatibile cu percepția emoțională prealabil construită. * Modelul explicativ al comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în funcție de aceste elaborări cognitive. Odată percepția emoțională formată și folosită, va duce la instaurarea inhibițiilor contrare cognițiilor, tendințelor și poate chiar declanșării sentimentelor antagoniste. Aceste inhibiții vor funcționa ca niște filtre împotriva ideilor, amintirilor, sentimentelor și comportamentelor incompatibile cu percepția emoțională prealabil construită. * Modelul explicativ al comportamentului agresiv bazat pe modelul prelucrării informațiilor sociale Modelul explicativ al comportamentului agresiv bazat pe modelul prelucrării informațiilor integrează propunerile modelului cognitiv-asociaționist cu propunerile modelului învățării sociale în ceea ce privește definiția agresivității, diferitele sale forme și relația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
relația pe care o stabilește cu furia. Agresivitatea instrumentală și agresivitatea ostilă reprezintă polii opuși ai aceluiași spațiu, influențați de procese cognitive comune (Dodge et al., 1987). Astfel furia se produce atunci când individul se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
situaționale influențează comportamentul agresiv la nivelul operațional al diferitelor etape de prelucrare. Aceste etape corespund (a) urmăririi și evaluării informației, (b) amintirii scenariului, (c) evaluării șu selecției scenariului, (d) evaluării reacțiilor celorlalți ca răspuns la comportamentul individului. Predispozițiile neurofiziologice, starea emoțională și cunoștințele anterioare pot interveni la nivelul operațional al fiecărei etape și modifica rezultatul final (vezi figura 4, p. 147). Concentrându-se doar pe semnalele simptomatice ale ostilității, o persoană furioasă ar putea să perceapă lumea ca fiind ostilă, să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociale ale copilului. Învățarea prin observare și prin acțiune contribuie la formarea schemelor și a scenariilor la copil. Învățarea unui scenariu observat se va întări și mai mult dacă acest scenariu va fi folosit frecvent. În timpul învățării prin observare, starea emoțională a individului și conținutul de informații amorsate influențează alegerea schemei de activat, iar schemele activate determină la rândul lor modul în care scenariul este memorat. Dacă scenariile activate sunt incompatibile cu scenariul observat, codarea va fi mai dificilă și mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios(oasă). Eu sunt contrariat(ă). Resimt nevoia de a bate cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu suport să fiu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sângele în vine. Nu suport să fiu dojenit. Mă înfurii foarte repede. Iritabilitatea Mi se întâmplă foarte des să am o dispoziție proastă. Atunci când sunt obosit(ă), îmi pierd foarte repede autocontrolul. Cred că sunt mai degrabă susceptibil(ă). Susceptibilitatea emoțională Un eșec îmi provoacă mai multe griji decât ar trebui. Mi se întâmplă să plâng fără nici un motiv. Sunt foarte des deprimat(ă). Notă: Adaptat după Baron și Richardson, 1994, p. 213 Evaluarea de către ceilalți. O altă formă de raport
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structură specifică, producându-se sistematic în circumstanțe la fel de specifice, am hotărât să studiem comportamentele agresive ca fiind niște manifestări motrice. Conform lui Darwin (1872 / 1874 citat de Pahlavan, 1987) aceste mișcări transmit, chiar și la animale, informații despre natura stării emoționale a organismului, semnalând atitudinea binevoitoare sau ostilă față de semeni. Am presupus că organisme foarte simple reacționează în cazul unei stimulări aversive printr-o serie de reacții motrice de mare intensitate, având o structură specifică relativ fixă. La oameni, acest dispozitiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații. Violența mediatizată contribuie: (a) la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii 1970, studiile empirice au semnalat efectul din ce în ce mai mare al violenței mediatizate asupra învățării și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
face față situației (sentimentul de a fi expert) și aplicarea acestor cunoștințe depind de frecvența expunerilor sale ulterioare. Urmărirea frecventă a violenței la televizor poate desensibiliza individul sau îl poate face mai puțin sensibil și mai puțin afectat în plan emoțional, lucru valabil atât pentru adulți, cât și pentru copii. Efectele violenței televizate pot influența funcționarea psihologică a individului la diferite niveluri. Se poate produce, de exemplu, o desensibilizare a activării fiziologice după cum au arătat Lazarus, Speisman, Mordkoff și Davidson (1962
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen lung, cercetătorii vorbesc despre modificarea a cinci tipuri de structuri de cunoaștere sub efectul violenței mediatizate: credințele, atitudinile, schemele de percepție, așteptările și scenariile. Schimbările ce intervin pot induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale sunt evidente: dacă urmărești din ce în ce mai multe scene violente, tendințele agresive cresc. Schimbările situaționale însă depind de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de căsătorie. În contextul unei relații bazate pe neînțelegere și conflict, slaba comunicare dintre soți poate constitui de asemenea un factor important (Riggs et al., 1996). Puținele ocazii de schimburi verbale pot declanșa agresivitatea ca manifestare motrică a unei stări emoționale negative. Procesele cognitive mai elaborate pot fi și ele implicate sau chiar sta la baza acestor conflicte. O provocare obișnuită a conflictului în context conjugal se produce atunci când soțul interpretează comportamentul soției ca pe o manifestare a nesupunerii față de puterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să se abată de la normele sociale și să reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reînceput să fie agresivi, în timp ce doar 10 % dintre cei care au fost împiedicați să agreseze au mai continuat să acționeze la fel. A vorbi despre propria agresivitate o rezolvare a problemei? Una dintre soluțiile propuse se referă la exteriorizarea stării emoționale prin verbalizare să-i spunem celuilalt că ne-a supărat sau că ne-a înfuriat. S-ar putea ca verbalizarea să nu atenueze starea resimțită, dar îi poate conferi un context fără reconstrucții cognitive suplimentare. Prin această conștientizare a stării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]